Tag: psd

  • Elena Udrea – noul preşedinte al PMP, Cristian Diaconescu – candidatul partidului la prezidenţiale

    Udrea a obţinut 742 voturi, în timp ce contracandidatul ei, Daniel Funeriu, a întrunit 209 voturi.

    Pentru şefia PMP au candidat doar Elena Udrea şi Daniel Funeriu. Ceilalţi trei candidaţi înscrişi iniţial în competiţie – Adrian Rădulescu, Gelu Vişan şi Adrian Papahagi – au anunţat că se retrag din cursă. Adrian Rădulescu şi Gelu Vişan au precizat că o susţin pe Elena Udrea, iar Adrian Papahagi că îl sprijină pe Daniel Funeriu.

    “Să ducem mai departe viziunea celui care a fost lângă Mişcarea Populară permanent, şi în această campanie, celui mai important lider politic din România ultimilor 25 de ani, actualul preşedinte Traian Băsescu”, a spus Udrea, precizând că “din acest moment trebuie să trecem la contrucţia unui partid solid şi puternic, capabil să devină principalul partid de opoziţie capabil să câştige alegerile în 2016 şi în acealaşi timp, de ce nu, capabil să dea la toamnă preşedintele României”.

    Elena Udrea l-a anunţat pe Cristian Diaconescu, fondator al Fundaţiei Mişcarea Populară şi membru al PMP, drept candidatul acestui partid la alegerile prezidenţiale. El a declarat că acceptă candidatura.

    Diaconescu s-a înscris în PMP la 20 mai, în săptămâna dinaintea alegerilor europarlamentare. El fusese eliberat la 30 aprilie din funcţia de consilier prezidenţial, pe care o ocupa din mai 2012, fiind şef al Cancelariei Prezidenţiale.

    Cristian Diaconescu a fost ales senator la alegerile parlamentare din 2004 şi 2008, din partea PSD, iar în 2008 a candidat din partea PSD pentru Primăria Capitalei. În 2010, Cristian Diaconescu a devenit membru al UNPR şi preşedinte de onoare al acestei formaţiuni politice. El a ocupat de asemenea funcţii de ministru de externe şi de ministru al justiţiei.

  • Cortina de ceaţă a demenţei antidemocratice. Perlele politice ale săptămânii

    “Cred că în capul lui” – Radu Mazăre, fruntaş PSD, întrebat unde crede că a greşit Crin Antonescu renunţând la candidatura la prezidenţiale

    “Din 2001 m-am gândit să fiu preşedintele României, când au început jurnaliştii să mă întrebe” – Klaus Iohannis, preşedintele interimar al PNL

    “Eu tot mă gândesc până la 100, 110 ani. De ce? Pentru că atunci nu o să am decât o singură calitate: o să fiu înţelept” – Sorin Oprescu, primarul Capitalei, despre candidatura sa la prezidenţiale

    “Noi suntem datori să creăm un mecanism politic, un vehicul politic, care să-l scoată pe domnul Ponta în decor” – Cătălin Predoiu, fruntaş PDL, despre alianţa PNL-PDL

    “Ce pot să asigur pe toată lumea este că nu se va fugi cu urnele la aceste alegeri, aşa cum s-a întâmplat anul trecut la PDL” – Elena Udrea, anunţându-şi candidatura la preşedinţia PMP

    “Sunt 34 de judeţe unde nu se pot face majorităţi în acest moment, după ruperea USL, şi PPDD poate stopa jaful făcut de ciocoi. Putem face şi cu unii, şi cu alţii din cei pe care îi numesc ciocoi” – Dan Diaconescu, liderul PPDD

    “Vechea Cortină de Fier a fost înlocuită de o cortină de ceaţă. Dacă proprietăţile fierului îl fac predictibil şi previzibil, ceaţa este exact opusul. îţi scapă printre degete şi îţi înceţoşează vederea” – George Maior, directorul SRI
     

  • Dăianu ar putea fi susţinut de PSD pentru o poziţie în Consiliul de Administraţie al BNR – surse

     Fost economist şef al BNR (1992-1997) şi pentru scurtă perioadă ministru al Finanţelor (decembrie 1997 – sepembrie 1998), Daniel Dăianu a cochetat de-a lungul vremii cu mai multe formaţiuni politice, cea mai notabilă realizare fiind poziţia de europarlamentar din parte PNL (2007-2009).

