BusinessMagazin

Tag: cumparare

  • Oraşul din România cu un nivel de trai mai bun decât la Paris, Londra sau Barcelona

    Site-ul numbeo.com prezintă un clasament al oraşelor cu cel mai bun nivel de trai, luând în calcul mai mulţi factori precum siguranţa, preţurile în funcţie de venituri, puterea de cumpărare a locuitorilor, sistemul de sănătate şi timpul petrecut în trafic. Topul se modifică însă în permanenţă, luând în calcul, spre exemplu, variaţiile zilnice ale nivelului de poluare.

    De fiecare dată când se realizază un top al oraşelor în care este cel mai bine să trăieşti, privim cu invidie către metropole celebre şi visăm la ele. De data aceasta, în topul alcătuit de către site-ul numbeo.com se află destul de sus şi mai multe municipii din România.

    Cel mai bine clasat oraş românesc este Timişoara, ocupând locul 20 în Europa şi locul 44 la nivel mondial, cu un scor agregat de 164. Oraşul australian Canberra, primul în top, are un scor de 234, în vreme ce Bucureşti (locul 91 din 121 la nivel global) are un scor de 120. Datele prezentate au fost înregistrate pe 14 martie.

  • Vila Playboy, scoasă la vânzare pentru 200 de milioane de dolari

    Celebra vilă Playboy, o construcţie din 1927 cunoscută pentru petrecerile exotice care adunau staruri de cinema, sportivi de renume şi miliardari va fi vândută unei persoane care o cunoaşte foarte bine: un vecin.

    Daren Metropoulos, director în cadrul firmei de investiţii Metropoulos & Co., este proprietarul vilei alăturate pe care a cumpărat-o în anul 2009. El a anunţat recent că este mai puţin interesat de istoria agitată a vilei şi mai mult de păstrarea detaliilor sale arhitecturale, având în vederea anul construcţiei. “Istoria acestei proprietăţi este mai importantă decât faima sa, iar ocazia de a participa la conservarea ei este un privilegiu”, a spus omul de afaceri.

    Arhitectul vilei este Arthur Rolland Kelly, care a “desenat” sute de imobile în zona oraşului Los Angeles.

    Casa a fost listată de brokerul imobiliar Mauricio Umansky la preţul de 200 de milioane de dolari. Ea a fost cumpărată de Playboy Enterprises în 1971 pentru 1,05 milioane şi a fost ocupată de Hugh Heffner, proprietarul revistei pentru adulţi.

    Proprietatea are 29 camere, inclusiv 12 dormitoare, iar terenul se întinde pe o suprafaţă de 5 hectare.

  • Oraşul din România unde primăria plăteşte 310 lei pe o crizantemă sau 2800 de lei pe un coş de gunoi

    În metropole spaţiile verzi se micşorează, apar din ce în ce mai multe betoane, iar unii primari includ pădurile limitrofe în intravilan pentru a atinge norma impusă de comisia europeană de 26 mp/cap de locuitor. Dintre cele şapte oraşe reşedinţă de judeţ analizate de noi, doar Clujul este aproape de ţintă.

    În capitala ţării situaţia ar părea aproape de normalitate cu 21,3 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor, însă se pare că nu este chiar aşa. Un raport de audit realizat de Curtea de Conturi dezvăluie că numărul a fost umflat artificial.

    În Bucureşti indicele privind spaţiile verzi a crescut de la 12,39 mp/locuitor în anul 2009 (conform Raportului anual privind starea mediului în România pe anul 2009 publicat de Agenţia privind Protecţia Mediului Bucureşti) la 23,21 mp/locuitor în anul 2012 (conform Cadastrului Verde), numai că „această creştere este pur conjuncturală, bazată numai pe includerea unor suprafeţe aparţinând domeniului privat sau cu regim juridic incert, care nu au fost evaluate, inventariate şi raportate“ conform prevederilor Legii nr. 213 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.

    Conform Cadastrului Verde, sectorul cu cea mai mare suprafaţă verde este sectorul 1, cu 1.757 hectare, urmat de sectorul 6 (657 ha), sectorul 3 (649 ha), sectorul 4 (634 ha), sectorul 2 (444 ha) şi sectorul 5 (369 ha). Sectorul 1 deţine 39% din totalul spaţiului verde din Bucureşti, însă acest lucru se datorează şi celor 668 de hectare din pădurea Băneasa.

    Astfel, potrivit raportului Curţii de Conturi, la nivelul anului 2014, raportat la o populaţie de 2,1 milioane de persoane şi un total de 2.081 ha spaţiu verde administrat de sectoarele Capitalei şi ALPAB, indicele de spaţiu verde public era de 9,86 mp/locuitor.

    O altă dezvăluire a Curţii de Conturi arată că, în perioada 2007-2014, primăriile de sector au cheltuit aproape 600 milioane de euro doar pentru întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi şi s-au cumpărat produse cu sume absurde. Astfel s-a ajuns ca o primărie de sector să plătească 310 lei pe o crizantemă, deşi furnizorul primăriei le cumpărase cu 12 lei/bucata, sau să dea 2.800 de lei pe un coş de gunoi.

    Dacă nu se fură, se usucă. În 2013, din arbuştii plantaţi pe bd. Theodor Pallady nu a mai rămas niciunul. Ceea ce înseamnă o pagubă de 1,5 milioane de lei pentru primărie. La sectorul 3, Curtea de Conturi a constatat ca în perioada 2007-2010 (primar Liviu Negoiţă), au fost plantaţi 4.506 platani şi tei, din care 2.042 au fost cumpăraţi la un preţ cuprins între 20 şi 30 lei/bucată în anii 2007-2008, iar 2.464 arbori au fost achiziţionaţi la un preţ cuprins între 1.559 şi 2.419 lei/buc, în intervalul 2009-2010, deci la un preţ de 100 de ori mai mare. Şi exemplele pot continua.

  • Vestea care ar putea schimba sistemul bancar românesc: Banca Transilvania vrea să cumpere încă o bancă

    Banca Transilvania, numărul trei în România, avea la finalul anului trecut o cotă de piaţă de 12,5%, în timp ce numărul doi, BRD, avea o cotă de 13%. BCR, numărul unu, are o cotă de piaţă de aproape 16%. OTP Bank, care a cumpărat acum 2 ani Millennium Bank, are o cotă de piaţă de peste 2%, dar nu se află în top 10.

    În acest moment, pe o piaţă extrem de concurenţială, este greu să câştigi cotă semnificativă prin creştere or­ga­ni­că, aşa că băncile interesate de a câştiga te­ren trebuie să „cumpere“ cotă de piaţă.

  • Un grup controlat de un miliardar ex sovietic a cumpărat o bancă din România

    4finance Holding, unul dintre cele mai mari grupuri de consumer financing digital din Europa, a primit aprobarea de la banca centrală din Bulgaria pentru achiziţia unei bănci, care are o sucursală în România, urmând să cumpere 100% din compania-mamă TBIF Financial Services. 

    Grupul 4finance, condus de fostul CEO al Bancpost, George Georgakopoulos, va plăti aproximativ 75 mil. euro pentru achiziţia băncii din Bulgaria, iar tranzacţia ar putea să se finalizeze în iulie 2016.

  • Mobilitate cu chirie

    În primele trei luni ale acestui an, din cele peste 23.000 de autoturisme şi utilitare uşoare vândute, peste 2.600 au mers către flotele închiriate ulterior de companiile de leasing operaţional, cu aproximativ 500 de unităţi mai mult decât în perioada similară a anului trecut.

    „Piaţa de leasing operaţional la sfârşitul primului trimestru al anului a consemnat o creştere de 13% faţă de primul trimestru al anului trecut, ceea ce confirmă trendul pozitiv pe care îl estimam la începutul anului. Datele macroeconomice foarte încurajatoare şi în special creşterea consistentă a consumului ne pot da motive să credem că volumul total de maşini în leasing operaţional poate creşte chiar şi peste nivelul de 60.000 de unităţi“, a spus Dan Boiangiu, general manager al Arval România, una dintre cele mai mari firme de leasing operaţional de pe piaţa locală.

    Flota Arval la sfârşitul anului 2015 a ajuns la 7.658 de autovehicule în administrare, ceea ce înseamnă 15% mai mult faţă de perioada similară de la finalul anului 2014. „Creşterea flotei este cel mai important criteriu de performanţă pentru noi, criteriu pe care îl urmărim cu precădere, atât la nivelul companiei, cât şi la nivelul asociaţiei profesionale (Asociaţia Societăţilor de Leasing Operaţional, ASLO – n.red.). Ca urmare, la nivelul flotei totale în administrare, creşterea de 15% din anul 2015 ne-a adus un avans cu 1,2 puncte procentuale în termeni de cotă de piaţă, până la 14%“, explică Dan Boiangiu.

    În primul trimestru al acestui an, flota Arval a înregistrat o creştere de 13% faţă de perioada similară a anului trecut, ceea ce o situează, potrivit oficialilor companiei, pe locul secund în topul celor mai mari jucători din domeniu, după Leaseplan. „La nivelul cifrelor centralizate de ALSO, în segmentul de leasing operaţional full service, Arval deţine o cotă de piaţă de 18%“, a spus Dan Boiangiu. Cei mai mari trei clienţi ai Arval provin din zona de telecomunicaţii, energie şi agricultură.

    Numărul total de vehicule cumpărate şi înmatriculate de Arval pe parcursul anului 2015 a fost de aproape 2.000 de vehicule, echivalentul a 15% din totalul vehiculelor înmatriculate la nivelul pieţei de leasing operaţional. Acest procent a crescut la peste 20% in primul trimestru al anului 2016.

    Dincolo de achiziţii şi închirieri, compania şi vinde mai departe maşinile ale căror contracte s-au încheiat. Anul trecut Arval a vândut 1.200 de astfel de maşini prin intermediul platformei  sale online, în care sunt înregistraţi peste 500 de dealeri auto, atât din afară cât şi din afară.

    „Proporţia vehiculelor uzate exportate a fost foarte mică, piaţa locală arătând un apetit crescut pentru maşini second-hand bine întreţinute şi cu un istoric transparent al reparaţiilor. Pentru anul 2016 aşteptăm un volum cu 25% mai mare al vehiculelor uzate care vor fi tranzacţionate prin platforma noastră de remarketing“, a spus Dan Boiangiu.
    Valoarea medie a vehiculelor active în parcul Arval este de aproximativ 13.500 euro fără TVA. „În flota Arval există vehicule de toate categoriile, începând cu vehicule mai ieftine din clasa mică sau chiar mini, până la vehicule utilitare sau vehicule premium, mult mai scumpe.“

    Vehiculele din portofoliul constructorilor premium au o cotă  de sub zece procente din totalul flotei operate de Arval, însă directorul companiei spune că tendinţa este ca acest procent să crească, având în vedere că Arval promovează selecţia vehiculelor pe criteriul TCO (Total Cost of Ownership) şi nu pe criteriul preţului. „În acest fel, putem constata că de multe ori un vehicul din gama premium, chiar dacă are un preţ mai mare de achiziţie, poate genera un TCO mai mic pe anumite cicluri de utilizare.“

    În opinia lui, principala provocare din acest an va rămâne extinderea flotei totale, care să depăşească pragul 8.400 de maşini.

  • Un tânăr dentist român şi-a cumpărat cu 60.000 de euro un cabinet la o oră de Paris. În cât timp l-a achitat?

    Dragoş Stanciu, vicepreşedintele Colegiului Me­dicilor Dentişti din România, spune că cel puţin 150-200 de medici pleacă în fiecare an, dar că o statistică exactă nu există deoarece o parte dintre ei decid să meargă în alte state imediat după ce termină facultatea chiar înainte chiar de a se înscrie în Colegiu. Astfel, organizaţia nu reuşeşte să ţină o evidenţă la zi.
     
    El afirmă că adevărata problemă este că medicii tineri nu reu­şesc să-şi creeze un număr minim de pacienţi deoarece statul nu decontează serviciile. 
     

  • Românii plătesc de două ori mai mult atunci când cumpără în rate

    Când vine vorba de plata online în rate, românii aleg să achite, în medie, dublu faţă de suma alocată printr-o tranzacţie digitală integrală. Astfel, potrivit NETOPIA mobilPay, circa 750 lei este suma medie achitată online în rate anul trecut. Potrivit datelor companiei, majoritatea plăţilor digitale cu cardul de credit sunt realizate de Black Friday, iar cei mai mulţi români optează pentru achiziţii în 12 rate.

    Valoarea totală a tranzacţiilor în rate procesate de NETOPIA mobilPay, anul trecut, a cumulat circa 10% din totalul sumelor procesate cu cardul bancar de companie, iar cele mai multe au fost înregistrate în noiembrie, luna e-commerce-ului, când toţi retailerii online desfăşoară campanii promoţionale de Black Friday.

    Totuşi, deşi în noiembrie se fac cele mai multe cumpărături online în rate, tot atunci se înregistrează şi cele mai mici valori medii ale plăţilor în rate, un motiv fiind tendinţa consumatorilor de a opta pentru cât mai multe rate, majoritatea pe durata unui an de zile.

    „Datele analizate arată un comportament de consum normal, întânit în rândul pieţelor de e-commerce cu evenimente de sales importante. De Black Friday se fac majoritatea achiziţiilor costisitoare, fie că vorbim de produse IT, electrocasnice sau mobilier. Clienţii aleg să facă astfel de cheltuieli într-un anume moment al anului, le bugetează pe 12 luni şi, cu ocazia aceasta, lichidează şi linia de credit”, declară Antonio Eram, CEO şi Fondator al NETOPIA mobilPay

    În ceea ce priveşte oraşele din ţară în care se fac cele mai multe achiziţii online în rate, peste 50% dintre ele se înregistrează în Capitală, urmate de Cluj-Napoca, Timişoara, Constanţa şi Braşov, fiecare cu o pondere de maxim 5%.

    Cele mai multe achiziţii online cu cardul de credit se fac pentru produse tech, electrocasnice, mobilier, bijuterii, fashion şi produse cosmetice.

  • Românii plătesc de două ori mai mult atunci când cumpără în rate

    Când vine vorba de plata online în rate, românii aleg să achite, în medie, dublu faţă de suma alocată printr-o tranzacţie digitală integrală. Astfel, potrivit NETOPIA mobilPay, circa 750 lei este suma medie achitată online în rate anul trecut. Potrivit datelor companiei, majoritatea plăţilor digitale cu cardul de credit sunt realizate de Black Friday, iar cei mai mulţi români optează pentru achiziţii în 12 rate.

    Valoarea totală a tranzacţiilor în rate procesate de NETOPIA mobilPay, anul trecut, a cumulat circa 10% din totalul sumelor procesate cu cardul bancar de companie, iar cele mai multe au fost înregistrate în noiembrie, luna e-commerce-ului, când toţi retailerii online desfăşoară campanii promoţionale de Black Friday.

    Totuşi, deşi în noiembrie se fac cele mai multe cumpărături online în rate, tot atunci se înregistrează şi cele mai mici valori medii ale plăţilor în rate, un motiv fiind tendinţa consumatorilor de a opta pentru cât mai multe rate, majoritatea pe durata unui an de zile.

    „Datele analizate arată un comportament de consum normal, întânit în rândul pieţelor de e-commerce cu evenimente de sales importante. De Black Friday se fac majoritatea achiziţiilor costisitoare, fie că vorbim de produse IT, electrocasnice sau mobilier. Clienţii aleg să facă astfel de cheltuieli într-un anume moment al anului, le bugetează pe 12 luni şi, cu ocazia aceasta, lichidează şi linia de credit”, declară Antonio Eram, CEO şi Fondator al NETOPIA mobilPay

    În ceea ce priveşte oraşele din ţară în care se fac cele mai multe achiziţii online în rate, peste 50% dintre ele se înregistrează în Capitală, urmate de Cluj-Napoca, Timişoara, Constanţa şi Braşov, fiecare cu o pondere de maxim 5%.

    Cele mai multe achiziţii online cu cardul de credit se fac pentru produse tech, electrocasnice, mobilier, bijuterii, fashion şi produse cosmetice.

  • Culmea răsfăţului: Un miliardar a cumpărat două diamante în valoare de 50 de milioane de lire pentru fiica lui de şapte ani

    Joseph Lau a cumpărat ambele diamante la licitaţiile Christie şi Sotheby. Pentru un diamant roz a plătit 18 milioane de lire sterline, iar pentru cel de-al doilea, un diamant albastru foarte rar, a scos din buzunar alte 32 de milioane de lire sterline. Ambele diamante poartă acum numele fiicei sale, “The Sweet Josephine” şi “The Blue Moon of Josephine”, informează Daily Mail.

    Joseph Lau este un dezvoltator imobiliar, iar averea acestuia este evaluată la 6.5 miliarde de lire sterline. După această achiziţie, “The Blue Moon of Josephine” a devenit cea mai scumpă bijiturie vândută din istorie.

    Lau nu este un necunoscut al licitaţiilor de bijuterii. În 2009, la Geneva, Lau a cumpărat un alt diamant albastru pentru care a plătit atunci suma de 9.5 milioane de dolari.

    De reţinut este faptul că Lau a fost condamnat anul trecut în Macau la cinci ani de închisoare pentru acte de corupţie. Însă Joseph Lau nu a fost prezent la proces şi a rămas în liberatate deoacere Macau nu are un tratat de extrădare cu Hong Kong-ul.