BusinessMagazin

Tag: antreprenori

  • Cum a reuşit o fată de 15 ani să creeze o afacere de 1 milion de dolari

    Cum a reuşit? După ce a urmat un curs de 33 de săptămâni la Academia Tinerilor Antreprenori din Boca Raton a intrat într-o competiţie de afaceri. Nu a câştigat, dar a obţinut o finanţare  de 2700 de dolari care i-a permis să pornească business-ul.

    Ideea? Vânzarea de echipamentE pentru lacrosse. “Eram frustrată de produsele de pe piaţă. A fost o problemă, dar şi o oportunitate”, a declarat tânăra pentru Sun-Sentinel.com

    După primul an de funcţionare, cifra de afaceri a Gladiator Lacrosse a ajuns la 200.000 de dolari, iar în al doilea an a ajuns la 1 milion.

    Părinţii, şi ei antreprenori, au ajutat-o pe Rachel dându-i împrumut pentru a comada produsele şi un loc de depozitare. În timpul unui turneu local de lacrosse, Rachel s-a dus cu o dubă plină cu echipament Gladiator Lacrosse la stadion şi a făcut vânzări de 10.000 de dolari.

    A făcut anumite modificări echipamentelor pentru a fi mai rezistente şi astfel produsele ei au avut succes. A început cu două produse, iar astăzi gama este diversă şi are, inclusiv, o serie de produse semnate Casey Powell, jucător profesionist de lacrosse.

  • A pornit afacerea din primul an de facultate iar anul acesta aşteaptă vânzări de peste 20.000 de euro

    Producătorul de fructe de pădure Abund Berry şi-a vândut anul trecut producţia de fructe, care a ajuns anul trecut la 2 tone de mure şi 500 kilograme de zmeură, în Carrefour Târgu-Jiu, cofetăriilor şi direct consumatorilor. Tot în 2016, din dorinţa de a crea un produs finit şi în urma unei idei găsite pe internet, Ionel Burtea a decis să folosească o parte din producţia de mure în lansarea vinului de mure Berry Wine. Vinul este unul home made, artizanal, care cuprinde şi o linie de filtrare şi îmbuteliere. Anul trecut, a produs 700 de sticle; iar pentru anul în curs crede că va depăşi 3.000 de sticle, produse într-o ediţie limitată acest număr. 25% din recolta de mure va fi destinată producţiei vinului, iar restul, comercializării ca atare; astfel, veniturile pentru vânzarea de fructe vor depăşi 8.000 de euro anul acesta, iar pentru vin, peste 12.000 de euro.

    Ionel Burtea a povestit că ideea dezvoltării businessului i-a venit în 2015, la scurt timp după ce şi-a început studiile de Relaţii Economice Internaţionale la Academia de Studii Economice din Bucureşti. Burtea spune că îi plăceau fructele şi a sesizat lipsa de pe piaţă a celor crescute în România: ”Majoritatea fructelor veneau din ţări precum Olanda, Mexic, Portugalia – aşa că m-am întrebat: «De ce nu pot fi  cultivate şi aici?»“. După ce a sesizat oportunitatea, le-a povestit ideea părinţilor săi şi au testat-o pe un hectar.

    Tatăl, de profesie avocat, a încurajat ideea fiului său. Plantaţia a trecut de la un hectar la cinci, iar tânărul spune că îşi doreşte o extindere exponenţială în viitor. Potrivit antreprenorului, investiţia într-un astfel de business este de circa 20.000 de euro/hectar; în cazul lor, deţineau deja terenul, pe care se afla şi un puţ necesar ulterior irigaţiei. Deocamdată, vând fructele în cadrul Carrefour Târgu-Jiu şi clienţilor finali, anul acesta au vândut şi în Carrefour Colentina, în Bucureşti. în ceea ce priveşte modelul de business, murele se comercializează, de regulă, cu 10 lei/kg en gros, însă acest preţ poate varia în funcţie de cantitatea pe care o cumpără clienţii. Preţul unei sticle de vin este de 50 de lei. Anul trecut, vânzările de fructe au ajuns la aproximativ 5.000 de euro.

    Planurile lui Ionel presupun livrarea  fructelor şi răspândirea brandului la nivel naţional, dezvoltarea unei mici unităţi de procesare a fructelor de pe plantaţia sa, precum şi, pe termen lung, exportul. ”Românul doreşte calitate la un preţ mic, dar nu se poate lucrul acesta; noi vrem să facem totul  bio, în prezent lucrăm la partea de certificare; calitatea este apreciată la export, dar pe termen lung vom ajunge aici; deocamdată vrem să ne extindem pe piaţa naţională – vrem să ajungem în retail, cu produse naturale, fresh-uri; acestea sunt următoarele produse pe care să le facem.“

    ”Cred că putem să producem la noi, să exportăm produsul finit, nu doar materia primă; în prezent se exportă materie primă, iar lucrul acesta este o problemă, nu aduci plus valoare în economia ta – prin importuri din alte ţări“. Consideră că unul dintre motive este şi faptul că cei care dezvoltă aceste businessuri nu sunt atât de tineri – ”Acum au început să apară şi la noi producători pe segmentul nostru“. Şi-a propus să atragă şi fonduri europene (submăsura 4; pentru o seră de căpşuni) şi la Start-up Nation – pentru o linie de procesare a gemurilor şi dulceţurilor, cu o capacitate de producţie de 700 de borcane pe zi. ”Mai avem puţin de lucru la proiectul pentru fondurile europene pe submăsura 4.1.a, pentru sera de căpşuni cu lanţ alimentar integrat (procesarea fructelor în sucuri).“

    Pentru Abund Berry lucrează trei persoane, inclusiv tatăl tânărului, care este administratorul plantaţiei. ”Forţă de muncă se mai găseşte, dar chiar o să devină o problemă în viitor – în viitorul pe termen scurt chiar“, descrie antreprenorul criza de personal, care se reflectă şi în domeniul agriculturii. La cules lucrează cu zilieri; spune că nu se justifică să facă angajări pentru această perioadă; în sera pe care urmează să o construiască plănuiesc să angajeze şapte persoane, iar într-o viitoare unitate de procesare, încă patru persoane. La acestea se vor adăuga angajaţii care vor lucra în vânzări, marketing, ramuri de care se ocupă în prezent Ionel Burtea. ”La început chiar faci orice, de la a merge la cules, vânzări, marketing, networking, că este nevoie şi de networking – este nevoie la început ca antreprenorul să facă orice – antreprenoriatul nu este filmul acela ce ni l-au vândut americanii, nu este Hollywood, este muncă.“

    Potrivit lui Ionel Burtea, cele mai dificile aspecte în ceea ce priveşte dezvoltarea businessului se leagă de întârzierile în luarea deciziilor. ”Lucrurile care necesită foarte mult timp pentru a lua o decizie, care s-ar putea să se ia instantaneu; amânarea deciziilor, din partea publică a autorităţilor şi din partea privatului, sunt cele mai dificile lucruri.“ Oferă ca exemplu o solicitare pentru obţinerea unei certificări bio: ”Pentru o certificare bio, trebuie să depui o cerere la APIA (Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură), iar apoi trebuie să aştepţi 30 de zile – la noi, cam toate autorizaţiile se iau după 30 de zile.“ Spune că lucrurile au tendinţa să se schimbe, dar ”nu cu viteza a şasea, cu a doua sau a treia“. După trei ani de antreprenoriat, Ionel Burtea spune că a înţeles deja şi că greşelile sunt inevitabile: ”Din greşeli înveţi –  încerc să nu greşesc din punctul de vedere financiar, să iau deciziile cele mai corecte, dar din punct de vedere al experienţei, chiar îmi doresc să greşesc, să învăţ.“ Spune că până acum, nu a făcut greşeli foarte mari, însă ”dacă stai să analizezi o problemă, atunci nu mai iei o decizie şi o amâni; amânarea este o problemă – trebuie să simţi ceea ce faci“.

    în ceea ce-l priveşte pe el, spune că a ajuns să se gândească la business tot timpul. ”Nu există minut sau oră în care să nu mă gândesc la ceea ce fac. Pasiunea te ţine în priză“, a spus tânărul antreprenor în cadrul emisiunii. Weekendurile şi le petrece la Ţicleni, iar în timpul săptămânii, de cele mai multe ori, este la Bucureşti. ”Nu văd o problemă în faptul că am 21 de ani sau un avantaj, am 21 de ani şi punct. în continuare îmi place ceea ce fac şi asta este singura explicaţie plauzibilă pentru care mă concentrez pe business şi nu pe alte activităţi.“ De altfel, Ionel Burtea spune că la ieşirile în oraş cu prietenii săi ajung să vorbească tot aspecte legate de business. ”Prietenii mi i-am filtrat astfel încât să am discuţii care să mă ajute în ceea ce fac sau în ceea ce voi face.“

    2016-2017, ultimul an de facultate a fost, de altfel, cel mai important pentru business: ”Ştiam ce trebuie să fac şi pe ce trebuie să mă concentrez – nu ţinteam note prea mari, ci notele de trecere; la disciplinele care îmi plăceau nici nu trebuia să învăţ prea mult şi era totul OK.“ El îi sfătuieşte pe tinerii care, ca şi el, vor să dezvolte un business în domeniul agriculturii, să se înarmeze cu două lucruri: ”Răbdare şi dorinţa de a face, acestea trebuie să fie în armonie cu antreprenorul“.

  • Povestea braşoveanului care a creat o afacere de 400 de milioane de lei. „Din capul locului, vă spun că nu există tendinţa de a ceda nici măcar 1% din companie”

    Noile planuri setează premisele ca şi următorul deceniu să fie unul al creşterilor solide: în acestea intră un buget de investiţii de 20 de milioane de euro, într-o nouă hală de producţie, precum şi deschiderea unei fabrici în afara graniţelor.

    „Din capul locului, vă spun că nu există tendinţa de a ceda nici măcar 1% din companie, pentru că nu avem absolut nicio nevoie de a atrage un fond de investiţii, nu avem nevoie de finanţare. Stăm foarte bine la capitolul grad de îndatorare, planul de dezvoltare îl avem foarte bine făcut pentru următorii 10 ani cu siguranţă. Avem planurile foarte bine puse la punct, ştim ce avem de făcut”, răspunde Horaţiu Ţepeş, întrebat dacă ia în calcul vânzarea Bilka, în contextul în care ştirile cu antreprenori români care îşi cedează businessurile crescute în criză au ţinut capetele de afiş în ultimii ani.

    Bilka însă, brandul de sisteme de acoperişuri metalice cu origini braşovene, nu este de vânzare, chiar dacă cifrele, după un deceniu de activitate, îi fac pe investitori să îl contacteze constant pe antreprenor: anul trecut, compania a avut o cifră de afaceri netă de 271 de milioane de lei (cca 60 mil. euro), în creştere cu 41% faţă de anul anterior, iar  în primele şase luni ale anului a înregistrat o creştere de 54%, până la 147 de milioane de lei.

    Cota de piaţă pe segmentul acoperişurilor metalice, în care este lider din 2012, a ajuns anul trecut la 30%; gradul de îndatorare al companiei se plasează la 24,23%, iar marja profitului brut, la 12,2%. 95% din cifra de afaceri se datorează produselor proprii (toate componentele sistemului de acoperiş care au ca materie primă oţelul prevopsit), iar diferenţa este realizată din vânzarea de produse complementare (un sistem complet de acoperiş are nevoie şi de accesorii precum ferestrele de mansardă, folia anticondens sau şuruburi, produse comercializate şi pentru care au parteneri strategici).

    În prezent, suprafaţa de 4 hectare şi jumătate de teren, cu cinci compartimentări de producţie, care au în total sunt 29.000 de metri pătraţi, precum şi birouri întinse pe aproximativ 4.000 de metri pătraţi, a devenit neîncăpătoare pentru planurile antreprenorului. „Toate acestea, la nivelul actualului sezon, nu ne sunt de ajuns. Cu siguranţă va trebui să facem ceva, mai ales pentru dezvoltarea produselor destinate sectorul industrial”, sugerează Ţepeş direcţia de concentrare a Bilka pentru anii următori.

    NOUL DECENIU BILKA

    Horaţiu Ţepeş şi-a făcut timp pentru interviu chiar dacă este perioada cea mai aglomerată în industria pe care activează: lunile august şi septembrie sunt vârful de sezon pe cerere, un sezon care începe imediat după perioada sărbătorilor de Paşte, de obicei în luna mai, şi se termină înainte de sărbătorile de iarnă; mai precis, este vorba despre o încetinire a cererii, fiindcă şi în ianuarie şi februarie sunt cereri, dar la un volum mai mic. „Ceea ce diferă acum faţă de anii trecuţi sunt optimismul din piaţă şi planurile de viitor care sunt constructive din toate punctele de vedere, în contextul în care şi nevoia de construcţii în România este foarte mare”, observă Ţepeş. În acest vârf de sezon, creşterile cu care Bilka s-a obişnuit încep deja să se contureze. „Din calcule bazate pe istoric, probabil că vom termina anul cu peste 400 de milioane de lei, ceea ce înseamnă că păstrăm tradiţia creşterilor anuale de 40% . Chiar dacă am ajuns la cifre foarte mari, ne ajută piaţa – este cerere şi datorită investiţiilor din trecut.”

