Tag: castigare

  • OUG privind salariile bugetarilor: Cât va câştiga un medic de la Fălticeni şi unul de la Bucureşti

     Potrivit draftului de ordonanţă, se propune corectarea structurii salariale în Sănătate, rezolvarea disfuncţionalităţilor de încadrare pentru toate familiile ocupaţionale, creşterea echităţii salariale în administraţia publică şi introducerea de bonusuri pentru Sănătate şi Educaţie, scrie Gândul. De asemenea, se propune o creştere suplimentară faţă de restul funcţiilor în cazul salariilor debutanţilor din Sănătate. Impactul bugetar al acestor măsuri ar fi de 2,29 de miliarde.

    Astfel, de exemplu, doi medici identic calificaţi din spitale diferite vor avea acelaşi salariu, chiar dacă acum remuneraţiile pot fi diferite. Ministerul dă exemplul unui medic primar în unităţi clinice gradaţia 5 care ar urma să câştige 5.105 lei chiar dacă profesează la Fălticeni sau la Bucureşti. Un medic specialist în unităţi clinice gradaţia 5 ar urma să ia pe lună 4.012 lei, un asistent medical cu studii postliceale 2.441 de lei, iar o infirmieră în cadrul acestui tip de unitate – 1.718 lei.

    De asemenea, potrivit proiectului de ordonanţă, între maximul în plată pe o gradaţie de vechime şi maximul în plată pe o gradaţie imediat superioară ar trebui să existe un interval de 2,5%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât câştigă cele mai bine plătite femei executiv din lume

    Publicaţia Fortune a realizat un top 5 al celor mai bine plătite femei executiv din lume.

    Safra Catz în , CEO al Oracle, a câştigat cei mai mulţi bani în 2015 atingând suma impresionantă de 56.9 milioane de dolari. În top este urmată de Ruth Porat, CFO al Alphabet, a obţinut 41.1 milioane de dolari anul trecut, apoi Mary Barra, CEO al GM, cu 36.3 milioane de dolari în 2015.

    Locurile patru şi cinci sunt ocupate de Marillyn Hewson, CEO al Lockheed Martin, şi
    Angela Ahrendts, SVP REtail şi Online al Apple, cu 28.3 mil. de dolari şi respectiv 27.6 milioane de dolari.

    Ce este interesant de observat este faptul că toate cele 5 femei lucrează în industrii dominate de bărbaţi (3 în IT), industria auto şi aeronautică.

  • Vin într-adevăr chinezii?

    Parcarea pentru „700 de maşini gratis“, după cum anunţa afişul roşu din faţa complexului comercial Dragonul Roşu, este plină în mijlocul săptămânii, chiar şi la ora prânzului, când majoritatea comercianţilor trăgeau oblonul peste standurile lor. Din maşinile ce se opresc în faţa complexului, ce le blochează deseori pe cele parcate deja, ies oameni încărcaţi cu pungi din plastic pline.

    În cadrul centrului comercial, cunoscut pentru multitudinea de produse, materiale, culori, dar şi culturi reunite pe un spaţiu de 80.000 de metri pătraţi, trebuie să străbaţi un întreg labirint pentru a ajunge la standurile comercianţilor chinezi. Acestea încep, în cadrul Dragonului Roşu 1, la numerele 1.000 şi sunt uşor de distins: din tavan, deasupra lor, atârnă lampioane roşii, sub care un domn la vreo 50 de ani citeşte, cu spatele drept, o carte cu un titlu ce constă într-un semn chinezesc, iar alţi doi tineri mănâncă cu beţişoare din cutii de carton. Majoritatea conaţionalilor lor prezenţi în complexul comercial sunt însă într-o agitaţie continuă în timp ce îşi aranjează marfa sau negociază cu clienţii.

    Motiv pentru care un chinez în vârstă de 42 de ani, care face afaceri în România de vreo 15 ani, îmi spune: „5 minute îţi dau“ – când îl întreb cum îi mai merg afacerile. În acelaşi timp, îl ajută pe clientul care venise să îi plătească nişte saci de plastic plini de marfă. Din discuţie am putut să aflu doar că a venit în România în căutarea unei vieţi mai bune, fiindcă aici „oamenii sunt buni“, „aerul frumos“, dar că „e greu din cauza legilor“ să faci afaceri aici acum. Tot el mi-a spus că lucrurile merg din ce în ce mai rău – deoarece „se schimbă regulile de la o zi la alta“ – şi că a observat cum comercianţi chinezi care sosesc acum aici aleg să plece după doar trei luni. Vinde costume de baie în sezonul de vară şi haine de blană iarna şi spune că „Tot ce am muncit, am băgat aici“, referindu-se la standul său, dar şi la faptul că şi-a construit o viaţă în România.

