Tag: banca

  • Adoptarea rublei ca monedă oficială provoacă panică în rândul populaţiei din Crimeea

     “Banca m-a contactat şi mi-a cerut să-mi achit ratele, dar nu pot face plăţile”, spune, îngrijorată, o femeie în vârstă din Simferopol, în timp ce alta se întreabă “cum va primi pensia”.

    Maksim, un tânăr angajat la banca ucraineană PrivateBank din Simferopol, îi linişteşte pe clienţii îngrijoraţi şi îi asigură că “toate conturile vor fi redeschise în curând”.

    Numeroase persoane sunt însă îngrijorate, după ce conturile le-au fost “temporar blocate” de PrivateBank, una dintre cele mai importante bănci din Ucraina, după decizia autorităţilor proruse din Crimeea de a adopta rubla ca monedă oficială.

    În lipsa lichidităţilor în peninsulă, clienţii băncii au fost autorizaţi să retragă doar 500 de hrivne pe zi, ceea ce înseamnă 37 de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Drăguţanu, Bănca Naţională a Moldovei: Lumea spune că Republica Moldova are o bună localizare, dar nu sunt sigur că azi este un activ

     “Lumea spune că avem o localizare avantajoasă. Nu sunt sigur că localizarea noastră în ziua de azi e un activ. Unele avantaje puteau şi pot fi extrase de aici, inclusiv pe partea de transport”, a afirmat guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), Dorin Drăguţanu la conferinţa ASPEN, organizată la Banca Naţională a României, la puţin timp după ce presa a relatat că Transnistria doreşte anexarea la Federaţia Rusă.

    Jurnal de Chişinău a scris în ediţia electronică că preşedintele aşa-zisului Soviet Suprem de la Tiraspol, Mihail Burla, a trimis scrisoare preşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narîşkin, în care solicită examinarea posibilitaţii anexarii Transnistriei la Federaţia Rusă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Drăguţanu, BNM: Lumea spune că Republica Moldova are o bună localizare, dar nu sunt sigur că azi este un activ

     “Lumea spune că avem o localizare avantajoasă. Nu sunt sigur că localizarea noastră în ziua de azi e un activ. Unele avantaje puteau şi pot fi extrase de aici, inclusiv pe partea de transport”, a afirmat guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), Dorin Drăguţanu la conferinţa ASPEN, organizată la Banca Naţională a României, la puţin timp după ce presa a relatat că Transnistria doreşte anexarea la Federaţia Rusă.

    Jurnal de Chişinău a scris în ediţia electronică că preşedintele aşa-zisului Soviet Suprem de la Tiraspol, Mihail Burla, a trimis scrisoare preşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narîşkin, în care solicită examinarea posibilitaţii anexarii Transnistriei la Federaţia Rusă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Schema de ajutor de stat pentru înfiinţarea a 20 locuri de muncă, dezbătută în 2 săptămâni

     “Schema privind investiţiile companiilor româneşti în Republica Moldova se află într-un stadiu al dezbaterilor mai puţin avansat decât cel pentru schema privind ajutorul de stat pentru companiile care înfiinţează cel puţin 20 de locuri de muncă, însă ambele urmează să intre în vigoare de la 1 iulie şi probabil cea cu crearea de locuri de muncă va fi supusă dezbaterii publice în următoarele două săptămâni”, a afirmat Voinea la la conferinţa internaţională organizată de Aspen Institute la Banca Naţională a României, pe tema finanţării economiilor din zona non-euro.

    El a arătat că vor beneficia de această schemă circa 1.000 de companii pe an, Guvernul având un buget de 500 milioane de lei pentru acest an, nivel care s-ar putea păstra şi anii viitori.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Finanţelor: Conformarea voluntară nu va creşte cu cozi de 3 ore la Fisc şi cheltuieli netransparente

    “Pentru conformarea voluntară este nevoie de o mai mare transparenţă a instituţiilor publice, a modului în care este cheltuit banul, o mai bună comunicare a măsurilor adoptate. Este esenţial pentru încrederea cetăţeanului pentru a-şi plăti taxele, şi asta este datoria lui patriotică”, a spus Petrescu la conferinţa Aspen organizată la Banca Naţională a României.

    Cittii mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investiţiile străine au crescut în ianuarie cu 8%, la 244 milioane euro

     Participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată au însumat 119 milioane euro, iar creditele intragrup 125 milioane euro, potrivit informaţiilor transmise luni de banca centrală.

    Anul trecut, investiţiile străine directe (ISD) au crescut cu 26,8% comparativ cu anul anterior, atingând vârful ultimilor patru ani, după ce 2012 s-a consemnat prima apreciere de la începutul crizei.