    Şi totuşi, cât loc de creştere mai este? Antreprenorul descrie câteva dintre reperele la care se uită atunci când vine vorba de evoluţia pieţei. „Sunt mai mulţi indicatori pe care-i urmărim. Spre exemplu, materia noastră primă este oţelul prevopsit, iar piaţa din România era în 2015 de 213.000 de tone; în 2016 a ajuns la 256.000 de tone. Dacă facem o paralelă cu Polonia, care este liderul Europei în consumul de oţel prevopsit, acolo piaţa este de 900.000 de tone. Astfel, printr-un calcul comparativ raportat la populaţia Poloniei, unde trăiesc circa 40 de milioane de locuitori, rezultă o piaţă potenţială de 400.000 – 450.000  tone de oţel prevopsit.”

    Piaţa de oţel prevopsit, folosit mai ales în construcţia de hale industriale şi acoperişuri metalice, ar putea ajunge în circa 5-7 ani la un volum dublu, potrivit calculelor antreprenorului. El se aşteaptă ca nevoia de acoperişuri metalice în România să crească, context în care sunt conturate şi planurile companiei pentru următorii ani. Iar dacă toate investiţiile făcute de Bilka până acum au fost făcute preponderent pentru sectorul rezidenţial, următorii ani vizează însă sectorul industrial. „Construim un buget acum, un plan pentru investiţia în sectorul industrial, în direcţia vânzării de hale industriale la cheie. Valoarea acestui buget este de aproximativ 20 de milioane de euro, iar proiectul include şi construirea unei platforme industriale de aproximativ 10 hectare şi utilaje, o echipă, materiile prime necesare şi, bineînţeles, dezvoltarea în piaţă.”

    În prezent producţia pentru produsele cu destinaţie industrială aduc 10% din veniturile companiei, restul de 90% fiind produsele pentru sectorul rezidenţial. În timp, după maturizarea investiţiilor făcute în 2014-206 pentru dezvoltarea diviziei rezidenţial şi după implementarea planului de investiţii pentru divizia industrial, 40% din producţie va reprezenta sector industrial şi 60% cel rezidenţial. Potrivit lui Horaţiu Ţepeş, maturitatea va veni în 2018 în cazul producţiei pentru rezidenţial şi în 2022, în ceea ce priveşte industrialul.

  • Povestea braşoveanului care a creat o afacere de 400 de milioane de lei. „Din capul locului, vă spun că nu există tendinţa de a ceda nici măcar 1% din companie”

    Noile planuri setează premisele ca şi următorul deceniu să fie unul al creşterilor solide: în acestea intră un buget de investiţii de 20 de milioane de euro, într-o nouă hală de producţie, precum şi deschiderea unei fabrici în afara graniţelor.

    „Din capul locului, vă spun că nu există tendinţa de a ceda nici măcar 1% din companie, pentru că nu avem absolut nicio nevoie de a atrage un fond de investiţii, nu avem nevoie de finanţare. Stăm foarte bine la capitolul grad de îndatorare, planul de dezvoltare îl avem foarte bine făcut pentru următorii 10 ani cu siguranţă. Avem planurile foarte bine puse la punct, ştim ce avem de făcut”, răspunde Horaţiu Ţepeş, întrebat dacă ia în calcul vânzarea Bilka, în contextul în care ştirile cu antreprenori români care îşi cedează businessurile crescute în criză au ţinut capetele de afiş în ultimii ani.

    Bilka însă, brandul de sisteme de acoperişuri metalice cu origini braşovene, nu este de vânzare, chiar dacă cifrele, după un deceniu de activitate, îi fac pe investitori să îl contacteze constant pe antreprenor: anul trecut, compania a avut o cifră de afaceri netă de 271 de milioane de lei (cca 60 mil. euro), în creştere cu 41% faţă de anul anterior, iar  în primele şase luni ale anului a înregistrat o creştere de 54%, până la 147 de milioane de lei.

    Cota de piaţă pe segmentul acoperişurilor metalice, în care este lider din 2012, a ajuns anul trecut la 30%; gradul de îndatorare al companiei se plasează la 24,23%, iar marja profitului brut, la 12,2%. 95% din cifra de afaceri se datorează produselor proprii (toate componentele sistemului de acoperiş care au ca materie primă oţelul prevopsit), iar diferenţa este realizată din vânzarea de produse complementare (un sistem complet de acoperiş are nevoie şi de accesorii precum ferestrele de mansardă, folia anticondens sau şuruburi, produse comercializate şi pentru care au parteneri strategici).

    În prezent, suprafaţa de 4 hectare şi jumătate de teren, cu cinci compartimentări de producţie, care au în total sunt 29.000 de metri pătraţi, precum şi birouri întinse pe aproximativ 4.000 de metri pătraţi, a devenit neîncăpătoare pentru planurile antreprenorului. „Toate acestea, la nivelul actualului sezon, nu ne sunt de ajuns. Cu siguranţă va trebui să facem ceva, mai ales pentru dezvoltarea produselor destinate sectorul industrial”, sugerează Ţepeş direcţia de concentrare a Bilka pentru anii următori.

    NOUL DECENIU BILKA

    Horaţiu Ţepeş şi-a făcut timp pentru interviu chiar dacă este perioada cea mai aglomerată în industria pe care activează: lunile august şi septembrie sunt vârful de sezon pe cerere, un sezon care începe imediat după perioada sărbătorilor de Paşte, de obicei în luna mai, şi se termină înainte de sărbătorile de iarnă; mai precis, este vorba despre o încetinire a cererii, fiindcă şi în ianuarie şi februarie sunt cereri, dar la un volum mai mic. „Ceea ce diferă acum faţă de anii trecuţi sunt optimismul din piaţă şi planurile de viitor care sunt constructive din toate punctele de vedere, în contextul în care şi nevoia de construcţii în România este foarte mare”, observă Ţepeş. În acest vârf de sezon, creşterile cu care Bilka s-a obişnuit încep deja să se contureze. „Din calcule bazate pe istoric, probabil că vom termina anul cu peste 400 de milioane de lei, ceea ce înseamnă că păstrăm tradiţia creşterilor anuale de 40% . Chiar dacă am ajuns la cifre foarte mari, ne ajută piaţa – este cerere şi datorită investiţiilor din trecut.”

    Şi totuşi, cât loc de creştere mai este? Antreprenorul descrie câteva dintre reperele la care se uită atunci când vine vorba de evoluţia pieţei. „Sunt mai mulţi indicatori pe care-i urmărim. Spre exemplu, materia noastră primă este oţelul prevopsit, iar piaţa din România era în 2015 de 213.000 de tone; în 2016 a ajuns la 256.000 de tone. Dacă facem o paralelă cu Polonia, care este liderul Europei în consumul de oţel prevopsit, acolo piaţa este de 900.000 de tone. Astfel, printr-un calcul comparativ raportat la populaţia Poloniei, unde trăiesc circa 40 de milioane de locuitori, rezultă o piaţă potenţială de 400.000 – 450.000  tone de oţel prevopsit.”

    Piaţa de oţel prevopsit, folosit mai ales în construcţia de hale industriale şi acoperişuri metalice, ar putea ajunge în circa 5-7 ani la un volum dublu, potrivit calculelor antreprenorului. El se aşteaptă ca nevoia de acoperişuri metalice în România să crească, context în care sunt conturate şi planurile companiei pentru următorii ani. Iar dacă toate investiţiile făcute de Bilka până acum au fost făcute preponderent pentru sectorul rezidenţial, următorii ani vizează însă sectorul industrial. „Construim un buget acum, un plan pentru investiţia în sectorul industrial, în direcţia vânzării de hale industriale la cheie. Valoarea acestui buget este de aproximativ 20 de milioane de euro, iar proiectul include şi construirea unei platforme industriale de aproximativ 10 hectare şi utilaje, o echipă, materiile prime necesare şi, bineînţeles, dezvoltarea în piaţă.”

    În prezent producţia pentru produsele cu destinaţie industrială aduc 10% din veniturile companiei, restul de 90% fiind produsele pentru sectorul rezidenţial. În timp, după maturizarea investiţiilor făcute în 2014-206 pentru dezvoltarea diviziei rezidenţial şi după implementarea planului de investiţii pentru divizia industrial, 40% din producţie va reprezenta sector industrial şi 60% cel rezidenţial. Potrivit lui Horaţiu Ţepeş, maturitatea va veni în 2018 în cazul producţiei pentru rezidenţial şi în 2022, în ceea ce priveşte industrialul.

  • Texanul care a creat una dintre cele mai folosite aplicaţii pe internet. Ne întâlnim cu invenţia lui de zeci de ori pe zi

    Cel mai popular proiect al său, care l-a scos din anonimat şi i-a adus o infuzie considerabilă în venituri, este WordPress; aproximativ 18% din totalul site-urilor au fost realizate cu ajutorul acestui software, deoarece permite oricui să-şi creeze propriul site. Mullenweg şi-a pus amprenta pe diverse alte proiecte de-a lungul timpului şi a devenit unul dintre cei mai înstăriţi antreprenori web ai vremurilor noastre, cu o avere netă de peste 40 de milioane de dolari.

    Născut la 11 ianuarie 1984, Matt Mullenweg a crescut în Texas, iar primii săi ani nu au avut nicio influenţă asupra interesului pentru web design. Mai mult, în liceu Matt Mullenweg nici măcar nu a urmat cursuri de design pe calculator, ci era mai degrabă interesat de muzică şi arte vizuale. S-a dovedit pasionat de saxofon, instrument pe care l-a studiat, dar nu a încercat niciodată o carieră în muzică. A început colegiul la Universitatea din Houston, unde a studiat ştiinţe politice, fiind convins că e primul său pas spre carieră, dar a ajuns să abandoneze studiile în 2004, pentru a putea la lucra CNET Networks. însă nici aici nu a stat foarte mult timp; după doar un an a demisionat şi a pus bazele propriei sale companii. Numită Automattic, aceasta era începutul a ceea ce avea să devină mai târziu WordPress.

    în 2005, când Mullenweg a plecat de la CNET, a început să lucreze la un program pentru bloggeri ce oprea spamul. La scurt timp a fost contactat de Mike Little, care avea să îi devină asociat, iar împreună au început să lucreze la software-ul din care au creat platforma WordPress.

    Când a început să lucreze pentru propriul său business, tânărul a mizat pe atragerea unora dintre cei mai buni oameni în domeniu. în 2006, Matt Mullenweg a reuşit să recruteze unul dintre executivii de la Yahoo, Toni Schneider, care din poziţia de CEO al Automattic şi-a creat o echipă de cinci oameni; ei au reuşit să aducă în companie finanţări de 1,1 milioane de dolari de-a lungul unui an. Printre investitorii de renume se numărau la acel moment CNET, True Ventures, Radar Partners.

    În 2008, firma a început să prindă greutate şi a atras până în acel an 29,5 milioane de dolari, perioadă în care compania ajunsese la 18 angajaţi. începând cu 2009, era clar că WordPress ajunsese o afacere puternică, în condiţiile în care a depăşit serviciul Google Blogger şi competitorul lor direct, Six Apart. Această cursă a fost deseori comparată cu rivalitatea dintre MySpace şi Facebook, referindu-se la modul în care Facebook a venit din urmă şi a depăşit cu mult MySpace.

    în ianuarie 2014 Mullenweg a devenit CEO al Automattic, iar Toni Schneider s-a mutat la divizia de proiecte noi în cadrul firmei. în martie 2007, Mullenweg a fost numit de către PC World una dintre cele mai influente 50 de persoane din acest domeniu, fiind, în acelaşi timp, cel mai tânăr din listă. în octombrie acelaşi an se zvonea că Mullenweg a refuzat o ofertă de 200 de milioane de dolari pentru Automattic.

    în prezent el este fondatorul şi directorul fundaţiei WordPress şi, de asemenea, susţine o serie de organizaţii filantropice, inclusiv Archive.org, Electronic Frontier Foundation, Free Software Foundation şi Innocence Project. Este, de asemenea, membru al fundaţiei nonprofit Charity: Water, ce susţine furnizarea de apă curată şi sigură pentru oamenii nevoiaşi din Africa. De ziua sa, când a aniversat 28 de ani, a pus bazele unei campanii ce a strâns peste 28.000 de dolari pentru această cauză, iar apoi peste 44.000 de dolari când a împlinit 30 de ani. 
     

  • Un antreprenor cu afaceri în entertainment ridică o clădire de birouri lângă mallul Promenada

    Clădirea de birouri, ce va purta numele de Zone 313, este amplasată pe strada Barbu Văcă­rescu, la nu­mărul 313-315, în apro­piere de cen­trul comercial Promenada, dar şi de alte imo­bile de birouri.

    Zona Barbu Văcărescu este una dintre cele mai cunoscute pentru piaţa locală de birouri, găzduind câteva zeci de mii de corporatişti ai unor companii locale şi internaţionale. În imediata apropiere a noului imobil de birouri se află clădirile de birouri Lakeview (controlat de AIG Lincoln) şi Skytower (Raiffeisen).

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Cum arăta prima prezentare a fondatorilor Uber pentru potenţialii investitori

    Pentru toţi tinerii antreprenori care se gândesc cum să se pregătească pentru primul lor pitch pentru investitori pot să arunce un ochi la prezentarea Uber.

  • Vânt din pupă pentru business

    Ovidiu Drugan detaliază ce înseamnă în prezent businessul Set Sail: tot ce ţine de bărci, de la cursurile de iahting, prin Set Sail Nautic School, la plimbări pe mare, în ţară şi în afara acesteia, închirieri, team buildinguri şi chiar şi căsătorii pe mare (prin Set Sail Charter). Ovidiu Drugan povesteşte că a fost poreclit de colegii săi ”Primarul Mării Negre“: se fac din ce în ce mai multe căsătorii, iar printre beneficiile mai puţin ştiute ale meseriei de skipper se află abilitatea de a oficia căsătorii. ”Căsătoria pe mare chiar e ceva unic: te căsătoreşti într-un loc specificat de două coordonate, astfel, pe certificatul de căsătorie nu apare starea civilă dintr-un anumit oraş, ci longitudinea şi latitudinea la care te-ai căsătorit“, descrie el un fenomen reprezentantiv atât pentru dorinţa de nou a românilor, cât şi pentru a indica evoluţia popularizării navigaţiei.

    în prezent, Set Sail deţine cea mai mare flotă de ambarcaţiuni în proprietate de la Marea Neagră – formată din 10 ambarcaţiuni – opt veliere şi două ambarcaţiuni cu motor. însă pentru evenimente nautice mai mari, pot mobiliza o flotă de 25-30 de veliere cu o capacitate totală mai mare de 250 de persoane, prin colaborări cu alţi proprietari de ambarcaţiuni. Anul trecut, Set Sail şi Set Sail Charter au ajuns la venituri de peste 250.000 de euro, iar planurile celor doi antreprenori-navigatori vizează achiziţionarea a cel puţin încă unei ambarcaţiuni în următorul an. 

    înainte să se dedice în totalitate antreprenoriatului, Ovidiu Drugan a lucrat ca avocat timp de 15 ani. Ieşea des în România la plimbare pe mare cu tatăl său, care îşi cumpărase o barcă, şi, de fiecare dată când se ivea ocazia, îi plăcea să explice oamenilor ce se întâmplă sau cum se navighează, care sunt principiile. La un moment dat, s-a întâlnit în Bucureşti după un an cu o persoană căreia i-a dat astfel de lecţii, iar acesta l-a salutat folosind titulatura ”Domnule profesor“. Astfel i-a venit ideea să se concentreze pe înfiinţarea unei şcoli: ”Am plecat la drum cu gândul de a oferi celor pasionaţi un început în această ocupaţie în primul rând; apoi, dacă doreau să o transforme într-o profesie, voiam ca aceasta să le ofere un start cât mai bun“.

    Businessul Set School a început în familie: tatăl său este, potrivit lui Drugan, unul dintre cei mai experimentaţi navigatori pe ambarcaţiuni de agreement, iar sora sa lucra în domeniul relaţiilor publice şi comunicării. Responsabilităţile au fost astfel uşor de împărţit: tatăl lui Ovidiu Drugan, pe partea de practică, el, pe predatul teoriei, iar sora sa, pe aspectele administrative. Drugan a început businessul în paralel cu ocupaţia sa de bază, iar colegii săi au ajuns să glumească, referindu-se la pasiunea lui despre navigaţie cu cuvintele: ”Eşti avocat în timpul liber, de profesie iahtman“. Acest lucru s-a adeverit; atât el, cât şi restul familiei au ajuns să să îşi dedice tot timpul afacerii. ”Nu a fost o decizie foarte uşoară şi cel mai mult a cântărit faptul că în avocatură oamenii veneau cu probleme, trişti, supăraţi, iar în iahting toată lumea vine veselă şi pleacă veselă; atunci am zis că este mai plăcută activitatea în iahting“, a povestit Drugan.

    Dezvoltarea activităţii de charter a venit ca o continuare a activităţii cursanţilor. ”N-am vrut doar să le ţinem la un scurt curs şi apoi să nu le mai oferim nimic; astfel că, în paralel cu şcoala, am încercat să oferim şi un serviciu de închiriere de ambarcaţiuni.“ Au lansat astfel Set Sail Charter în 2013, iar un rol important în acesta l-a avut întâlnirea cu Valentin Oeru, actualul său asociat de afaceri. Drugan l-a cunoscut când acesta s-a înscris la cursurile lor: ”A fost unul dintre cei mai serioşi şi mai bine pregătiţi cursanţi“. Spune că era atât de hotărât, încât după terminarea cursului a decis să închirieze o ambarcaţiune în primul weekend după obţinerea permisului. ”Aceea a fost prima mea greşeală în iahting. Au fost multe greşeli în iahting, toată lumea le face; dar prima a fost să ies imediat după ce mi-am luat permisul, fără prea multă practică“, îşi aminteşte Valentin Oeru. Povesteşte că se baza pe cunoştinţele sale teoretice; şi-a spus că ştie ce are de făcut, însă vântul bătea foarte tare: ”Eu am fost foarte relaxat, mi-a plăcut, însă cei care mă însoţeau pe barcă au avut puţin de suferit, printre care şi soţia mea, care la momentul acela spunea că nu va mai veni cu mine pe barcă“. Au depăşit însă momentul, iar acum toate concediile şi le fac pe apă.

    Originar din Brăila şi fost practicant de caiac-canoe, Valentin Oeru s-a gândit să se apuce de navigaţie după ce a văzut permisul unui prieten. După ce a ieşit prima oară cu ambarcaţiunea, i-a spus lui Ovidiu Drugan că îşi doreşte şi mai mult de atât, astfel că a participat şi la primele regate: ”A venit la o cursă de bărci în care a fost foarte combativ – atât pe apă, cât şi la arbitraj; el ţinea morţiş să se respecte regulile, reguli care se respectau aşa, un pic cam după ureche, pe vremea aceea, fiind nişte întreceri mai mult prieteneşti“, îşi aminteşte Drugan amuzat.

    Le-a spus astfel celorlalţi să reţină numele lui, dar nici măcar el nu ştia la acel moment cât de des îl vor mai auzi de atunci încolo. Câteva luni mai târziu, Valentin Oeru, care conduce şi un business în software, i-a spus că îşi doreşte şi el să activeze în acest domeniu şi că vrea să pornească o afacere alături de ei. ”Experienţa mea de business a fost relevantă, cred eu, pentru că mie mi se părea relativ uşor să pornesc această afacere, să accesez un credit, leasing, să iau o barcă mai mare, fiindcă se simţea nevoia aceasta.“

  • Povestea unei campioane olimpice cu valenţe de antreprenor

  • Smart Business: cel mai nou pariu al lui Horaţiu Ţepeş, antreprenorul care a înfiinţat business-ul Bilka la 26 de ani şi anul acesta se îndreapta spre afaceri de 90 milioane de euro

    În prezent, suprafaţa de 4 hectare şi jumătate de teren pe care se află Bilka, cu cinci compartimentări de producţie, care au în total sunt 29.000 de metri pătraţi, precum şi birourile întinse pe aproximativ 4.000 de metri pătraţi, au devenit neîncăpătoare pentru nevoile de dezvoltare a companiei.

    Smart Business este o emisiune în care dorim să vi-i aducem în faţă pe reprezentanţii noii generaţii de antreprenori, cei care au avut curajul să dezvolte pe piaţa locală afaceri ieşite din tipar. Sunt talentaţi, pragmatici, depăşesc piedici şi îşi transformă ideile în branduri.