    30% din afacerile Dragonului Roşu sunt de origine chineză, potrivit informaţiilor trimise de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, dar proprietarii nu fac ei înşişi comerţ, ci închiriază şi subînchiriază spaţiile. Cele 5.000 de magazine de aici sunt gestionate de 3.000 de operatori, iar afacerea de aici susţine la rândul ei mii de familii din România, dar şi din Republica Moldova, Serbia şi Ungaria. Dragonul Roşu – societate ce ocupă 10 numere pe şoseaua Fundeni din Capitală – a înregistrat în 2014, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, o cifră de afaceri de 61,7 milioane de lei, un profit net de 23,6 milioane de lei, la un număr mediu de opt salariaţi, ocupând locul patru într-un clasament în funcţie de cifra de afaceri a firmelor cu asociat / acţionar chinez de pe piaţa locală şi fiind, astfel, una dintre cele mai efervescente investiţii chineze în România.

    Într-un mod simbolic, modul în care decurg lucrurile la Dragonul Roşu sintetizează relaţia pe care o au în general investitorii chinezi cu România – chiar şi prin prisma controverselor legate de acest loc, legate mai ales de desele vizite ale ANAF aici – şi care ar putea fi exemplificate prin semnele de întrebare ridicate asupra finalizării tranzacţiei dintre China Energy Company Limited şi Rompetrol, la doar o săptămână de la anunţul unei achiziţii de peste jumătate de miliard de euro a chinezilor, din cauza anchetei DIICOT în ceea ce a devenit dosarul Rompetrol II.

    Dacă Dragonul Roşu a început, în 1990, cu China 100% sursă de mărfuri şi comercianţi, ponderea operatorilor chinezi a scăzut la 30% în ultimii ani, iar cea a mărfurilor la 60-70% – raport relevant de asemenea pentru ilustrarea relaţiilor comerciale dintre cele două ţări. Anul trecut, mărfuri de peste 2,9 miliarde de dolari au ajuns în România din China, din care mai bine de jumătate reprezintă aparatură şi echipamente electrice şi electronice, alături de textile şi articole de metal. Comparativ cu importurile, exporturile româneşti au fost de circa 530 de milioane de dolari anul trecut şi reprezintă mai ales lemn şi componente de echipamente electrice şi electronice. Relaţiile comerciale dintre România şi China, de 3,4 miliarde de dolari, reprezentă circa 2,9% dintr-o valoare totală a schimburilor comerciale dintre România şi restul lumii, în timp ce deficitul adus de relaţia cu China a ajuns la 28,75% din totalul deficitului României în relaţie cu alte ţări.

    În acelaşi timp, China înseamnă doar 0,8% din totalul investiţiilor străine pe piaţa locală. „Unul dintre obiectivele României pe această relaţie trebuie să fie acela de reducere a deficitului comercial uriaş, prin creşterea exporturilor. Totuşi, trebuie subliniat că, în realitate, volumul exportului românesc pe China este de aproape 1 miliard de dolari, aproape dublu faţă de oficial“, spun reprezentanţii Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, referindu-se la direcţiile în care ar trebui dezvoltate relaţiile comerciale dintre România şi China. Ei spun că diferenţa provine din modul diferit de cuantificare din statistica României faţă de cea a Chinei. Astfel, dacă o fabrică de mobilă, cum ar fi cea din Târgu Lăpuş, livrează canapele la IKEA, la noi figurează ca export Suedia, lanţul IKEA ducând marfa în toate magazinele sale din lume, inclusiv China. La fel este şi cazul confecţiilor executate în lohn pentru case de modă din Italia, care sunt apoi livrate în toată lumea. „De aceea, în statistica din China, România figurează cu câteva zeci de mii de perechi de pantaloni livrate la export, iar în statistica noastră nu“, observă Sorin Dimitriu, preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti şi vicepreşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României.

  • Cum arată viaţa la 20 de ani când ai o avere de 1 miliard de dolari – GALERIE FOTO

    Katharina Andresen (20 de ani) din Norvegia a fost numită recent una dintre cele mai tinere miliardare din lume. Alături de sora sa Alexandra, ea a moştenit o avere de 1,2 miliarde de dolari de la tatăl său.
     
    Katharina a profitat din plin de banii câştigaţi de tatăl ei, cheltuindu-i pe excursii cu yacht-ul, maşini de lux şi sticle de şampanie de sute de euro. Acum însă s-a înscris la Universitatea din Amsterdam şi trebuie să stea într-o cameră de cămin; ea şi-a exprimat frustrarea pe mai multe reţele de socializare, spunând că îi este dor de condiţiile de acasă.
     
    Sora ei Alexandra, de 19 ani, este pasionată de echitaţie şi participă la numeroase competiţii de profil. 
     
    Sursă foto: Daily Mail
  • Sunt atât de spectaculoase încât par ireale.Cum arată cele mai frumoase sate din lume – GALERIE FOTO

    Trăim în vremuri marcate de internet şi social media, iar modul în care oamenii decid să îşi petreacă un concediu pare să fie marcat de tehnologie; astfel, anumite destinaţii devin mult mai populare decât altele, lăsând în urmă locuri mai puţin ştiute, dar de o frumuseţe aparte.
     
     
    Unele dintre satele de mai jos intră în această categorie; alte destinaţii, precum Mont Saint-Michel, şi-au câştigat de-a lungul anilor un renume.
     
    De la castelul din Bavaria care l-a inspirat pe Walt Disney până la un sat părăsit din China, iată o listă a celor mai spectaculoase aşezări din lume.

     

  • EUROVISION 2016: Ucraina a câştigat finala. Pe următoarele poziţii, Australia şi Rusia – VIDEO

    Finala competiţiei muzicale Eurovision de sâmbătă seara diseară, în care au intrat 26 de ţări şi la care ar fi trebuit să participe şi România, dacă nu ar fi fost descalificată, în urma datoriile acumulate de TVR, a fost difuzată pe canalul oficial de Youtube al Eurovision.

    Cea de-a 61-a ediţie a concursului Eurovision s-a desfăşurat la Stockholm, în Suedia, după ce cântăreţul Måns Zelmerlöw a câştigat competiţia din 2015, cu piesa “Heroes”.

    Ediţia din 2017 a concursului Eurovision se va desfăşura în Ucraina, după ce cântăreaţa Jamala a câştigat competiţia din acest an, cu piesa “1944”.

    Pe următoarele două locuri în clasament s-au situat Austrialia şi Rusia.

    Finala competiţiei muzicale Eurovision de sâmbătă seară, în care au intrat 26 de ţări şi la care ar fi trebuit să participe şi România, dacă nu ar fi fost descalificată, în urma datoriile acumulate de TVR, va fi difuzată pe canalul oficial de Youtube al Eurovision de la ora 22:00 (ora României), potrivit eurovision.tv. Spectacolul a putut fi urmărit în direct în România şi la televiziunile naţionale străine ce emit în România (Duna TV, RTE, RAI 1, France 2) şi pe pagina eurovision.tv.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Cercetătorii au descoperit băutura care îi face pe bărbaţi mai buni în dormitor

    Mulţi dintre noi bem o cană în fiecare zi. Bărbaţii au însă mult mai multe de câştigat de pe urma acestei băuturi decât femeile.

    Un nou studiu arată că echivalentul a două cani consumate în fiecare zi îi ajută pe bărbaţi în dormitor.

    Cercetătorii de la un centru din cadrul Universităţii din Texas, Statele Unite, au descoperit că bărbaţii care consumă zilnic riscă mai puţin să sufere de disfuncţii erectile.

    Cei care au un astfel de obicei scad riscul apariţiei unei disfuncţii erectile cu 42%.

    Vezi aici  băutura care îi face pe bărbaţi mai buni în dormitor

  • Oraşul în care cerşetorii câştigă în jur de 2500 de dolari pe zi

    Nu mai puţin de 59 de cerşetori au fost prinşi în urma acţiunilor poliţiei din Dubai, potrivit lui Faisal Al Badiawi, reprezentant al municipalităţii. Au fost descoperite lucruri interesante. De exemplu, s-a descoperit că un cerşetor câştiga pe lună nu mai puţin de 28.000 de dolari, informează Gulf News.

    „Unii dintre cerşetori aveau paşapoarte cu vize de turist sau pentru afaceri. Am descoperit că majoritatea cerşetorilor au intrat legal în ţară cu o viză de 3 luni şi au încercat să strângă cât mai mulţi bani posibil. Unul dintre ei a făcut 28.000 de dolari într-o lună”, a mai spus Badiawi.

    Potrivit calculelor autorităţilor, un cerşetor căştiga în jur de 2500 de dolari pe zi, dar se poate câştiga şi mai mult, în special în zilele de vineri în faţa moscheilor.



    Cele mai interesante galerii foto:

    30 de soluţii creative pentru a depozita bicicleta într-un apartament mic. Le puteţi face singuri – GALERIE FOTO

    Primul restaurant din lume cu camere pentru dormit: cum arată locul unde poţi lua o pauză în timpul serviciului – GALERIE FOTO

    Un apartament care are pereţii, mobila şi chiar colacul closetului acoperiţi cu aur este scos la vânzare – GALERIE FOTO

    Stewardesele în bikini au transformat-o în prima miliardară din Vietnam – GALERIE FOTO

    Cum arată cel mai mare vas de croazieră. Este mai lung decât Titanicul şi pleacă pentru prima dată din port, fără pasageri, dar cu un echipaj de 500 de oameni -GALERIE FOTO

    Doi tineri români au venit cu o idee unică: creează şi vând ceasuri de mână din lemn – GALERIE FOTO

    Motivul economic din spatele tatuajelor pe care le au membri cartelurilor de droguri – GALERIE FOTO

    Povestea hotelului deţinut de aceeaşi familie timp de peste 1300 de ani – GALERIE FOTO

    Palatul Primaverii, fosta resedinta a familiei Ceausescu, ar putea fi vandut cu 18-22 milioane euro – GALERIE FOTO

     


     

  • Cum au reuşit trei tineri români să transforme lemnul reciclat în produse de mobilier de lux

    Materia este un exemplu de succes, ca multe altele prezentate în paginile revistei, însă alte zeci de start-up-uri mor în anonimitate. Întâmplarea face că am avut ocazia să-l cunosc pe Silviu Andrei Petran la o conferinţă despre situaţia antreprenoriatului din România. Un raport întocmit de EY România a dezvăluit faptul că în medie antreprenorul român munceşte 10 ore pe zi şi câştigă mai puţin de 500 de euro pe lună. Din acest punct a reînceput discuţia cu Petran, în biroul său dintr-o casă aflată pe o stradă liniştită din nordul Capitalei. „Energia şi pasiunea ta merg în antreprenoriat, însă nu ştii dacă o să ai succes. Eu consider că merită să faci acest sacrificiu, pentru că o faci dintr-o nebunie în care vrei să faci lucrurile altfel“, spune Silviu, aşezat cu un picior sub el pe canapeaua moale din birou.

    „Antreprenoriatul este o zonă de investiţie, o zonă în care nu urmăreşti să-ţi iei banii în trei ani de zile. Trebuie să ai supermultă răbdare. Clar în primii doi ani ai nişte handicapuri, nu te duci în excursii, nu mai ai aceleaşi cheltuieli. E un şoc pe care-l ai la un moment dat, dar îţi doreşti foarte mult, dai bice până când ştii că funcţionează“, adaugă el.

    Acum doi ani, Cristian Branea a venit cu ideea unui start-up în producţia de mobilier, apoi i-a cooptat pe cei doi în echipă şi au aplicat la o competiţi de afaceri sociale. Materia a fost selectat printre cei zece finalişti şi au primit 32.000 de euro finanţare şi consultanţă. Fiecare a mai pus bani din buzunar şi au pornit afacerea cu aproape 60.000 de euro. „Am mers într-o zonă cu riscuri destul de mari pentru că suntem o afacere cu producţie, ceea ce înseamnă că trebuie să avem utilaje, investiţii, materie primă. Nu este o zonă de servicii, unde cheltuielile ar fi mai mici“, spune Silviu Andrei Petran. Mobila Materia realizată din lemn reciclat, cu un aer minimalist, a atras privirile oamenilor, dar şi cumpărători. „Produsele s-au făcut cunoscute prin felul lor foarte autentic de a fi, foarte simple, naturale, masive. Totul a mers din recomandare în recomandare. În 2015, al doilea an de existenţă, ne-am susţinut businessul doar din lucrări finalizate şi recomandări venite de arhitecţi sau de la proprietari care au fost superîncântaţi de produse.“

    Un exemplu de lucrare individuală este amenajarea spaţiului restaurantului Simbio, cu care se mândresc şi care atrage alte proiecte. Numai că ideea iniţială a businessului nu a fost axarea pe proiecte individuale (fie ele localuri sau proiecte rezidenţiale), ci creare a unor mini-serii de produse pe care să le vândă offline sau online, ceea ce nu s-a întâmplat anul trecut, dar este în plan pentru 2016. Primul pas în acest sens a fost participarea la târgul internaţional de mobilă imm Cologne. „Am luat o finanţare de la Ministerul Economiei prin fondul de minimis, care s-a ocupat de participarea României la târg. Acolo am avut o surpriză. Alături de nume foarte mari din industrie, care fac milioane de produse, eram şi noi cu un stand de 20 mp cu produse care erau dintr-un alt film şi care au avut supermare lipici“, povesteşte entuziasmat Petran.

    Iar acest lucru s-a transformat în comenzi, deşi standul lor nu s-a aflat în secţiunea de design a târgului, ci în cea repartizată ţării noastre. „Am obţinut comenzi din Kuala Lumpur, Tokio, SUA sau Europa. Un american a comandat standul nostru de trei ori, tot ce era în stand ori trei. Am crezut că era nebun“, îşi aduce aminte antreprenorul. Şi pe partea de B2B spune că lucrurile au mers bine şi că se află în discuţii cu mai mulţi distribuitori. „A fost un proces de învăţare valoros, am putut vedea ce preţuri se practică în afară, cum să ne poziţionăm produsele ş.a.m.d. Motiv pentru care vrem să facem asta în fiecare an. În toamnă vrem să participăm la un alt târg în Europa.“

    Fapt care ar trebui să ducă şi la mai multe exporturi, acesta fiind „obiectivul încă de la început“. Ironic este că, potrivit spuselor lui Silviu, compania a supravieţuit anul trecut în principal datorită comenzilor din România. „A fost o surpriză faptul că am găsit destul de mult lipici în România. Nu era în planul nostru să vindem pe plan local. Nu ne aşteptam. Noi am rezistat anul trecut datorită faptului că am avut cereri din ţară, partea cu exteriorul a venit abia anul ăsta după târgul de la Köln“, afirmă antreprenorul. Start-up-ul a avut o cifră de afaceri de peste 6.100 de euro în 2014, iar în 2015 afacerile au crescut la 22.000 de euro şi pentru anul în curs estimarea este de 300.000 de euro, luând în considerare faptul că în primul trimestru al anului au avut vânzări de 45.000 de euro.

  • O româncă revoluţionează lumea stomatologică din Marea Britanie

    Firma din centrul Londrei, la care Cristina este partener şi director general, dezvoltă şi comercializează soluţii software pentru industria dentară.

    De când conduce firma, Cristina a reuşit cu resurse umane şi financiare destul de modeste să creeze un produs  şi un brand mult mai bun decât produsele CRM existente pe piaţa din Marea Britanie, se arată într-un comunicat de presă.

    Cu toate că firmele direct competitoare sunt deţinute de companii Fortune 500(R) cu resurse  de dezvoltare şi comercializare de milioane de lire, sistemul de soft al Cristinei a reuşit să le întreacă.

    Juriul format din dentişti, academicieni de talie internaţională şi alte personalităţi marcante din industria dentară britanică, a evaluat şi analizat realizările profesioniştilor participanţi, atât în mod individual, cât pe echipe şi companii. Aceste premii au fost acordate profesioniştilor şi firmelor care au dezvoltat produse şi servicii de cel mai înalt nivel, devenind astfel exemple de urmat şi sursa de inspiraţie miilor de profesionişti din industrie.

    În ceea ce priveşte alegerea firmei câştigătoare din categoria Inovaţia Anului, David Houston, preşedintele juriului, a explicat : „Chiral Systems a prezentat documente şi  şi materiale care au evidenţiat o strategie de marketing puternică, inovaţie în gândire, producţie, cât şi testimoniale clienţi impresionante.”

    Cititi mai multe pe www.ziarulromanesc.net