    Dăianu a fost numit anul trecut prim-vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară, anterior fiind consilier şi consilier onorific al premierului Victor Ponta.

    Licenţiat în ştiinţe economice la Academia de Studii Economice (ASE) Bucureşti (1975), Dăianu a obţinut titlul de doctor în economie, tot la ASE, în 1988.

    Dăianu şi-a început cariera în 1976 la Direcţia de Informaţii Externe, unde a lucrat exclusiv pe probleme economice până în 1978, şi a recunoscut public că părinţii săi au activat în Direcţia Securităţii Statului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PSD îi menţine pe Florin Georgescu, Marin Dinu şi Nicolae Dănilă în CA al BNR. Vasilescu:Toţi cei care ar putea să intre în discuţie sunt cunoscuţi şi paracunoscuţi

    “Nu-i nimic din scurt, Parlamentul e aici, propunerile trebuie să fie validate de comisiile de buget şi fiecare dintre cei propuşi trebuie sa fie audiat în comisii (…) Dosarele se cunosc şi, mai e ceva, şi anume, că am auzit limpede opinia şi a funcţionat de-a lungul celor 25 de ani, că la BNR nu pot fi în CA decât oameni care au o pregătire foarte înaltă în domeniu, deci toţi aceştia sunt cunoscuţi şi paracunoscuţi. Ce dosare să li se facă (…) Toţi cei care ar putea să intre în discuţie sunt cunoscuţi şi paracunoscuţi, nu vin oameni care vor acum să-şi depună candidatura. Sigur că ar putea să facă şi aşa, dar nu-i ia nimeni în seamă, oameni care n-au o legatură cu marea performanţă în domeniu”, a explicat Vasilescu pentru MEDIAFAX, întrebat dacă anunţul intempestiv privind numirea noului CA şi termenul scurt n-ar putea îngreuna accesul unor candidaţi la selecţie, mai ales că procedural este necesară întocmirea unor dosare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce le-a spus electoratul la 25 mai şi ce-au înţeles ei

    Pe de o parte, aceste rezultate măsoară gradul de mobilizare a partidelor şi a electoratului (moderat, întrucât europarlamentarele sunt în mod tradiţional alegerile cu cea mai slabă prezenţă). Pe de altă parte, ele măsoară dorinţa electoratului de a profita de acest prilej de a vota spre a-şi exprima sentimentele actuale faţă  de partide (cazul voturilor luate de la partide de Mircea Diaconu, care a concentrat dintr-un foc protestul faţă de ruperea USL, faţă de modelul “băsist”, dar transpartinic de politician conflictual şi faţă de oferta electorală a unei drepte fărâmiţate din raţiuni de orgoliu) şi faţă de politicieni, fie ei aflaţi sau nu pe listele propuse (scorul PDL, de pildă, a fost ridicat de prezenţa Monicăi Macovei, în timp ce scorul PMP a fost plafonat de stridenţa campaniei comune Traian Băsescu – Elena Udrea).

    Încolo, bătălia speculaţiilor despre ce spun aceste alegeri despre prezidenţialele din toamnă are sens numai pentru liderii partidelor şi fanii lor, care s-au lansat deja într-o strategie de temporizare cât mai mult posibil a anunţării candidaţilor la preşedinţie, în dorinţa de a-şi păstra capacitatea de reacţie în funcţie de candidatul anunţat de partidul sau partidele din tabăra opusă.

    Pornită iniţial ca o încercare de protejare a liberalilor de asalturile emisarului PSD Tăriceanu, goana PNL după o fuziune cu PDL în perspectiva prezidenţialelor s-a dovedit o găselniţă post-electorală destinată (la PNL) să relanseze şansele tandemului Klaus Iohannis – Crin Antonescu la prezidenţiale şi să ascundă (la PDL) răspunderea conducerii pentru rezultatul de la europarlamentare. Fuziunea PNL-PDL nu va avea loc înainte de prezidenţiale, după cum a admis Vasile Blaga, iar candidatul PNL-PDL va fi anunţat în iulie, ţinând cont că, după demisia lui Antonescu şi Iohannis de la conducerea PNL, e nevoie mai întâi să aibă loc congresul partidului, la finele lunii iunie.

