Tranzactia se va derula prin divizia din Romania a Sarantis si, potrivit anuntului facut, este o parte a strategiei grupului grec de a deveni lider in piata de cosmetice si produse de uz casnic din Europa de Est.
Sarantis a mentionat ca Elmiplant estimeaza vanzari de 3,8 milioane de euro si un profit brut de un milion de euro in 2007.
Tag: industrie
-
Sarantis da 6,5 mil. euro pe Elmiplant
-
Licitatie pentru Antibiotice
Proiectul de lege, care ar urma sa abroge o hotarare anterioara de guvern, ce prevedea privatizarea Antibiotice prin metoda de negociere cu investitor strategic pe baza de oferte, a fost lansat in dezbatere publica de AVAS.
"Vanzarea pachetului de actiuni gestionat de stat la societatea comerciala Antibiotice Iasi se va derula conform metodei licitatie cu strigare", se arata in proiectul publicat pe site-ul autoritatii.
Teodor Atanasiu, presedintele AVAS, anunta saptamana trecuta ca pana la sfarsitul acestei luni va fi publicat anuntul de privatizare al Antibiotice, dupa ce Guvernul va aproba strategia de privatizare propusa de firma de consultanta AT Kearney.In toamna anului trecut, autoritatea a lansat procesul de privatizare al producatorului iesean de medicamente, dar, ulterior, procesul a fost anulat pentru a schimba strategia de vanzare. Totusi, la AVAS fusesera deja depuse 22 de oferte neangajante din partea mai multor investitori (fonduri de investitii, producatori sau distribuitori de produse farmaceutice).
AVAS detine 53% din capitalul Antibiotice, societate ale carei actiuni sunt listate la Bursa de Valori Bucuresti. Compania are o capitalizare de piata de 837 milioane de lei (peste 240 de milioane de euro). -
Dobrogea, raiul energiei eoliene
Dacian si Darius sunt acum pe val", spune ingandurat Gheorghe Tripon, dezvoltatorul afacerii cu energie eoliana Green Energy, care are instalata o turbina eoliana la Tulcea, despre doi dintre partenerii sai de afaceri, fratii Dacian si Darius Nath, care au vandut jumatate din planurile lor de dezvoltare catre compania italiana Enel. De fapt, miscarea fratilor Nath este una dintre cele mai visate optiuni de parteneriat de catre toti cei cativa dezvoltatori de proiecte pentru energie eoliana in Romania – care pot fi numarati pe degetele de la o mana.
Motivele pentru care un partener international din domeniul energetic este asteptat cu sufletul la gura de investitori ar fi mai multe, dar doua sunt cele mai importante: faptul ca acesta le poate aduce forta financiara, dar si faptul ca ii poate "baga in fata" pentru achizitia de turbine eoliene noi.
Marii producatori internationali de turbine (Vestas – Danemarca, GE – SUA, Siemens – Suedia, Mitsubishi – Japonia, Nordex – Germania, DEwind – Germania, Enercon – Germania, Fuhrlanderm – Germania, Gamesa – Spania, Suzlon – India) au liste de a steptare pe aproximativ trei ani, insa au si contracte-cadru semnate cu marile grupuri energetice internationale, carora le pot vinde turbine mai devreme. Gheorghe Tripon, care a cumparat pana acum o turbina second-hand si mai asteapta sosirea urmatoarelor doua peste doua luni – tot second-hand -, sintetizeaza simplu situatia: "Noi toti jucam in liga mica, dar ei (fratii Nath, care au intrat in parteneriat cu Enel – n.red.) au trecut in liga mare".
"Noi toti" sunt aproximativ 50 de oameni de afaceri care s-au asociat de la doi pana la 20 intr-o afacere si au inceput cam din 2000 proiecte de dezvoltare eoliana: acum sunt instalate 22 de turbine in toata tara, dintre care 12 sunt ale fratilor Nath, una a Green Energy, una a Electrogrup, trei ale Rosal (compania controlata de Silviu Prigoana), una a Ileximp Baia Mare si patru ale Pentium Baia Mare (dintre care una a fost recent vanduta). Toti au aceleasi probleme: bancile nu prea le acorda credite pentru dezvoltare – fie ca aceasta inseamna achizitie de terenuri, fie de echipamente -, deoarece o astfel de afacere nu este de traditie in Romania si nu au acces la turbine.
De asemenea, desi cativa dintre ei au dezvoltat proiecte in Baia Mare sau Bistrita (Ileximp, Blue Line), "tara fagaduintei" pentru acestia ramane Dobrogea. "Conform studiilor, dar si experientelor unor investitori, alte zone din tara unde este vant bun nu sunt rentabile; singura zona rentabila pentru energie eoliana este Dobrogea", spune Gheorghe Tripon, care s-a orientat catre energie cu trei-patru ani in urma, cand un prieten l-a rugat sa ii gaseasca o solutie de curent electric ieftin pentru a-si alimenta o fabrica de alcool.
Dupa ce a analizat mult timp varianta cogenerarii, a ajuns la concluzia ca este destul de scumpa pentru posibilitatile lui materiale si a ajuns astfel la varianta centralelor eoliene, varianta cea mai abordabila din punct de vedere investitional. Si a inceput, ca toti ceilalti operatori de pe piata, prin concesionarea unui teren cu "vant bun" si a unei turbine eoliene, la mana a doua. "Achizitia second-hand nu a fost numai pentru ca asa vrem noi, ci pentru ca nu prea ai de unde sa cumperi turbine noi, ca mic investitor", spune directorul Green Energy, care a concesionat impreuna cu doua companii partenere (Blue Line si Electrogrup) o suprafata de 180 hectare de teren in comuna Valea Nucarilor, din judetul Tulcea.
Fiecare dintre cei trei parteneri a instalat cate o turbina eoliana, planurile de viitor fiind insa mult mai mari. "Intentia noastra, in calitate de consortiu, pentru Valea Nucarilor, este sa facem un parc cu o putere de 60 MWh", spune Tripon. Aceasta inseamna ca toate trei grupurile care fac parte din consortiu vor instala minim 24 de turbine (daca ar fi noi, cu capacitate de 2,5 MW) si maxim 80 de turbine eoliene (daca turbinele vor fi la mana a doua, cum probabil vor fi, cu putere instalata de 750 KW).
Deocamdata, pentru inceputul lui 2008, consortiul va mai instala 8 turbine in Valea Nucarilor, insa fiecare dintre cei trei mai are si alte planuri. Tripon mai are doua proiecte pe energie eoliana: unul in Tulcea, in comuna Valea Teilor, si altul in Constanta. Cele doua proiecte, ce ar trebui sa se intinda pe o suprafata de 300 hectare, presupun investitii de 100 de milioane de euro fiecare, insa Gheorghe Tripon s-a asociat cu mai multti investitori mici romani si germani pentru aceste dezvoltari.
-
Romania, cea mai mare piata din CEE
Pe de alta parte, marca locala Dacia a inregistrat o crestere de 23% a inmatricularilor, la 157.122 de unitati potrivit acelorasi date. Cota de piata a marcii romanesti pe piata europeana a crescut in primele 11 luni de la 0,9% la 1,1%.
Numarul inmatricularilor de masini noi in Europa a crescut, in primele 11 luni cu 1,1%, la 14,82 milioane de unitati, dupa ce in noiembrie a avut loc un declin de 1,1%, la 1,25 de milioane de unitati.
Primele trei locuri, la nivel european, in functie de numarul de vehicule noi inregistrate, au fost ocupate de grupul german Volkswagen, cu 2,92 milioane de unitati, urmat de PSA Peugeot Citroen cu 1,92 de milioane de unitati si Ford Motor cu 1,56 de milioane de unitati.
In luna noiembrie, declinul de 2,1% al pietei din Europa de Vest a fost contrabalansat de cresterea de 12,4% a industriei de profil in noile state membre.
Primele trei piete vest-europene in functie de numarul inmatricularilor de masini noi au fost, in perioada ianuarie-noiembrie, Germania, in pofida unui declin de 8,2%, Italia, cu o crestere de 6,6%, si Marea Britanie cu un avans de 2,5%.
Dintre statele est-europene, cel mai rapid avans a fost inregistrat in Lituania – 45,7%, urmata de Letonia cu 32,9%. In Bulgaria, avansul a fost de 21,5%.
Vanzarile de masini noi ar putea ajunge la 350.000 de unitati
Carlos GHOSN, pe sleau despre Dacia (AUDIO) -
AUTO: Luxul, intre sportivitate si eleganta
Timpul este cel mai de lux produs pe care poate sa-l aiba cineva. Este infinit, dar limitat. De aceea, un automobil pentru care trebuie sa se astepte cateva luni pana a fi realizat nu poate fi decat un automobil de lux. Indiferent daca este capabil de performante dinamice exceptionale sau ofera un confort desavarsit. Cu toate acestea, multe dintre brandurile considerate de majoritate a fi superpremium si-au pierdut o parte din aura de exclusivitate pe care o aveau odinioara. Ce rost mai are sa ai un Bentley, cand stii ca volumul total al productiei fabricii s-a dublat in ultimii ani? Ce rost are sa ai un Bugatti Veyron – o masina cu peste 1.000 de cai-putere, atunci cand acest model poate fi gasit pe site-urile de internet specializate in comercializarea automobilelor second-hand? Managerii acestor producatori sunt perfect constienti ca odata cu cresterea volumului de vanzari al brandurilor superpremium profiturile companiei vor fi mai mari. Insa detinerea unui asemenea automobil nu va mai putea fi asociata cu cea a detinerii unui titlu nobiliar.
Raspunsul vine tot din partea constructorilor. In afara asa-numitelor modele de baza, la un anumit interval sau aproape de sfarsitul duratei de viata a modelului, lanseaza editii limitate. Sau versiuni cu performante dinamice vizibil imbunatatite. Asa a procedat Grupul Volkswagen, pro prietarul brandurilor Bentley, Lamborghini si Bugatti. In cadrul unui eveniment special organizat in toamna acestui an inainte de Salonul Auto de la Frankfurt, cel mai mare eveniment de acest gen al anului de pe continentul european, germanii au prezentat noul Bugatti Veyron Pur Sang. Model al carui pret pornea, fara a lua in calcul niciun fel de taxe, de la pragul de 1,4 milioane de euro. De ce este el atat de special? Este asamblat intr-o editie (extrem de) limitata de numai cinci exemplare. Si trebuie subliniat acest lucru, deoarece Bugatti nu a fost prezent in cadrul Salonului Auto de la Frankfurt.
Explicatia a venit tot din partea directorului companiei – vizitatorii Salonului nu se incadreaza in publicul tinta al Bugatti. Evident ca pana in dimineata zilei urmatoare, cand incepea oficial si salonul, toate cele cinci exemplare au fost vandute. Un alt exemplu de marca exclusivista este Ferrari. In 1999, Luca Cordero di Mon tezemolo, seful producatorului italian, decla ra ca Ferrari nu va produce mai mult de 5.000 de unitati anual. In prezent, cadenta de asamblare a automobilelor a crescut la 6.000 de unitati, pe fondul presiunilor tot mai mari din partea clientilor. Cu toate acestea, timpul de asteptare a crescut la doi ani in Statele Unite si chiar la un an si jumatate in Italia.
Insa timpul de asteptare este pentru cei ce doresc un automobil personalizat si configurat dupa preferinte. Pentru cei ce se grabesc, exista intotdeauna varianta showroom-ului specializat pe modele superpremium, care livreaza imediat aproape orice automobil. Dar unde este exclusivitatea?
Cei mai interesati de personalizarea masinilor sunt in general clientii din tarile arabe, din intreaga productie Ferrari peste 100 de modele fiind exportate numai in Emiratele Arabe Unite. Alte 150 de unitati iau drumul Chinei, in timp ce 60 se vand anual in Rusia. Dar pe masura ce constructorii clasicii doresc sa se extinda pe noi piete, alte nume noi apar pe Batranul Continent. Astfel, in 2000 si-a facut aparitia un astfel de constructor, Spyker, care avea ca tinta un singur segment – cei cu adevarati pasionati de lux. Prin ce se deosebeste aceasta marca de un Ferrari sau un Bugatti? Are o productie de mai putin de 100 de unitati anual, iar orice automobil comandat implica un timp de asteptare de peste un an. Chiar daca un Spyker nu va oferi performante dinamice exceptionale, automobilul va iesi in schimb cu adevarat in evidenta.
Legenda Spyker a inceput in 1898, cand doi frati, Jacobus si Hendrik-Jan Spijker din Amsterdam, au construit primul lor automobil de lux echipat cu motor Benz. Dupa izbuc nirea Primului Razboi Mondial, Spyker si-a diversificat productia si s-a aliat cu Dutch Aircraft. Compania rezultata dezvolta gama existenta si incepe si productia de avioane. In timpul razboiului Spyker a fabricat aproape 100 de avioane de vanatoare si 200 de motoare pentru acestea. Odata cu debutul asamblarii de avioane, a fost adoptata si noua emblema a companiei, in forma elicei unui avion si motto-ul „Nulla tenaci invia est via“ („Pentru cei curajosi, nu exista cale de netrecut“).
-
Romstal cumpara nr. 2 din Serbia
Cu o cifra de afaceri estimata la sfarsitul anului 2007 de peste 23 milioane euro, Doming d.o.o. are acoperire nationala prin reteaua de distributie dezvolata pe intreg teritoriul sarb: magazinele partenere acopera 70% din teritoriul Serbiei – 20 de puncte de vanzare comercializeaza exclusiv produsele firmei Doming, si alte 40 de magazine comercializeaza si produse de profil ale altor firme producatoare. Reteaua proprie este formata din 9 magazine localizate in principalele orase din Serbia – 3 in Belgrad si cate unul in Nis, Novi Sad, Cuprja, Pozarevac, Loznica, Pojega. La aceste magazine se adauga si un centru logistic in Simnovci, aflat la 30 km de Belgrad.
Romstal, vizeaza pozitia de lider de piata in comercializarea echipamentelor de instalatii pentru constructii intre companiile multinationale din Europa de Est, declara Enrico Perini, director dezvoltare Romstal. -
Finantare de 60 mil. euro pentru Hidroelectrica
Consortiul bancar – alcatuit din BRD (in calitate de aranjor principal), Banca Romaneasca, EFG Private Bank Luxemburg-Bancpost, ABN AMRO si Volksbank – va asigura pentru Hidroconstructia atat fondurile necesare pentru finantarea activitatii curente, cat si garantiile necesare pentru derularea proiectelor pe o perioada de trei ani, informeaza un comunicat de presa transmis de BRD. Cu un portofoliu de contracte pe termen mediu de peste 900 milioane de euro, Hidroconstructia este lider in domeniul constructiei de baraje si centrale hidroelectrice din Romania, extinzandu-si in ultimii ani activitatea in domeniul infrastructurii si lucrarilor de constructii hidrotehnice.
-
Infopress intra prin greenfield in Ungaria
Potrivit lui Jonsson, cladirea va avea o suprafata de 5.000 de metri patrati si va necesita in jur de 100 de angajati. "Piata din Ungaria a tipografiilor este mult mai competitiva decat cea din Romania, dat fiind ca numarul competitorilor din piata este mult mai mare. De fapt, Ungaria a ajuns la un nivel de dezvoltare comparabil cu cel din Polonia sau Austria", spune presedintele grupului. |nsa, de dezvoltarea in Ungaria se va ocupa mai mult echipa de management deja formata acolo, condusa de Imre Lakatos, in timp ce Jonsson va coordona totul din Bucuresti.
Cifra de afaceri a grupului se va ridica anul acesta la 80 de milioane de euro, dintre care 65 de milioane numai din Romania. Pentru 2008, Infopress Group estimeaza afaceri totale de 110 milioane de euro, pe fondul investitiilor de 35 de milioane de euro in dezvoltare si extindere la nivel regional.
Planurile de investitii ale celor mai mari jucatori de pe piata de tiparituri din Romania
-
Benvenuti: vrem sa ajungem la 40 de magazine in 2010
Amenajarea multibrandului din Capitala, pe o suprafata de 100 de metri patrati, va costa compania in jur de 75.000 de euro, in timp ce la Constanta, pentru o suprafata de 150 de metri, patrati investitia ajunge la aproximativ 100.000 de euro. In plus, pentru fiecare magazin in parte stocul de marfa va costa compania circa 200.000 de euro, potrivit lui Dan Pavel, directorul general al Benvenuti.
"Pentru 2008, planul este sa deschidem intre cinci si opt magazine, atat in orasele in care suntem deja prezenti, cat si in cele mai mici, cu 80.000-150.000 de locuitori. Vrem ca pana la sfarsitul lui 2010 sa ajungem la un numar de cel putin 40 de magazine", anunta Pavel, care include si extinderea retelei si in afara granitelor tarii in planurile ce privesc dezvoltarea Benvenuti. "In acest moment suntem pregatiti atat din punct de vedere logistic, cat si din punct de vedere al produselor propuse", motiveaza acesta.
Compania numara in prezent 26 de magazine. Investitia necesara pentru deschiderea unui magazin nou poate ajunge pana la 260.000 de euro cu marfa cu tot, din care 60.000 de euro reprezinta suma destinata amenajarii interioare. Pe primele noua luni, vanzarile companiei au crescut cu 35% fata de 2006, ajungand la 6 milioane de euro, iar estimarea pana la finele anului este de 8,8 milioane de euro.
Marja de profit pe aceste segment este de aproximativ 10%. La sfarsitul lunii septembrie, retailerul oradean de incaltaminte avea cu 217 angajati.Printre competitorii Benvenuti pe piata locala se numara retele de magazine precum Musette, Otter, Il Passo, grupul german Deichmann sau austricecii de la Leder & Schuh. Consumul mediu anual de incaltaminte in Romania este de circa trei perechi, nivel comparabil cu cel al tarilor din Uniunea Europeana, potrivit statisticilor Organizatiei Patronale a Pielariei si |ncaltamintei (O.P.PINC).
-
Sefii Transgaz au subscris actiuni de 0,5 mil euro
Directorul economic al Transgaz, Radu Moldovan, a cumparat cele mai multe actiuni, aproape 5.500, in valoare de 300.000 de euro, iar Ioan Rusu, directorul general al companiei, a achizitionat 2.508 titluri, in valoare de aproximativ 137.000 euro.
Fostul director economic, Marin Dumitru, a intrat in posesia a 1.817 actiuni, pentru care a platit circa 100.000 euro, iar Zidaru Constantin, membru al Consiliului de Administratie, a cumparat 230 actiuni, in valoare de 12.500 euro.
Cumpararea de actiuni de catre persoane initiate reprezinta, de regula, un semnal pozitiv pentru evolutia titlurilor pe piata reglementata. In cazul ofertei publice, investitorii nu au avut insa nevoie de semnale pozitive suplimentare, oferta fiind subscrisa de 28 de ori fata de valoarea totala.