    În noiembrie 2013, România a atras cel mai ridicat nivel al investiţiilor de anul trecut, respectiv 578 de milioane de euro, cu 85% mai mult decât în luna anterioară, minimele înregistrându-se în martie (48 milioane euro) şi mai (92 milioane euro).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Excedent de 388 milioane euro în ianuarie la contul curent al balanţei de plăţi

     “În luna ianuarie 2014, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un excedent de 388 milioane euro, comparativ cu 267 milioane euro în luna ianuarie 2013, pe fondul reducerii deficitului balanţei comerciale (cu 58 milioane euro), al majorării surplusului înregistrat de balanţa serviciilor (cu 54 milioane euro) şi de balanţa transferurilor curente (cu 14 milioane euro)”, se arată într-un comunicat al Băncii Naţionale a României (BNR).

    Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au totalizat 244 milioane euro, în creştere cu 8% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, din care participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată au însumat 119 milioane euro, iar creditele intragrup 125 milioane euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Corneliu Tănase a vândut vineri aproape 10% din acţiunile Băncii Carpatica, pentru 4,3 milioane euro

     Cele două tranzacţii, care au cumulat 313,37 milioane de titluri BCC, s-au perfectat la un preţ de 0,0625 lei, cu 1,13% mai mare faţă de preţul de la închiderea sesiunii de joi.

    Carabulea, care controlează 41,2898% din capitalul social, şi Corneliu Tănase, care deţinea anterior operaţiunilor de vineri 11,2179% din titluri, au dreptul de vot suspendat.

    Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis miercuri să suspende dreptul de vot la Banca Comercială Carpatica pentru principalul acţionar al băncii, Ilie Carabulea, aflat în arest preventiv, dar şi pentru Corneliu Tănase, care acţionează concertat cu Carabulea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Crenguţa Roşu, DC Communication, în 2005: “Românii exprimă preţurile în lei pentru că sună mult mai spectaculos, iar preţurile în euro ca să pară mai mai mici”

    În 2005, Crenguţa Roşu vorbea despre felul în care oamenii percep sumele atunci când ele sunt exprimate în ROL faţă de RON. După introducerea leului greu, o anumită perioadă de timp percepţia a fost într-adevăr că sumele exprimate RON sunt şi valoric mai mici.

    Crenguţa Roşu, în Business Magazin, 16 martie 2005:

    Aş spune că de fiecare dată când e vorba despre un premiu, el a fost exprimat în lei, pentru că sună mult mai spectaculos. Premii de miliarde de lei! De fiecare dată când se vorbea de un preţ, el a fost exprimat în euro. Le înţelegi, şi par mai puţin… Simt o sensibilitate de comunicare în privinţa leului greu, dar care vine din cu totul altă zonă. Vine din aprecierea leului, şi discuţiile care se poartă la acest moment despre consecinţele întăririi leului. Mi-a fost teamă, gândindu-mă la leul greu, că se poate crea confuzie.

    Am observat că acceptanţa leului greu a venit destul de repede şi din partea băncilor. De aceea cred că şi ele au un merit în promovarea noului leu egal cu cel al Băncii Naţionale. Unul din clienţii mei este o bancă şi l-am văzut cum s-a comportat. Şi nu a fost un comportament singular. Este o formă de normalitate. Cred că tot acest proces, începând cu comunicarea şi continuând cu parteneriatele ulterioare, s-a întâmplat “à la carte”. Nu sunt foarte sigură că lucrurile vor merge la fel de bine în aval pentru toţi cei care vor trebui să raporteze. Dar dacă industria de IT&C e gata, stau liniştită. Câte din companiile româneşti folosesc, totuşi, programe şi câte nu?

  • Vicepreşedinte BEI, în centrul unui scandal de corupţie care afectează Partidul Socialist spaniol

     Cazul a devenit unul din simbolurile folosite de presa spaniolă, când este vorba despre ilegalităţile comise de partidele politice.

    Partidul Socialist al Andaluziei este vizat de o anchetă a justiţiei de la începutul anului 2011, privind posibila deturnare, în perioada 2001-2010, a milioane de euro prin intermediul unui fond public destinat susţinerii financiare a unor persoane sau companii beneficiare de programe sociale.

    Potrivit presei, suma deturnată ar putea depăşi 140 de milioane de euro.

    Magistratul care instrumentează cazul, Mercedes Alaya, vrea să afle dacă o parte din fondurile programului au fost alocate fraudulos unor persoane sau companii apropiate Partidului Socialist care nu erau incluse în programe sociale, sau vărsate sub formă de comisioane unor intermediari sau unor sindicate, precum UGT şi Comisiones Obreras, cele mai mari din ţară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro