BusinessMagazin

Tag: ue

  • Tăvălugul continuă: Fitch retrogradează Italia şi Spania, urmează Portugalia

    Retrogradarea reflectă “intensificarea crizei din zona euro, care constituie un şoc financiar şi economic semnificativ, de natură să deterioreze profilul de risc al Italiei”. Nivelul înalt al datoriei publice şi rata scăzută de creştere economică fac Italia vulnerabilă la un astfel de şoc, consideră Fitch.

    Agenţia apreciază că guvernul italian va reuşi anul acesta să se încadreze în ţinta de deficit de 3,9% din PIB, însă programul curent de reducere a cheltuielilor este insuficient pentru o adevărată reformă a finanţelor publice, povara fiscală mare va avea impact asupra creşterii economice, piaţa muncii este rigidă şi există bariere contra concurenţei pe piaţa de bunuri şi servicii.

    Pentru Spania, a cărei datorie pe termen lung este notată acum cu un calificativ inferior – AA-, în loc de AA+, tot cu perspectivă negativă – Fitch indică drept factori de risc intensificarea crizei din zona euro, performanţa bugetară slabă a unor regiuni şi deteriorarea perspectivelor de creştere economică pe termen mediu (sub 2% până în 2015, cu o rată a şomajului care va rămâne ridicată).

    Pe de altă parte, ponderea datoriei publice în PIB va atinge un maxim de 72% în 2013, mult sub media estimată de 89% a zonei euro, iar în sistemul bancar “s-au făcut progrese semnificative în restructurarea băncilor”, deşi acestea vor avea nevoie de o recapitalizare cu încă 30 de miliarde de euro începând din 2012, conform rezultatelor testului european de soliditate bancară, pe lângă cele 17,3 miliarde cheltuite până acum.

    Pentru Portugalia, cu rating BBB-, revizuirea de rating va avea loc în cursul ultimului trimestru al anului. Decizia vine după ce în cursul zilei de vineri, nouă bănci portugheze (între care şi BCP, proprietarul Millennium Bank) au fost retrogradate de Moody’s, cu argumentul “deteriorării activelor bancare din ţară”, alături de 12 bănci britanice (între care şi RBS), despre care Moody’s consideră că a scăzut probabilitatea ca statul să le susţină în caz că vor avea nevoie de ajutor financiar.

  • Cea de-a şasea tranşă de împrumut pentru Grecia, amânată până în noiembrie

    Miniştrii Finanţelor din zona euro au convenit, într-o reuniune la Luxembourg, că Grecia poate aştepta până la mijlocul lunii noiembrie cea de-a şasea tranşă, de 8 miliarde euro, din împrumutul extern convenit în luna mai a anului trecut cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

    Preşedintele Eurogroup, Jean-Cladue Juncker, a declarat că miniştrii reevaluează mărimea contribuţiei sectorului privat la cel de-al doilea acord de salvare a Greciei, convenit în iulie 2011.

    Creditorii privaţi ai Greciei au acceptat atunci să înregistreze o pierdere de 21% pe deţinerile de obligaţiuni de stat greceşti care au maturitatea până în 2020.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UE ar plăti 9 miliarde de dolari pentru a scăpa de “ultimul dictator al Europei”

    Primul-ministru polonez Donald Tusk şi-a dezvăluit oferta la un summit UE cu fostele ţări sovietice. Banii vor ajunge în Belarus prin intermediul Băncii Europene de Investiţii, a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi a Fondului Monetar Internaţional. Lukaşenko nu va fi forţat să renunţe la putere, dar va trebui să elibereze prizonierii politici şi ulterior să organizeze alegeri recunoscute de UE şi Statele Unite, care mai mult ca sigur îl vor îndepărta de la putere. “Pentru prima dată suntem puţi în situaţia în care UE, într-un mod decisiv şi din spirit de solidaritate, ajută Belarusul să se schimbe. Acestea nu sunt schimbări radicale, ci minimul pe care orice european îl aşteaptă”, a spus Tusk.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Reţeta britanică de ieşire din criză

    Dacă actualele tendinţe se menţin, până la jumătatea actualului secol principalele naţiuni europene ar putea ieşi din topul celor mai puternice 10 economii la nivel mondial; acum ratele de creştere în Europa sunt la jumătatea celor dinainte de criză, iar fără reforme, Europa va rămâne şi mai mult în urma competitorilor săi şi nu va mai reuşi să compenseze veniturile pierdute în perioada crizei. Avertismentul e conţinut în materialul asumat de cabinetul prim-ministrului britanic şi distribuit participanţilor la întâlnirea de săptămâna trecută de la sediul BNR cu Vince Cable, ministrul britanic pentru afaceri şi inovaţie.

    Cu un discurs destul de agresiv, în care a insistat că “în cazul celui mai negru scenariu, întregul proiect al Uniunii Europene ar putea eşua, cu consecinţe dezastruoase pentru noi toţi”, Vince Cable a reluat avertismentul guvernului său, rostind la Bucureşti una dintre cele mai puternice pledoarii pro-europene de după declanşarea crizei din 2008, pornind de la o perspectivă total diferită de termenii în care au loc discuţiile de acum despre viitorul Europei.

    În loc de separarea obişnuită dintre zona euro şi statele europene fără moneda unică, Cable, emisar al unei ţări care şi-a păstrat moneda proprie, a vorbit despre Uniunea Europeană ca piaţă comună comercială, a muncii, a inovaţiei, a energiei, a educaţiei şi ca subiect de drept în negocierile comerciale cu restul lumii; în loc de criza datoriilor suverane şi de evenimentele de pe pieţele financiare ca determinant al politicii statelor europene şi al conflictelor dintre ele, demnitarul britanic a vorbit despre avantajele economice ale UE ca bloc unitar în competiţia cu celelalte puteri globale; în fine, în loc de bănci şi multinaţionale migratoare (întâlnirea de la BNR avea loc exact în ziua când Nokia a anunţat că renunţă la investiţia din România), Cable a vorbit despre forţa de muncă educată şi IMM-urile inovatoare ca atuuri ale Europei pentru relansarea post-criză.

    Eventualilor eurosceptici din public, Cable le-a reamintit că numai graţie pieţei unice, “cea mai mare realizare economică a Uniunii Europene şi cea mai mare piaţă de desfacere din lume”, cu peste 500 de milioane de consumatori care generează 12 trilioane de euro anual, a reuşit Europa să devină un actor global alături de SUA şi China şi că nu trebuie să piardă acest statut.

    Pe de altă parte, birocraţia europeană şi o legislaţie rigidă fac ca numai 12% din comerţul online al UE să fie transfrontalier, iar beneficiile rezultate din liberalizarea industriei aeriene n-au fost extinse şi pentru căile ferate sau alte căi de comunicaţii. Estimările citate de Vince Cable susţin că o liberalizare suplimentară a serviciilor şi crearea unei pieţe digitale unice ar putea aduce economiei europene venituri în plus de 800 de miliarde de euro pe an, adică echivalentul unei creşteri medii anuale cu circa 4.200 de euro a veniturilor dintr-o familie europeană obişnuită.

    La fel, dacă s-ar reduce obstacolele comerciale între UE şi alte pieţe (Japonia, Mercosur), Europa ar câştiga 5,2 milioane de locuri de muncă, adică mai mult decât a pierdut în perioada de recesiune, iar dacă ar reuşi să termine toate negocierile comerciale în curs de desfăşurare, PIB european ar putea creşte cu 60 de miliarde de euro. Cât despre birocraţia la nivelul afacerilor, înfiinţarea unei firme costă 2.285 de euro în UE, faţă de 644 de euro în SUA sau 593 în Brazilia, iar costurile de conformare la reglementările europene şi de obţinere a patentelor îi sufocă mai ales pe micii întreprinzători, cei care concentrează două treimi din locurile de muncă în Europa şi realizează mai mult de jumătate din PIB.

    “România şi Marea Britanie au interesul comun de a elimina aceste bariere structurale în calea creşterii economice, care dacă nu vor fi abordate, ne vor trage pe toţi înapoi”, a insistat Cable, într-unul dintre multele puncte ale discursului în care şi-a luat România ca aliat. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a adăugat chiar că “o combinaţie între birocraţia de la Bruxelles şi birocraţia de la Bucureşti poate fi fatală dezvoltării României”, că România susţine reforma instituţională europeană pentru eliminarea poverii birocratice şi că aceasta trebuie să fie o urgenţă pentru toate statele membre.

    Dincolo de politeţea de a-şi declara puncte de vedere comune cu cele al gazdelor (în cazul de faţă BNR), Cable a adus un argument raţional, exprimat la fel de diplomatic: “România este un stat mare al Uniunii şi are o contribuţie mare de adus la o direcţie sănătoasă a politicilor europene, având o perspectivă proaspătă asupra lor”. La nivel practic, britanicii vor stimula prospeţimea respectivă, având în vedere anunţul lui Vince Cable că experţi ai guvernului român vor merge la Londra ca să se inspire din experienţa englezească a autorităţilor de reglementare, ca şi remarca aceluiaşi Cable că “printre conducătorii şi inovatorii României în viitor” se vor afla şi unii dintre numeroşii tineri români care studiază la Oxford sau Cambridge.

    Cât despre investiţii, Cable a spus că firmele britanice sunt interesate să investească în special în sectorul energetic, punctele de atracţie fiind planurile României de a liberaliza sectorul energetic şi de a stimula producţia pe bază de resurse regenerabile – hidro, eoliană, solară, geotermală, biomasă. La ora actuală, numărul firmelor britanice cu afaceri în România depăşeşte 4.000, care numai anul acesta au creat câteva sute de noi locuri de muncă; exemplul dat de Cable a fost cel al companiei de servicii IT Endava, care până în iunie 2012 vrea să angajeze în total 1.000 de specialişti români.

    Asemănarea dintre România şi Marea Britanie se opreşte însă într-un punct important: dacă Vince Cable a lăudat planul guvernului român de a stimula cu credite subvenţionate IMM-urile (programul Kogălniceanu), plan pe care l-a asemănat cu cel promovat de el însuşi la Londra pentru a susţine micii întreprinzători, resursele disponibile pentru cele două state sunt cum nu se poate mai diferite. Cable, alături de oficiali ai Băncii Angliei, promovează o nouă rundă de relaxare monetară cantitativă (cumpărare de obligaţiuni de către banca centrală spre a injecta lichiditate în piaţă), după model american, după cel lansat în 2009 de Banca Angliei şi încheiat după un an şi 200 de miliarde de lire cheltuite, iar estimările actuale vorbesc de circa 50-100 de miliarde de lire care ar urma să fie necesare pentru stimularea economiei.

    Susţinerea de către Cable a noii iniţiative i-a atras critici din partea comentatorilor atenţi la inflaţie şi sceptici în privinţa eficienţei unor astfel de stimulente: economia britanică a crescut cu numai 0,2% în trimestrul al doilea, iar estimările curente pentru 2011% sunt inferioare previziunii de 1,7% din martie a guvernului Cameron. În mod excepţional însă, temându-se de o întoarcere a recesiunii globale, FMI recomandă acum ţărilor dezvoltate să amâne cel puţin o parte din programele de austeritate bugetară până după revenirea la o creştere economică durabilă.

    Nu acesta e cazul României şi al economiilor europene din Est; de o astfel de schimbare de politică am putea profita doar indirect, prin faptul că România depinde vital de o relansare a economiei UE. “Vorbim de o încetinire a economiei româneşti la anul, din motivul singular, dar foarte important, că UE va avea doar o creştere mică”, a spus Mugur Isărescu. Sau altfel spus în cuvintele lui Vince Cable: “Este esenţial pentru România ca UE să atingă şi să menţină o creştere sustenabilă”.

  • Cum va fi aplicată în UE taxa pe risc

    Tranzacţiile cu acţiuni şi obligaţiuni vor fi taxate cu 0,1% din valoare, iar cele cu contracte derivate cu 0,01%. Aplicarea taxei ar aduce la bugetul comunitar şi la cel al statelor membre 57 de miliarde de euro în fiecare an, “ar descuraja tranzacţiile riscante şi ar suplimenta măsurile de reglementare menite să evite producerea unor noi crize”, consideră CE.

    Algirdas Semeta, comisar pentru fiscalitate şi audit, a declarat că taxa “va oferi ceea ce aşteaptă cetăţenii: o contribuţie corectă din partea sectorului financiar” (de unde şi criticile intense cu care băncile au întâmpinat-o, mult înainte de anunţul din această săptămână).

  • Veste bună pentru băncile care au împrumutat Europa

    Ultimul obstacol în calea extinderii atribuţiilor EFSF se anunţă Slovacia, care se opune pentru că nu are bani destui spre a-şi susţine o majorare a contribuţiei la fond. Rezerve a exprimat şi principalul partid de opoziţie din Slovenia, ai cărui lideri au declarat că ţările mici nu ar trebui să fie silite să susţină financiar state bogate ca Grecia, Irlanda sau Portugalia.

    Votul din Slovenia, a cărei contribuţie la EFSF reprezintă peste 10% din PIB, a avut loc după ce guvernul de centru-stânga a ratat votul de încredere al parlamentului, nereuşind să-şi promoveze legile privind reforma pensiilor şi a pieţei muncii. Căderea guvernului va însemna alegeri anticipate convocate pentru data de 4 decembrie – primele anticipate din ţară de după declararea în 1991 a independenţei faţă de fosta Iugoslavie.

  • Uniunea Europeană dă 1,5 milioane de euro pentru instruirea managerilor români

    Obiectivul iPlan este dezvoltarea, la nivel naţional, a competenţelor de planificare strategică de marketing în rândul managerilor din companiile private şi publice, dar şi din administraţia publică. Programul este structurat pe o perioadă de doi ani şi este gratuit. 3.300 de manageri vor fi evaluaţi în ceea ce priveşte competenţele de planificare strategică iar în urma selecţiei, 1.000 dintre ei vor beneficia de seminarul de planificare strategică, un plan de dezvoltare personalizat şi evaluarea ulterioară.

    “Planificarea strategică este unul dintre procesele esenţiale care nu ar trebui să lipsească dintr-o organizaţie, indiferent dacă este privată sau publică.Llipsa acestui proces fundamental are un cost de oportunitate major: existenţa companiei pe termen lung”, spune Eusediu Margasoiu, de la The Network.

    în mod uzual conceptele de planificare strategică sunt predate în cadrul programelor de MBA sau EMBA, însă, potrivit statisticilor, numărul participanţilor la astfel de cursuri s-a redus cu 15% în ultimul an, în urma diminuării bugetelor de training şi formare ale companiilor. Până în prezent, circa 4.000 de manageri au absolvit programe de MBA sau EMBA desfăşurate în România.

    Proiectul este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 – AMPOSDRU, iar valoarea sa atinge 1,5 milioane de euro.

  • Barroso: Riscăm o fragmentare, situaţia este foarte gravă. S-au pus în pericol valori UE, dar putem găsi soluţie

    Barroso a vorbit despre atitudini inclusiv populiste ale statelor membre, care au afectat Uniunea şi care pun în pericol realizările europene, printre care a menţionat euro şi libertatea de circulaţie.

    “Putem spune că această criză a datoriilor suverane e o criză a încrederii reciproce”, a apreciat Barroso.

    El şi-a exprimat însă speranţa că statele membre sunt capabile să găsească o soluţie şi să genereze creştere economică şi locuri de muncă

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Standard & Poor’s reduce ratingurile a şapte bănci italiene. Care sunt băncile afectate

    “Perspectiva negativă de rating pentru datoria pe termen lung a celor 15 bănci reflectă posibilitatea unei noi retrogradări, dacă va avea loc o nouă reducere a ratingului pentru Italia”, au precizat Renato Panichi şi Taos Fudji, principalii autori ai comunicatului agenţiei privind decizia de modificare a ratingurilor.

    Cele şapte bănci ale căror ratinguri pentru datoria pe termen lung au fost reduse de la A+ la A şi pentru care perspectiva de rating a fost modificată de la “stabil” la “negativ” sunt următoarele:

    – Intesa Sanpaolo SpA şi principalele ei subsidiare – Banca IMI SpA şi Banca Infrastrutture Innovazione e Sviluppo SpA

    – Mediobanca SpA

    – Findomestic Banca SpA

    – Banca Nazionale del Lavoro SpA

    – Cassa di Risparmio in Bologna SpA (Carisbo).

    Cele opt bănci a căror perspectivă de rating a fost modificată de la “stabil” la “negativ” sunt:

    – Istituto per il Credito Sportivo (ICS)

    – Banca Fideuram

    – Agos-Ducato SpA

    – UniCredit SpA şi principalele ei subsidiare – UniCredit Bank AG, UniCredit Bank Austria AG, UniCredit Leasing SpA

    – Cassa di Risparmio di Parma e Piacenza SpA (Cariparma).

    Standard & Poor’s a redus marţi ratingul Italiei, a treia economie din zona euro, de la A+ la A, motivele invocate ţinând de prezumţia că “reducerea ritmului activităţii economice de până în prezent va face dificil de atins ţintele fiscale revizuite ale guvernului”. Reducerea ratingului reflectă “slăbirea perspectivelor economice” şi temerea că “fragila” coaliţie de guvernământ nu va fi în stare să aplice măsurile necesare pentru însănătoşirea finanţelor publice.

    Standard & Poor’s anticipează o creştere economică medie anuală de 0,7% pentru Italia în perioada 2011-2014, în scădere faţă de prognoza anterioară de 1,3%. Ponderea în PIB a datoriei Italiei este a doua ca mărime în zona euro, respectiv 120% – cea mai mare între statele notate de Standard & Poor’s cu rating A.

    În paralel, agenţia Moody’s a anunţat şi ea că este în curs de revizuire a ratingului Italiei, urmând să-şi prezinte concluziile înainte de 15 octombrie. Moody’s a retrogradat ultima oară Italia în 1993, la Aa2.

    Două asociaţii italiene ale consumatorilor au anunţat că vor da în judecată Standard & Poor’s, pe motiv că agenţia “nu face decât să ofere muniţie pentru băncile de investiţii şi speculatori”. Potrivit Bloomberg, asociaţiile Adusbef şi Federconsumatori consideră că nici Standard & Poor’s, nici Moody’s nu au dreptul să evalueze ratingul Italiei, pe motiv că nu au licenţă din partea Autorităţii Europene pentru Operaţiuni Bursiere.

    De asemenea, procurorii din oraşul Trani, din sudul Italiei, investighează declaraţiile celor două agenţii americane de rating care au avut impact nefavorabil pentru Italia pe pieţele financiare.

  • ANALIZĂ: Orban trebuie să recupereze cei patru ani în care s-au atras doar 13,5% din banii de la UE

    Tema atragerii fondurilor UE a figurat pe agenda tuturor guvernelor de după 2007, fiind în egală măsură motiv de critici la adresa miniştrilor implicaţi în acest proces, dar şi prilej de critici din partea opoziţiei. De cele mai multe ori, însă, discuţiile pe acest subiect s-au limitat la declaraţii, dovadă fiind faptul că, deşi România beneficiază de fonduri structurale de peste 19,2 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013, la data de 31 august plăţile efectuate din contribuţia UE în raport cu alocarea totală de la Uniune fiind de 13,5%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro