BusinessMagazin

Tag: comert

  • TinaR isi dubleaza reteaua de magazine

    TinaR numara in prezent 13 magazine in marile centre comerciale din tara, plus inca unul pe internet, si are in plan sa deschida alte cel putin 12 in 2008, atat in Bucuresti, unde veniturile pe metru patrat depasesc 500 de euro lunar, cat si in alte orase din tara. O parte dintre acestea urmeaza sa functioneze in sistem de franciza, potrivit oficialilor TinaR. Noile magazine vor contribui cu 3,8 milioane de euro la cifra de afaceri pe anul viitor, care va ajunge astfel la un total de 8,9 milioane de euro.

    Tot ca parte a strategiei de extindere, TinaR isi va deschide anul viitor primul birou in afara granitelor Romaniei, in urma unei investitii de 500.000 de euro, potrivit lui Rares Jianu, directorul general al companiei. Biroul va fi pozitionat in China si se va ocupa de logistica de aprovizionare si de comenzi.

  • Un pariu de 100 mp

    Dan Ostahie a anuntat saptamana trecuta ca inchide magazinele Altex Digital, axate exclusiv pe vanzarea de electronice, si in locul lor aduce un alt concept, foarte asemanator, numit Digit’Up. Anuntul a ridicat cateva semne de intrebare. Primul ar fi motivul pentru care omul de afaceri din Piatra-Neamt a decis sa se intoarca la magazinele mici, in conditiile in care pana acum, acest format de magazine nu prea a avut succes pe o piata dominata de magazinele cu suprafete mari.

    „Daca au o strategie bine pusa la punct, magazinele cu suprafete mai mici ale lanturilor importante de retail de electronice si electrocasnice se vor dezvolta destul de mult in urmatorii ani, mai ales in orasele mai mici din tara“, considera Dan Ostahie, argumentand de ce Digit’Up nu a fost o decizie luata la intamplare. Compania a realizat un studiu in colaborare cu agentia de branding Landor, din care a rezultat faptul ca oamenii ar cumpara dintr-un asemenea magazin. In acelasi timp, studiul l-a lamurit pe Dan Ostahie ca brandul Altex Digital nu este vizibil si nici corect inteles de clienti, acestia cautand sa cumpere electrocasnice din magazinele respective, in conditiile in care in oferta de produse nu erau incluse decat echipamente electronice (computere, camere foto, telefoane mobile).

    Astfel incat avem, ca explicatie a deschiderii acestui nou format de magazine, al treilea din portofoliul Altex, ca retailerul are in plan sa se extinda puternic in orase mai mici, cu populatie intre 30.000 si 100.000 de locuitori. Adica acolo unde nu se justifica deschiderea unui numar mai mare de magazine Altex cu suprafete intre 800 si 2.000 de metri patrati sau a unor centre Media Galaxy, care urca si pana la 5.000 de metri patrati. „Digit’Up, concept de magazin cu suprafete de aproximativ 100 de metri patrati, poate fi dezvoltat foarte mult in orasele mai mici, dar conform planurilor noastre, va avea acoperire si in orasele mari, mai ales ca magazinele vor fi pozitionate stradal, in zone cu trafic pietonal intens, sau in centre comerciale“, spune Cristian Camara, retail manager in cadrul Digit’Up.

    Deocamdata, competitorii sunt de alta parere in privinta strategiei optime de dezvoltare. „Din experienta mea nu numai pe piata de aici, dar si in alte tari, magazinele cu suprafete medii si mari sunt conceptul castigator in retailul de electronice si electrocasnice, mai ales datorita faptului ca gama de produse este mult mai variata“, comenteaza Jiri Rizek, directorul executiv al lantului de retail Flamingo. „Nici in orasele mai mici, conceptul magazinelor de 150-200 de metri patrati nu are foarte mult succes“, adauga Rizek, explicand astfel de ce compania a inchis in 2006 un numar de 47 de magazine si inca 20 anul acesta.

    Mai mult, Flamingo a vandut recent cele sase magazine cu suprafata mai mica de 100 de metri patrati din reteaua Future Shop catre MCS Communications, compania care detine HAT Group, importator de telefoane mobile Samsung, si serviciul de televiziune prin satelit Boom TV. In cazul acesta a functionat insa si un alt criteriu, cel al unui con-cept inadecvat: „Cifra de afaceri a magazinelor era nesemnificativa si incerca sa combine doua elemente care nu prea se potrivesc – electronicele si fashion-ul“, explica Rizek.

    Este adevarat ca Domo a lansat la finalul anului trecut brandul Expert Digital, care presupune magazine de suprafata mica, specializate pe vanzarea de produse IT&C. Pana acum insa, a fost deschis un singur astfel de magazin, la Oradea, iar strategia de dezvoltare a acestui format nu este inca foarte clara, motivul fiind faptul ca Domo s-a concentrat mai mult pe deschiderea de magazine mari, iar acum se ocupa de dezvoltarea brandului Technomarket in Romania.

    Pentru Altex insa, precedentele de acest fel din piata nu au reprezentat un impediment. Dimpotriva, Dan Ostahie, presedintele companiei, vede afaceri cu potential acolo unde competitia nu a reusit sa castige sau sa se extinda. Asteptarile sale pentru noul format de magazine Digit’Up sunt atingerea unei cifre de afaceri de 30 de milioane de euro anul viitor, raportat la un total al afacerilor companiei estimat la 300 de milioane de euro anul acesta si 350 de milioane de euro pentru 2008.

    Compania a deschis deja opt magazine Digit’Up – in Bucuresti, Medgidia, Braila, Alba Iulia, Petrosani, Oltenita, Ramnicu Sarat si Rosiori de Vede, in urma unei investitii medii de 50.000 de euro pe magazin, suma in care nu sunt incluse insa si cheltuielile cu stocul de echipamente electronice. O parte dintre acestea apartin insa vechilor magazine Altex Digital, compania avand in plan ca pana la finalul acestui an toate sa fie transformate potrivit noului concept si brand. „Pana la finalul anului viitor vom investi in acest format de magazine in jur de 2,5 milioane de euro, astfel incat sa avem deschise in jur de 50 de magazine“, afirma Cristian Camara. Sa fie magazinele cu suprafete de aproximativ 100 de metri patrati o solutie pentru retelele de retail de electronice si electrocasnice de a-si creste vanzarile in orasele mici? Directorul executiv al Flamingo considera ca astfel de magazine nu sunt suficiente, chiar daca anumite companii pot decide sa-si completeze formatele de magazine si cu unul de genul Future Shop, brand pentru care Flamingo inca detine drepturi si pe care-l poate relansa daca doreste, sau de genul Digit’Up. „Dupa parerea mea, este nevoie de magazine de cel putin 500 de metri patrati chiar si in orasele cu 50.000 de locuitori“, spune Rizek.

  • Un singur acoperis

    Este un pas firesc in procesul de dezvoltare a afacerii. Am crescut suficient cat sa fim capabili sa iesim din granitele Transilvaniei si sa ne extindem in toata tara. Putem face asta mult mai eficient daca suntem sub un singur acoperis“, explica Ioan Ciolan, managerul general al celui mai mare comerciant roman din domeniul bricolajului, decizia ca toate firmele zonale sa fuzioneze prin absorbtie intr-un Ambient unic. In prezent, toate cele 14 centre comerciale din reteaua Ambient sunt practic firme de sine statatoare, in care Ioan Ciolan este asociat cu 50% din actiuni. Dupa unificarea deplina a afacerilor, compania va fi controlata de cinci actionari principali: Ioan Ciolan va detine in jur de 75% din actiuni, restul de 25% fiind impartite intre asociatii acestuia din Medias, Cluj, Baia Mare si Gheorgheni, plus „inca doi sau trei parteneri care detin un procent foarte mic de actiuni“, potrivit lui Dan Olteanu, unul din viitorii actionari, care ocupa si functia de coordonator de marketing si comunicare la Ambient Sibiu.

    Ce schimbari aduce de fapt aceasta miscare? „In niciun caz nu ne pregatim sa vindem“, raspunde scurt Olteanu, infirmand zvonurile din piata privind o posibila vanzare. El recunoaste ca in ultimele trei luni s-au purtat cel putin patru discutii foarte serioase in acest sens, dar precizeaza ca „nu avem niciun interes in acest moment sa vindem, pentru ca ne putem finanta inca prin sistemul bancar“.

    Compania lucreaza in prezent cu sapte banci, de la care a contractat credite in valoare de circa 30 mil. euro, adica un sfert din vanzarile retelei Ambient din 2006 (120 mil. euro). Cifra de afaceri consolidata, ce reuneste toate operatiunile firmelor din grup, ar urma sa ajunga anul acesta la 250 mil. euro, cu 45% mai mult decat anul trecut. Pe viitor, ritmul de crestere ar urma sa se mentina, conform lui Olteanu, tot la cote de doua cifre, media previzionata fiind de 30% pe an.

    Interesul potentialilor investitori pentru companie nu se datoreaza insa doar evolutiei vanzarilor din ultimii ani, ci si proprietatilor pe care le are Ambient. Astfel, valoarea patrimoniala a companiei se plaseaza, conform unor surse din piata, la 120 mil. euro. In noul format, planurile Ambient pentru urmatorii doi ani si jumatate vizeaza deschiderea a inca 12 centre comerciale, care sa completeze reteaua actuala de 14 centre de dimensiuni mari, 17 magazine si doua depozite logistice. In total, compania si-a bugetat pentru acestea investitii de 139 de milioane de euro. Planurile vizeaza deschiderea unuia sau a doua centre comerciale mari, cu o suprafata de peste 15.000 mp, restul spatiilor urmand sa fie de dimensiuni medii (intre 10.000 si 15.000 mp) sau mici (sub 10.000 mp).

    Tinta celei mai recente investitii a fost Capitala, unde in octombrie a fost deschis un depozit logistic pentru sudul tarii. Clientii vizati sunt firmele de constructii, antreprenorii si dezvoltatorii de proiecte imobiliare. Este al doilea depozit dupa cel de la Sibiu, inaugurat in urma cu trei ani. „Nu a fost o investitie foarte mare, pentru ca este intr-un spatiu inchiriat“, precizeaza Dan Olteanu. Acum, compania are deja in Bucuresti o suprafata totala de vanzare de 25.000 de metri patrati, peste 50 de angajati si o flota de peste 30 de masini. Centrul logistic este doar primul pas, urmand ca magazinele cu sigla retelei sibiene sa completeze peisajul bucurestean de bricolaj. Pe o piata estimata la peste 700 mil. euro, retelele romanesti de bricolaj isi impart teritoriul in functie de regiuni: Ambient Sibiu (Transilvania), Dedeman Bacau (Moldova), Tiger Amira Bihor (nord-vest) si Stelcati Constanta (sud-est). Acestora li se adauga Arabesque, distribuitor de materiale de constructii si finisaje, controlat de omul de afaceri Cezar Rapotan, cel ce a adus in Romania si reteaua Mr. Bricolage.

    Evolutia Ambient este insa comparabila, cel putin in ce priveste volumele de vanzari, cu cea a principalilor competitori straini. Reteaua germana Praktiker a realizat in 2006 o cifra de afaceri de peste 153 de milioane de euro, in crestere cu 56,4% fata de 2005, iar vanzarile francezilor de la Bricostore au crescut in acelasi interval cu circa 70%, ajungand la 142 de milioane de euro. Au pretentii la o cota de piata cat mai mare si alte companii ca Baumax sau Hornbach, ultima deschizand primul magazin in Capitala in urma cu patru luni. „Noi nu suntem in competitie cu magazinele de tip do-it-yourself, iar Praktiker sau Baumax reprezinta pentru noi o concurenta in mica masura“, sustine Dan Olteanu. El spune ca Ambient se adreseaza mai cu seama firmelor de constructii si specialistilor in domeniu – de la ingineri si pana la arhitecti sau zugravi. „Adevaratii nostri concurenti nu sunt retailerii multinationali, ci magazinele specializate – gen Mobexpert pe segmentul de mobila, Romstal – pe instalatii, Delta Design – pe ceramica“, considera Dan Olteanu.

    De anul viitor, Ambient va marsa si pe partea de productie, iar Ioan Ciolan vrea sa convinga furnizorii straini sa produca intr-un parc industrial la Marsa, la 12 km de Sibiu. „Vindem 20% din productia de mobila a Panador Germania, de exemplu, care are fabrici in Germania si in Finlanda. De ce sa nu produca si in Romania?“, se intreaba Dan Olteanu. Cresterea eficientei, atat pentru furnizor cat si pentru Ambient, ar fi argumentul principal pentru instalarea unor linii de productie in apropierea centrului logistic din Sibiu. Productia este de fapt un exercitiu deja aplicat de grupul Ambient, care a infiintat de mai bine de doi ani o societate mixta cu o companie austriaca din domeniul produselor metalurgice, Voestalpine Ambient Stahlhandel. „Am inceput sa tatonam acest domeniu“, spune Olteanu, care adauga ca in curand vor fi lansate invitatii furnizorilor sa dezvolte in parteneriat spatii de productie in parcul industrial de la Marsa. Ca interval de timp, reprezentantul companiei estimeaza ca un an-doi ar fi suficienti pentru a pune pe roate si acest proiect.

    Noua structura

     

  • Noua structura

    Cea mai mare companie romaneasca de bricolaj va avea in actionariat cinci parteneri de afaceri ai lui Ioan Ciolan.

    ACTIONARIAT. 75% din actiuni ii revin lui Ioan Ciolan, 10% sunt detinute de omul de afaceri mediesean Gheorghe Calburean, care controleaza companiile cu afaceri in domeniul serviciilor de foraj si transport de combustibili Dafora si Condmag. In prezent Calburean este partener cu 33% din actiuni la Ambient Cluj si controleaza 50% din Ambient Medias. Restul de 15% din actiunile Ambient de dupa fuziune sunt impartite in principal intre Dan Olteanu (5,5%), cel de-al treilea asociat de la Ambient Cluj, Lucian Bezerita (5%), managerul Ambient Baia Mare, respectiv Zsolt Bereczki (1,8%), partenerul de la Gheorgheni.

    RETEA. Infiintata in 1993, reteaua Ambient are acum 14 centre comerciale si 17 magazine in 12 judete. Firma lucreaza cu 1.000 de furnizori si are 2.600 de angajati.

    GRUPUL. Alaturi de retelele de magazine si centre comerciale, grupul Ambient cuprinde Voestalpine Ambient, ce comercializeaza produse metalurgice, si Ambient Structuri, care activeaza in domeniul betoanelor.

  • Una mie, una tie

    Parteneriatul nu mai aducea valoare adaugata, incepusem sa avem viziuni diferite. Acum situatia e foarte clara si fiecare ia deciziile asa cum doreste“, comenteaza Octavian Radu, explicand de ce crede ca afacerile dezvoltate de el si de Vincentiu Zorzolan vor merge mai bine separat. „Eu eram actionar majoritar intr-o parte, Radu in cealalta. Cand venea vorba de investitii, aparea problema unde merg banii. Evident ca din vitezele diferite cu care se dezvoltau cele doua companii au existat discutii pe tema suportului financiar“, adauga Vincentiu Zorzolan.

    In firma AAV Group, care a adus in Romania brandurile Esprit, Springfield si Women’s Secret, 60% din actiuni erau detinute de Zorzolan. In cealalta firma, Fashion Retail Group (FRG), care detine franciza pentru brandul britanic Debenhams pentru Romania, Republica Moldova si Bulgaria, actionarul majoritar era RTC Holding (66,6%). In urma schimbului de actiuni dintre cei doi parteneri, drepturile de franciza Debenhams au intrat integral in proprietatea RTC, in timp ce Zorzolan a devenit actionar unic al brandurilor luate in franciza de AAV Group. Despre tranzactia in sine, in care fiecare din cei doi oameni de afaceri si-a vandut celuilalt actiunile detinute, Octavian Radu spune ca „am facut o evaluare, iar procentajul obtinut de cele doua firme a fost aproape egal. Nu au fost diferente de pret foarte mari“.
    De la zero, in urma cu aproape doi ani, cele doua companii au ajuns anul acesta la o cifra de afaceri estimata la 20 de milioane de euro, suficient incat fiecare dintre ele sa se sustina pe cont propriu, crede Zorzolan. „Miscarea asta a avut sens tocmai pentru ca s-a atins o masa critica de 20 de milioane de euro. Altfel era o discutie pur teoretica, pe care am avut-o si la inceputul afacerii, cand m-am dus si i-am propus lui Radu proiectul meu si mi-a spus ca as putea sa ma apuc si eu de ceva mai serios, nu de francize“, povesteste Vincentiu Zorzolan. La randul sau, fondatorul RTC spune ca afacerea „nici nu ar fi existat daca nu ne-am fi asociat. Eu n-as fi intrat pe un astfel de segment, iar el nu s-ar fi dezvoltat probabil in viteza cu care a facut-o“.

    Dupa ce in cursul acestui an a scos din grup mai multe afaceri mai mici (a inchis Depozitul de Vinuri si Depozitul de Legume si Fructe si a vandut Pay Store si Aqua Regis), grupul RTC isi consolideaza deci prezenta pe zona de retail de moda. „Impreuna, Diverta si cu Debenhams fac deja foarte mult din businessul RTC. Acum, grosul veniturilor le avem din retail, nu din distributie“, afirma Radu. RTC Holding planuieste sa investeasca, in urmatorii trei ani, 25 de milioane de euro in deschiderea a zece magazine Debenhams. Suprafata totala de vanzare va trece de 23.000 de metri patrati. In primele luni de prezenta pe piata romaneasca (aprilie-decembrie), rulajul estimat pentru Debenhams depaseste 9 milioane de euro, iar ritmul de dezvoltare ar urma sa creasca astfel incat in 2010, cifra de afaceri a RTC provenita din franciza Debenhams sa se ridice la 50 de milioane de euro. „Suntem deja in discutii avansate cu alte trei marci de fashion, pe care le vom aduce in Romania din primavara si care vor mari cu inca 5.000 de metri patrati spatiul de retail si cu 15 milioane de euro rulajul in 2010“, completeaza presedintele grupului RTC.

    Deocamdata, RTC detine doua magazine Debenhams, unul in Mall Vitan si celalalt in Polus Center din Cluj, acesta deschis saptamana trecuta in urma unei investitii de doua milioane de euro. „Retailul va fi motorul de crestere a grupului RTC in urmatorii 10 ani, iar pe piata de fashion posibilitatile de dezvoltare sunt foarte mari. Consumatorii renunta la produse »no name» in favoarea brandurilor si a calitatii. In plus, proiectele de mall-uri sunt din ce in ce mai generoase“, argumenteaza Octavian Radu. El nu exclude posibilitatea sa aduca in tara si o franciza de cafea. „Ma gandesc la ceva de genul Coffee Shop, dar nu am nimic atat de avansat incat sa dau vreun nume. Suntem in faza de flirt.“

    In ce-l priveste pe Vincentiu Zorzolan, acesta spune ca in urmatorii trei ani obiectivul lui e sa aduca cat mai multe branduri internationale pe piata din Romania. AAV Group va finaliza in urmatoarele saptamani semnarea contractelor pentru achizitia a inca cinci francize de moda, care ar putea mari rulajul in 2009-2010 cu 10 pana la 15 milioane de euro. Dupa primul an de activitate in Romania, reteaua numara trei magazine Esprit, tot atatea Springfield, plus doua magazine Women’s Secret. Zorzolan planuieste sa administreze o retea de 40 de magazine, cu toate brandurile din portofoliu actuale si viitoare, si sa atinga in urmatorii trei ani o cifra de afaceri de 80 de milioane de euro, de trei ori mai mult decat rulajul estimat pentru 2008.

    Planul de extindere are in vedere in special provincia, respectiv marile orase – Brasov, Timisoara, Iasi, Cluj, Constanta sau Oradea. „Vom investi peste 10 milioane de euro in francizele pe care le detinem. In Chisinau am semnat deja sa deschidem cate un magazin pentru fiecare brand in parte“, spune Zorzolan, care nu exclude posibilitatea sa deschida si un magazin multibrand. Vrea insa mai intai sa vada cum le va merge nemtilor de la Peek & Cloppenburg, care vor deschide in Baneasa Shopping City primul magazin unde vor prezenta colectii de moda. Din punctul de vedere al lui Zorzolan, piata de moda, pe care o estimeaza la cel mult 3 miliarde de euro, este departe de a-si fi epuizat apetitul pentru branduri noi. „Cred ca mai devreme de 2010-2011 nu putem discuta de o piata concurentiala in adevaratul sens al cuvantului. Mall-ul din Baneasa o sa se deschida, dar o sa fie un fel de IKEA. Si cu o floare nu se face primavara“, crede Zorzolan, convins ca „n-o sa poata sa schimbe Baneasa radical comportamentele de cumparare a 2,5 milioane de locuitori ai Bucurestiului“.

    El spune ca deocamdata ramane fidel retailului, pentru ca mai are multe de facut pe aceasta piata, dar nu exclude posibilitatea sa-si mai refaca din calcule. „Poate ca va veni momentul in doi-trei sau cinci ani sa unim din nou cele doua companii. Asa cum a avut sens sa ne asociem, astazi spun insa ca avem sens sa le punem separat“. La randul lui, Octavian Radu lasa sa se inteleaga ca ar putea bifa inca un exit. „Cand vom decide amandoi ca vrem sa vindem, o vom face probabil in oferta publica. Daca eu ajung la 50 de milioane si el la 100 de milioane, atunci cu o companie de 150 de milioane de de euro are din nou sens sa ne unim si sa iesim pe bursa. Orice este posibil.“

  • Intersport isi va dubla reteaua

    "Vrem ca la sfarsitul lui 2008 sa avem 12 magazine. Putem confirma deja prezenta noastra la Bacau si Pitesti, plus cel putin inca un magazin in Bucuresti. Restul pana la sase sunt in diverse stadii de negociere si de finalizare", precizeaza Alexandru Bratu, directorul comercial al diviziei Intersport Romania. Valoarea investitiilor programate depaseste 5 milioane de euro.

    Odata cu extinderea, Bratu spera ca si cifra de afaceri a companiei sa ajunga la 20 de milioane de euro, dublu decat vanzarile asteptate pentru anul in curs (10 milioane de euro). Pe primele noua luni din 2007 Intersport Romania a avut vanzari nete de 7 milioane de euro.

    Pe piata locala, produsele Intersport sunt distribuite in sistem de franciza de catre Genco Trade, filiala a grupului elen Fourlis, care este distribuitor exclusiv pentru gama de produse electronice si electrocasnice a companiilor Samsung, Mitsubishi, DeLonghi-Climaveneta. Din datele Ministerului de Finante, anul trecut, Genco a tnregistrat o cifra de afaceri de 49,3 mil. euro si un profit net de 2,6 mil euro.

    "Intersport aduce in jur de 10% la cifra de afaceri totala a Genco. Restul e partea de distributie de electrocasnice si electronice", a calculat Alexandru Bradu, explicand ca in jur de 40% din vanzari reprezinta textile, tot atat sunt articolele de incaltaminte, restul de 20% din vanzari fiind adus de partea de accesorii. "Cel mai bine vand magazinele de la Unirea si Baneasa. Dar o crestere foarte buna o are si cel din Constanta. |n octombrie am avut doua deschideri la Iasi si Cluj, iar vanzarile ne-au depasit asteptarile", adauga directorul comercial al Intersport, care estimeaza in jur de 200.000 de cumparatori anul acesta. "Iar anul viitor vor fi in jur de 400.000 de cumparatori in total. |n medie un client lasa in magazin in jur de 50 de euro".

    La nivel mondial, Intersport a calculat proximativ 150.000 de cumparatori in fiecare zi. Compania, care detine o retea de peste 4.900 de magazine in 32 de tari, are vanzari anuale de aproximativ 8,5 miliarde de euro. |n afara de cele 12 branduri proprii, reteaua de magazine distribuie alte aproximativ 30 de branduri printre care Lotto, Nike, Puma, Reebok sau Adidas.

  • Intersport isi va dubla reteaua

    "Vrem ca la sfarsitul lui 2008 sa avem 12 magazine. Putem confirma deja prezenta noastra la Bacau si Pitesti, plus cel putin inca un magazin in Bucuresti. Restul pana la sase sunt in diverse stadii de negociere si de finalizare", precizeaza Alexandru Bratu, directorul comercial al diviziei Intersport Romania. Valoarea investitiilor programate depaseste 5 milioane de euro.

    Odata cu extinderea, Bratu spera ca si cifra de afaceri a companiei sa ajunga la 20 de milioane de euro, dublu decat vanzarile asteptate pentru anul in curs (10 milioane de euro). Pe primele noua luni din 2007 Intersport Romania a avut vanzari nete de 7 milioane de euro.

    Pe piata locala, produsele Intersport sunt distribuite in sistem de franciza de catre Genco Trade, filiala a grupului elen Fourlis, care este distribuitor exclusiv pentru gama de produse electronice si electrocasnice a companiilor Samsung, Mitsubishi, DeLonghi-Climaveneta. Din datele Ministerului de Finante, anul trecut, Genco a tnregistrat o cifra de afaceri de 49,3 mil. euro si un profit net de 2,6 mil euro.

    "Intersport aduce in jur de 10% la cifra de afaceri totala a Genco. Restul e partea de distributie de electrocasnice si electronice", a calculat Alexandru Bradu, explicand ca in jur de 40% din vanzari reprezinta textile, tot atat sunt articolele de incaltaminte, restul de 20% din vanzari fiind adus de partea de accesorii. "Cel mai bine vand magazinele de la Unirea si Baneasa. Dar o crestere foarte buna o are si cel din Constanta. |n octombrie am avut doua deschideri la Iasi si Cluj, iar vanzarile ne-au depasit asteptarile", adauga directorul comercial al Intersport, care estimeaza in jur de 200.000 de cumparatori anul acesta. "Iar anul viitor vor fi in jur de 400.000 de cumparatori in total. |n medie un client lasa in magazin in jur de 50 de euro".

    La nivel mondial, Intersport a calculat proximativ 150.000 de cumparatori in fiecare zi. Compania, care detine o retea de peste 4.900 de magazine in 32 de tari, are vanzari anuale de aproximativ 8,5 miliarde de euro. |n afara de cele 12 branduri proprii, reteaua de magazine distribuie alte aproximativ 30 de branduri printre care Lotto, Nike, Puma, Reebok sau Adidas.

  • Campulung, pe harta retailului modern

    Reteaua retailerului ajunge astfel la 11 magazine, pentru fiecare spatiu fiind necesara o investitie de 750.000 euro. "Pentru anul in curs mai sunt programate inaugurarile altor magazine la Brasov, Buzau, Navodari, Ovidiu, Petrosani, Rasnov si Turnu Magurele", declara Rainer Exel, director general al companiei miniMax Discount.

    Magazinele retelei au suprafete de vanzare de 1.000 mp, 6 case de marcat si 80 de locuri de parcare si 1.700 de articole in oferta. Administratia centrala a companiei se afla in Bucuresti, unde are un depozit de 15.000 mp. Compania a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 14 milioane de euro, fara de 7,3 milioane de euro in 2005.

  • Campulung, pe harta retailului modern

    Reteaua retailerului ajunge astfel la 11 magazine, pentru fiecare spatiu fiind necesara o investitie de 750.000 euro. "Pentru anul in curs mai sunt programate inaugurarile altor magazine la Brasov, Buzau, Navodari, Ovidiu, Petrosani, Rasnov si Turnu Magurele", declara Rainer Exel, director general al companiei miniMax Discount.

    Magazinele retelei au suprafete de vanzare de 1.000 mp, 6 case de marcat si 80 de locuri de parcare si 1.700 de articole in oferta. Administratia centrala a companiei se afla in Bucuresti, unde are un depozit de 15.000 mp. Compania a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 14 milioane de euro, fara de 7,3 milioane de euro in 2005.

  • Pravalia de IT

    Dupa ce a semnat contractul prin care a vandut afacerea Best Distribution catre grecii de la CD Media pentru 3 milioane de euro, Octavian Radu, presedintele grupului RTC Holding, a cugetat putin si a tras linie. In urma cu doi ani, cumpara de la omul de afaceri Teo Paduraru compania Best, care includea lantul de magazine Best Computers si divizia de distributie Best Distribution. Acum a renuntat la aceasta din urma, in timp ce brandul de calculatoare a fost desfiintat; o parte dintre magazine au fost inchise pe motive de neprofitabilitate, iar restul au fost integrate in lantul Diverta. „Cred ca nu mai exista niciun viitor pe piata din Romania pentru magazinele mici de IT“, a comentat Radu la incheierea tranzactiei pentru Best Distribution.

    Cat adevar exista insa in aceasta afirmatie a omului de afaceri? Predictia sumbra pentru magazinele mici ar putea fi contrazisa prin exemplul celor cateva mii de astfel de comercianti din piata, majoritatea cu afaceri in crestere, conform lui Gyorgy Baba, directorul Primex, companie cumparata anul acesta de grupul turc Sabanci Holding, detinatorul brandului Teknosa.

    Terra Soft, de exemplu, companie din judetul Dambovita detinuta de doi oameni de afaceri, Ovidiu Brezan si Liviu Stoica, vinde produse IT inca din 1998. Este drept, pe partea de IT functioneaza un singur magazin, in orasul Targoviste, dar compania are in paralel o retea de peste 40 de magazine GSM in toata tara prin intermediul unui parteneriat cu Vodafone. „Vanzarile de IT vor ajunge anul acesta la peste 850.000 de euro, in crestere cu aproximativ 15% comparativ cu 2006“, estimeaza Costel Cruceru, directorul diviziei IT a Terra Soft. Povestea acestui magazin, chiar daca nu foarte spectaculoasa, indica faptul ca retailul de echipamente electronice si IT are viitor nu numai pentru lanturile mari de retail, dar si pentru magazinele mai mici, de la coltul strazii. „Terra Soft a deschis magazinul IT intr-o perioada in care cererea pentru aceste produse era foarte mare pe piata. De atunci s-au schimbat foarte multe, dar noi am continuat sa crestem“, spune Cruceru. Pentru a-si mentine aceste cresteri, Terra Soft s-a orientat in ultimii ani din ce in ce mai mult catre segmentul de servicii post-vanzare (consultanta, mentenanta, service etc.), care inseamna in prezent in jur de 70% din cifra de afaceri. „Motivul este lesne de inteles. Nu mai poti face bani numai din comert, in conditiile in care clientul cere si consultanta, suport tehnic sau service pentru computere dupa achizitie“, puncteaza directorul diviziei IT a Terra Soft. „Si este foarte adevarat ca, daca nu isi regandesc strategia si incep sa ofere si servicii, multe magazine mici vor disparea.“

    Parerea lui Cruceru e sustinuta si de Nicolae Ontiu, directorul companiei One IT, care are in prezent doua magazine IT, unul stradal in Baia Mare si unul in Polus Center din Cluj Napoca, deschis saptamana trecuta in urma unei investitii de 95.000 de euro. „Cred ca fara o strategie bine conturata, multe dintre magazinele mici de computere nu vor avea sanse sa reziste pe piata. Cea mai buna miscare este integrarea in oferta si a serviciilor IT ce aduc valoare adaugata.“ In cazul One IT, serviciile inseamna peste 50% din cifra de afaceri, care va depasi anul acesta un milion de euro, potrivit estimarilor lui Ontiu – o crestere cu 70% fata de 2006, mai ales datorita deschiderii celui de-al doilea magazin in preajma sarbatorilor, perioada foarte buna in retailul IT. Alte 10 procente provin din comertul online, iar planurile companiei pentru 2008 vizeaza cresterea vanzarilor pe Internet pana la 30% din cifra de afaceri. Astfel ca, la fel ca si in cazul Terra Soft, veniturile One IT de anul acesta vor proveni doar in proportie de aproximativ 30-40% din retailul propriu-zis.

    Aceeasi evolutie o urmareste si Beta N Computers, companie care a inceput sa comercializeze echipamente IT in 1996 in Bucuresti. „Pana prin 2002, afacerile au mers foarte bine“, isi aminteste Nicolae Nedelcu, directorul companiei. Acum, retailul aduce din ce in ce mai putini bani – in jur de 350.000 de euro anul acesta, in scadere fata de anii trecuti, cand afacerile ajungeau si la un milion de euro, fapt care l-a inpins si pe Nedelcu sa se orienteze catre servicii integrate. „Anul acesta, 20% din cifra de afaceri va proveni din servicii, dar la anul speram ca ponderea sa fie cel putin egala cu cea a retailului.“

    Astfel de exemple demonstreaza faptul ca viitor exista pentru magazinele mici de IT, numai ca nu doar din retail, solutia fiind serviciile integrate, combinate cu vanzarea efectiva de computere si componente IT. „Daca as fi proprietarul unei retele mici de magazine IT si nu mi-as imagina viitorul decat in aceeasi industrie, mi-as baza activitatea in cea mai mare parte pe servicii cu valoare adaugata, personalizate“, confirma Dragos Simion, vicepresedintele lantului de retail Flamingo. Altfel spus, varietatea de produse nu mai e in sine un avantaj competitiv, moment in care ramane ca lupta cu concurenta sa se bazeze pe o oferta cat mai completa de servicii.