    Pentru a aprecia calitatea alianţei PNL-PDL, interesant este că, din punctul de vedere al lui Vasile Blaga, încrederea alegătorilor dreptei în loialitatea lui Antonescu faţă de PDL ar urma să fie ancorată nu atât în ideea că liderul liberal s-ar fi trezit la realitate după ruperea USL, ci pur şi simplu trecerii PNL de la ALDE la PPE: “Credeţi că poţi să faci ce vrei în PPE? Asta e dovada că vor milita pentru un stat de drept”.

    Această strategie defensivă faţă de adversari este dublată de o alta, ofensivă faţă de electorat, respectiv de speriere a lui cu aceleaşi lozinci vechi bazate pe demonizarea totală a adversarului: PSD agită pericolul de reînviere a “dictaturii băsiste” prin orice fel de alianţă a dreptei, în timp ce partidele de dreapta agită pericolul de reînviere a “dictaturii comuniste” dacă la Cotroceni ajunge candidatul PSD. Cât despre electorat, acesta va decide, ca de obicei, în ultimul moment pe cine preferă pentru preşedinţie, evident în alte condiţii de motivaţie a prezenţei la vot şi de criterii de alegere decât la europarlamentare.

    În fine, merită observată o inovaţie patentată de partidele româneşti la scrutinul europarlamentar 2014: metoda candidaturii provizorii, de formă sau relative. După ce M.R. Ungureanu a anunţat că el candidează doar de formă, pentru că dacă ar câştiga un mandat, l-ar ceda următorului clasat pe lista FC, a urmat PNL, care i-a comunicat electoratului său doar după alegeri decizia mai veche a lui Crin Antonescu de a trece partidul de la ALDE la PPE. PSD nu s-a lăsat mai prejos, printr-un Victor Ponta care a oprit-o aproape cu voioşie pe Ecaterina Andronescu, a doua plasată pe lista partidului pentru PE, să-şi preia mandatul de europarlamentar, sub motivul că are mai mare nevoie de ea pentru “bătăliile din ţară”.

     

  • Antonescu se retrage din cursa pentru preşedinţie, Udrea pune condiţii pentru alianţa cu PNL şi PDL

    “Consider că sunt cel mai puternic candidat pe care dreapta l-ar putea avea. Am experienţa, ideile, viziunea pentru ca PSD să nu pună mâna pe Preşedinţie. Cunosc dreapta românească, cunosc presa românească, modul în care se produc curente de opinie. Nu pot să nu ţin cont de aceste lucruri. Am tot ceea ce este necesar pentru această luptă, nu am timp să vindec resentimente. Conştient că este urgent ca unificarea dreptei să aibă loc, anunţ intenţia de a nu candida la Preşedinţia României!”, scrie Antonescu pe Facebook.

    “Am condus PNL vreme de 5 ani, o perioadă grea, care a adus foarte multe provocări. Cred că am realizat lucruri importante în această perioadă. În 2009, atunci când exista o coaliţie parlamentară mamut Băsescu-PD-PSD, PNL a asigurat funcţia Opoziţiei. Am decis ca în cazul în care PNL nu atinge pragul de 20% să demisionez pentru că această neatingere înseamnă nevoia unui nou lider. Am spus acest lucru şi l-am făcut. Am menţinut ca interimar Preşedinţia partidului pentru ca negocierile de aderare a PNL la PPE să fie finalizate şi să demarăm un proces de reconstrucţie a dreptei, în care PNL să fie lider de proiect”, arată Antonescu.

    PNL a obţinut la europarlamentare un scor de 15%, sub ţinta de 20-25% dată ca posibilă înainte de Antonescu. Ca atare, mai întâi vicepreşedintele Klaus Iohannis, apoi preşedintele Crin Antonescu şi-au anunţat demisiile. Congresul PNL, care va alege un nou şef al partidului şi un nou vicepreşedinte după demisia lui Crin Antonescu, respectiv a lui Klaus Iohannis, şi va împuternici noua conducere să negocieze cu PDL un candidat pentru prezidenţiale, va avea loc la finele lunii iunie.

    Iohannis este, până acum, singurul penelist care şi-a anunţat candidatura pentru şefia partidului, o funcţie care îl situează în cea mai bună poziţie spre a fi nominalizat drept candidat comun al PNL şi PDL pentru alegerile prezidenţiale. În toate sondajele de opinie de până acum, Iohannis este creditat cu şanse mai mari decât Crin Antonescu în faţa lui Victor Ponta, în timp ce candidaţii sau potenţialii candidaţi ai altor partide de dreapta (Cătălin Predoiu, Mihai-Răzvan Ungureanu, Elena Udrea) au şanse mult mai mici.

    Anunţul lui Antonescu vine la două zile după ce declarase la B1 TV că poate să fie candidat la preşedinţia României şi să câştige alegerile. “Sigur că pot fi candidat la preşedinţie, pot şi câştiga. Sigur că există în continuare posibilitatea Crin Antonescu – candidat la preşedinţie. În baza unei hotărâri în vigoare, sunt candidatul la preşedinţie al PSD şi al PNL, fostul USL”, a spus atunci ex-liderul PNL.

    În acelaşi timp, tot pe Facebook, Elena Udrea, membru al Partidului Mişcarea Populară, anunţă că orice participare a PMP la o alianţă a dreptei menită să-l învingă în alegerile prezidenţiale pe Victor Ponta nu se poate face în niciun caz prin “topire” (fuziunea sau absorbţia partidului în viitoarea alianţă PNL-PDL ori într-unul dintre aceste partide), ci doar pe cont propriu: “PMP este un proiect politic independent şi de sine stătător care doreşte continuarea procesului de reformă şi modernizare a României început de Preşedintele Traian Băsescu în 2004. Dintr-o asemenea perspectivă, nu se poate vorbi despre posibilitatea unei “topiri” în PNL sau în PDL. Deci, participarea noastră la proiectul unitar nu va însemna o fuziune cu vreunul dintre cele două partide”.

    În acelaşi timp, Udrea pune condiţii pentru participarea PMP la o astfel de alianţă a dreptei. “Partidul Mişcarea Populară doreşte să participe la un proiect unitar de centru-dreapta care să propună un candidat în stare să-l învingă la prezidenţialele din această toamnă pe Victor Ponta şi să oprească baronizarea şi pesedizarea României. Acest lucru va fi posibil în măsura în care şi celelalte partide de pe zona de dreapta a eşichierului politic vor accepta ca principii fundamentale independenţa Justiţiei, lupta împotriva corupţiei, garantarea statului de drept, o linie politică pro-occidentală, continuarea procesului de integrare europeană şi depolitizarea instituţiilor statului”, notează Udrea.

    PMP a obţinut la europarlamentare 6,21% din voturi. PNL şi PDL, care doresc să formeze până la alegeri o alianţă electorală spre a susţine un candidat comun contra candidatului PSD-PC-UNPR, au obţinut 15%, respectiv 12,23%.

  • Cine are demnitatea cea mai mare când e scuipat. Perlele politice ale săptămânii

    “Să ştiţi, d-le premier, că ştim cât de zdrobitoare a fost înfrângerea şi la PSD, chiar şi fără fraudă electorală” – Mihai-Răzvan Ungureanu (Forţa Civică)

    “Este o lichea şi un om lipsit de substanţă şi prezenţă politică serioasă. Nu mai are credit nici în PNL, nici în societate. Cu aceasta a luat sfârşit drumul său de om în politică” – Ion Iliescu (PSD) despre Crin Antonescu

    “Voi merge înainte pe drumul catre Cotroceni până la capăt, mandatat de 140.000 de pedelişti şi de sutele de mii de suporteri care mi-au arătat încrederea” – Cătălin Predoiu (PDL)

    “Dl. Băsescu are demnitatea mai mare, a fost scuipat şi apoi a depus plângere. Deci îi poate reprezenta la PPE” – premierul Victor Ponta despre Antonescu, Blaga şi Ungureanu, care “s-au tot scuipat, iar acum se pupă”

    “Privind în urmă, nu pot să nu mă gândesc la faptul că am luat decizia corectă atunci când am decis să nu candidez ca independent. S-a dovedit acum că o eventuală intrare a mea în competiţia electorală ar fi aruncat PMP sub pragul de 5%” – Elena Băsescu (PMP)

    “PSD, cu electoratul lui captiv pe care-l ştim cu toţii care este, a reuşit să se impună, să învingă nepăsarea, indiferenţa unui electorat care a preferat să stea acasă sau să facă plajă decât să voteze” – Ioan Oltean (PDL)

    “Ştiu, sau cel puţin consider, că sunt cel mai puternic candidat pe care dreapta l-ar putea avea” – Crin Antonescu, liderul PNL

    “”Pregătit sunt. Cred că am experienţa politică, administrativă, am fost membru în atâtea guverne, şi pe zone diferite, sigur, legate de administraţie” – Vasile Blaga, liderul PDL
     

  • Senatorul PSD Sorin Lazăr, urmărit penal pentru abuz în serviciu

     Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Iaşi au început urmărirea penală în cazul senatorului Sorin Constantin Lazăr, primar al comunei Strunga la data faptelor, pentru abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.

    Potrivit procurorilor, în perioada 2008-2009, Sorin-Constantin Lazăr, în calitate de primar şi ordonator principal de credite, a dispus, deşi nu avea un angajament legal, aprobarea sumei de 10.160 de lei, cu titlul de “onorariu participare la licitaţie” către trei persoane, precum şi a sumei de 16.550 de lei către alte trei persoane, reprezentând “plată lunară zilieri” (12 rate).

    “De asemenea, în aceeaşi perioadă a mai aprobat, tot nelegal premii anuale, în cuantum de 2.638 lei pentru sine şi 2.291 lei pentru viceprimarul comunei, sume achitate la data de 14.01.2009”, se arată în comunicatul DNA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dacă nu venim noi la putere, vine teroarea comunistă. Perlele politice ale săptămânii

    “Consilierul meu juridic întotodeauna mă ajută să nu fac greşeli” – premierul Victor Ponta despre Duane Butcher, însărcinatul cu afaceri al ambasadei SUA la Bucureşti

    “Niciodată nu i-a trecut domnului Iliescu prin cap, cu toate păcatele lui, să o trimită pe doamna Nina în Parlamentul European” – Vasile Blaga, liderul PDL, criticând prezenţa Dacianei Ponta pe lista candidaţilor la PE

    “Dacă socialiştii vor avea o majoritate cu care să conducă Europa ne aşteaptă vremuri de teroare şi întoarcerea la comunism” – Monica Macovei, europarlamentar PDL

    “Astăzi, Tăriceanu este un scalp la cingătoarea pieilor roşii. Nu-l urmează niciun liberal” – deputatul PNL Ludovic Orban despre Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele Senatului

    “Obiectivul meu este ca până în noiembrie, acest om să ajungă la un nivel la care să nu mai poată deveni preşedintele României” – preşedintele Traian Băsescu despre premierul Victor Ponta

    “Ne sunt rupte afişele, tăiate bannerele şi suntem împiedicaţi să facem campanie. Toţi ‘bărbaţii’ politicii româneşti se luptă cu o femeie” – deputatul PMP Elena Udrea, acuzând persecuţii de campanie la adresa PMP
     

  • Ponta spune că l-ar primi pe Antonescu în PSD: Eu sunt un pic mai la dreapta decât el

     Victor Ponta a declarat, vineri, presei, la Târgu Mureş, că dacă liderul liberal Crin Antonescu va pleca din PNL, poate să vină la PSD, argumentând că acesta “are un trecut social-democrat”, din moment ce a lucrat numai la stat, moment în care vicepremierul Liviu Dragnea – care l-a însoţit pe Ponta – a adăugat “poate la Teleorman”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Întrebat dacă îi face o invitaţie lui Antonescu în acest sens, Ponta a răspuns negativ, arătând însă că “sigur” l-ar primi pe şeful liberalilor în partid.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro