BusinessMagazin

Tag: ucraina

  • Statele Unite au salutat ratificarea acordului de asociere între Uniunea Europeană şi Ucraina

    “Felicităm poporul ucrainean, care a făcut istorie astăzi”, a declarat purtătoarea de cuvânt adjunct a Departamentului de Stat, Marie Harf.

    Prin ratificarea acordului de cooperare, în contextul “unor mari provocări, liderii ucraineni au transpus voinţa poporului lor”, a adăugat ea.

    Parlamentul European şi cel ucrainean au votat simultan un acord de cooperare politică şi economică, a cărui respingere de către fostul Guvern de la Kiev a provocat cea mai gravă criză în ţară de la obţinerea independenţei în 1991.

    În paralel, Ucraina a votat legi care garantează o mai mare autonomie pentru regiuni proruse din estul ţării, organizarea de alegeri la 7 decembrie în districtele separatiste şi o amnistie a rebelilor şi militarilor care se înfruntă de cinci luni într-un conflict soldat cu aproape 2.900 de morţi, în timp ce aproximativ 630.000 de persoane au fost strămutate, potrivit unor noi date ale ONU publicate marţi.

    “De asemenea, aplaudăm adoptarea de către Parlamentul ucrainean a unor legi ale aministiei şi a unui statut special pentru regiunile Doneţk şi Lugansk”, a continuat Harf. “Aceste noi legi pun în lumină eforturile permanente ale Guvernului ucrainenan pentru a încerca să rezolve paşnic conflictul în curs în estul Ucrainei”, a subliniat ea.

    Totodată, purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei americane a îndemnat Rusia şi separatiştii să respecte încetarea focului, aflată în vigoare din 5 septembrie.

    “Uşa este deschisă pentru pace, dar Rusia şi separatiştii trebuie să respecte atât angajamentele pentru încetarea focului, cât şi suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”, a mai spus Mary Harf.

    Acest acord rămâne însă în mare parte simbolic în acest stadiu, după ce UE a anunţat amânarea intrării în vigoare a Tratatului de liber schimb până la sfârşitul lui 2015, pentru a permite discuţii cu Rusia, care se opune acestui acord.

  • Acord istoric de asociere a Ucrainei cu Uniunea Europeană

    Textul a fost aprobat de 355 de deputaţi şi nici unul dintre parlamentarii prezenţi nu a votat împotrivă.

    După vot, parlamentarii au intonat imnul naţional ucrainean. Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a semnat ulterior acordul, în aplauzele celor prezenţi.

    Rada (Parlamentul ucrainean) era în legătură video directă cu Parlamentul European de la Strasbourg, unde parlamentarii europeni au ratificat de asemenea acordul de asociere.

    În cadrul acestui vot calificat drept “istoric” de preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, acordul a obţinut 535 de voturi pentru, 127 de voturi împotrivă şi 35 de abţineri.

    Acest acord, care are componente politice şi economice, rămâne însă în mare parte simbolic în acest stadiu, după ce UE a anunţat amânarea intrării în vigoare a acordului de liber schimb până la sfârşitul lui 2015, pentru a permite discuţii cu Rusia, care se opune acestui acord.

  • Parlamentul ucrainean adoptă legea care acordă amnistie anumitor combatanţi din est

    Preşedintele Petro Poroşenko a supus marţi Parlamentului un proiect de lege privind o amnistie pentru “participanţii la evenimentele din Doneţk şi Lugansk”, două fiefuri ale rebelilor proruşi.

    Conform preşedinţiei, proiectul de lege scuteşte de la proceduri penale şi administrative combatanţii, cu excepţia celor care s-au făcut vinovaţi în special de “crime, violuri şi terorism”. Potrivit presei ucrainene, o excepţie de la această amnistie sunt şi cei responsabili de doborârea avionului Boeing al companiei Malaysia Airlines la 17 iulie, soldat cu 298 de morţi.

    Parlamentul a adoptat de asemenea, marţi, proiectul de lege depus de preşedintele Petro Poroşenko care prevede mai multă autonomie pentru regiunile separatiste din estul Ucrainei şi care fixează alegeri locale în aceste regiuni, la 7 decembrie.

    Aceste proiecte de lege privind un “statut special” pentru regiunile Doneţk şi Lugansk şi privind acordarea amnistiei anumitor combatanţi din est erau prevăzute de protocolul de armistiţiu semnat la 5 septembrie de Kiev şi rebelii proruşi, care cer independenţa.

  • Poroşenko a prezentat în Parlament o lege ce oferă mai multă autonomie regiunilor separatiste

    Acest proiect de lege privind un “statut special” pentru regiunile Doneţk şi Lugansk face parte din protocolul de armistiţiu semnat la 5 septembrie de Kiev şi rebelii proruşi, care cer independenţa.

    Autorităţile de la Kiev şi rebelii proruşi au semnat, la 5 septembrie, un armistiţiu, însoţit de un acord de retragere a trupelor şi un schimb de prizonieri, la finalul unei reuniuni la Minsk, capitala Belarusului, însă viitorul statut al republicilor proclamate unilateral de insurgenţi la Doneţk şi Lugansk nu a fost stabilit.

    Conform propunerilor dezvăluite de preşedinţie, proiectul de lege prevede instalarea unui Guvern autonom provizoriu, pe o perioadă de trei ani, care ar urma să intre în funcţiune odată cu adoptarea legii.

    Separatiştii au indicat deja că resping oferta Kievului privind o mai mare autonomie şi continuă să ceară independenţa.

    Potrivit presei ucrainene, alegeri locale ar putea fi organizate la 9 noiembrie în regiunile separatiste.

    Proiectul de lege promite de asemenea să ajute la recontrucţia infrastructurilor distruse de cele cinci luni de confruntări, care s-au soldat cu 2.700 de morţi, şi să furnizeze un ajutor economic şi social populaţiei.

    Site-ul preşedinţiei menţiona că aceste propuneri deschid calea unei descentralizări dar în acelaşi timp garantează “suveranitatea, integritatea teritorială şi independenţa statului” ucrainean.

    Un alt proiect de lege a fost supus marţi Parlamentului privind o amnistie pentru “participanţii la evenimentele din Doneţk şi Lugansk”, două fiefuri ale rebelilor.

    Conform preşedinţiei, proiectul de lege scuteşte de la proceduri penale şi administrative combatanţii, cu excepţia celor care s-au făcut vinovaţi în special de “crime, violuri şi terorism”. Potrivit presei ucrainene, o excepţie de la această amnistie sunt şi cei responsabili de doborârea Boeingului companiei Malaysia Airlines la 17 iulie, soldat cu 298 de morţi.

  • Kievul propune alegeri la 7 decembrie în regiunile separatiste din estul Ucrainei

    Autorităţile de la Kiev doresc organizarea de “alegeri la nivel de districte, consilii municipale, consilii locale”, în “anumite districte din regiunile Doneţk şi Lugansk, duminică, 7 decembrie”, conform textului proiectului de lege.

    Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a prezentat marţi în Parlament un proiect de lege care garantează mai multă autonomie regiunilor separatiste din estul rusofon, unde un armistiţiu fragil este în vigoare, în încercarea de a soluţiona conflictul violent.

    Acest proiect de lege privind un “statut special” pentru regiunile Doneţk şi Lugansk face parte din protocolul de armistiţiu semnat la 5 septembrie de Kiev şi rebelii proruşi, care cer independenţa.

    Conform propunerilor dezvăluite de preşedinţie, proiectul de lege prevede instalarea unui Guvern autonom provizoriu, pe o perioadă de trei ani, care ar urma să intre în funcţiune odată cu adoptarea legii.

  • Exerciţii militare în vest şi încălcări repetate ale armistiţiului în estul Ucrainei

    Kievul a acuzat duminică rebelii proruşi că ameninţă procesul de pace încălcând armistiţiul din estul Ucrainei, în timp ce schimburi de focuri intense între fieful separatiştilor din Doneţk au provocat victime în rândul civililor, potrivit autorităţilor, citate de AFP.

    Aceste acuzaţii, după un armistiţiu încheiat între Guvern şi insurgenţi la 5 septembrie pentru a pune capăt celor cinci luni de lupte soldate cu 2.700 de morţi, au loc la o zi după un conflict între Kiev şi Moscova cu privire la intenţiile reale ale fiecărei tabere.

    “Actele teroriştilor ameninţă punerea în aplicare a planului de pace al preşedintelui ucrainean”, Petro Poroşenko, a declarat purtătorul de cuvânt militar ucrainean, Volodimir Poliovi, afirmând că rebelii atacă posturi de control ale armatei.

    Purtătorul de cuvânt a făcut acest acuzaţii citând declaraţiile unui lider separatist, Boris Litvinov, care a asigurat duminică, potrivit agenţiei de presă ruse Interfax, că cei doi reprezentanţi ai insurgenţilor au semnat un acord de a nu acţiona decât în calitate de “observatori” şi nu de participanţi direcţi la proces.

    Duminică, jurnaliştii AFP au fost martorii unui duel al artileriei grele, fiind lansate până la 20 de tiruri pe minut, în apropierea aeroportului din Doneţk, instalaţii aflate sub controlul forţelor armate ucrainene.

    Un fum negru acoperea cerul în apropiere.

    În timp ce rebelii trăgeau din zonele locuite, forţele armate ucrainene ripostau de pe aeroport, a constatat AFP.

    Primăria din Doneţk, care a calificat situaţia drept “critică”, a declarat duminică seara că bombardamentele au provocat victime în rândul populaţiei, fără alte detalii pentru moment.

    În timp ce Poroşenko a salutat în această săptămână o “schimbare radicală” a situaţiei faţă de 5 septembrie, mai multe localităţi din apropiere de Doneţk, precum Makiivka, trăiesc încă în ritmul bombardamentelor.

    Armistiţiul este privit cu neîncredere de occidentali, care îl consideră insuficient pentru a garanta o pace durabilă. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a cerut o rezolvare politică bazată pe “principiul suveranităţii Ucrainei”.

    În timp ce Kievul şi occidentalii acuză Rusia că joacă un rol activ în cadrul rebeliunii separatiste prin trimiterea de arme şi militari – potrivit imaginilor din satelit deţinute de NATO -, militari din 15 ţări, între care Statele Unite, vor desfăşura începând de luni şi până la 26 septembrie exerciţii militare, “Rapid Trident 14”, în apropiere de Liov, în vestul Ucrainei.

    Cu câteva zile înaintea unei vizite a lui Petro Poroşenko la Washington, Rusia a acuzat Statele Unite că alimentează conflictul din est din motive pur strategice, în timp ce Kievul a denunţat o tentativă rusă de “eliminare a Ucrainei”.

    “Washingtonul a demonstrat în mai multe rânduri că obiectivul său este agravarea cît mai mult posibil a acestei crize pentru folosirea Ucrainei ca monedă de schimb în noua sa tentativă de izolare şi slăbire a Rusiei”, a declarat şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov.

    Premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk a asigurat, la rândul lui, că “scopul final al lui Vladimir Putin” este de a “lua toată Ucraina”, şi nu numai regiunile Doneţk şi Lugansk, şi de a “reface Uniunea Sovietică”.

    Potrivit lui, preşedintele rus “nu poate accepta ideea că Ucraina face parte dintr-o familie europeană”, în timp ce Parlamentul ucrainean se pregăteşte să ratifice, marţi, acordul de asociere cu Uniunea Europeană.

    Această ratificare, care concretizează îndepărtarea acestei foste republici sovietice de Rusia, este pentru unii ratată prin amânarea până la sfârşitul lui 2015 a intrării în vigoare a acordului de liber-schimb cu UE, ceea ce le oferă timp europenilor pentru a discuta cu Moscova pe tema acestui acord faţă de care Rusia s-a opus vehement.

    Un ministru adjunct ucrainean al Afacerilor Externe, Danilo Lubkivski, şi-a anunţat demisia pe pagina de Facebook: această amânare “trimite un semnal nefavorabil întregii lumi: agresorului, aliaţilor şi, cel mai important, cetăţenilor ucraineni”, a explicat el.

    Inclus în acordul de încetare a focului, un schimb de prizonieri a avut loc duminică între rebeli şi forţele ucrainene, a anunţat republica separatistă autoproclamată Doneţk, vorbind despre 73 de prizonieri, potrivit agenţiei de presă ruseşti Interfax.

  • Şase civili au fost ucişi în confruntările dintre armata ucraineană şi rebeli la Doneţk

    “Şase civili au murit în timpul ostilităţilor”, a declarat viceprimarul Kostiantin Savinov.

    Jurnaliştii AFP au fost duminică martorii unui duel al artileriei grele, fiind lansate până la 20 de tiruri pe minut, în apropierea aeroportului din Doneţk, instalaţii aflate sub controlul forţelor armate ucrainene. Un fum negru acoperea cerul în apropiere.

    În timp ce rebelii trăgeau din zonele locuite, forţele armate ucrainene ripostau de pe aeroport, a constatat AFP.

    Primăria din Doneţk, care a calificat situaţia drept “critică”, a declarat încă de duminică seara că bombardamentele au provocat victime în rândul populaţiei, fără a furniza alte detalii.

    Aceste confruntări s-au produs în pofida armistiţiului încheiat între Guvern şi insurgenţi la 5 septembrie pentru a pune capăt celor cinci luni de lupte soldate cu 2.700 de morţi.

  • ANALIZĂ: Până unde este pregătit să meargă Putin în Ucraina?

    “Scopul lui Putin este nu doar regiunile (separatiste din est) Doneţk şi Lugansk, el vrea să ia întreaga Ucraină”, a denunţat sâmbătă premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk. Primul pas ar fi crearea unui “culoar” care să asigure o legătură între frontiera rusă şi Crimeea, penisnula ucraineană anexată de către Rusia în martie.

    “Nu poate să accepte ideea ca Ucraina să facă parte din familia europeană, el vrea să restaureze Uniunea Sovietică”, a adăugat Iaţeniuk.

    Occidentalii acuză Rusia că a trimis peste 1.000 de militari să lupte alături de separatiştii proruşi, ceea ce Moscova dezminte.

    De la intrarea în vigoare a armistiţiului între Kiev şi rebeli, o mare parte din teritoriul de la frontiera cu Rusia nu se află sub controlul autorităţilor ucrainene, începând de la Lugansk şi până la coasta de la Marea Azov.

    O serie de analişti apreciază că Rusia încearcă să creeze în acest fel un stat-marionetă care să-i permită să menţină presiunea asupra Kievului, ca în Georgia – unde două regiuni separatiste au primit ajutorul militar al Moscovei, în 2008.

    Moscova nu are interesul să aibă o “zonă-tampon”, a replicat Sergei Lavrov, ministrul rus de Externe, nici în Ucraina şi nici în Republica Moldova, referindu-se la Transnistria, o regiune separatsită moldoneană care şi-a declarat independenţa în 1990, susţinută în ascuns de Rusia.

    Alţii cred că Putin, care agită de şase luni conceptul “Novorusia” – “Noua Rusie”, un termen din perioada ţaristă care desemna noi teritorii ale Imperiului rus -, vrea să meargă mult mai departe.

    O ofensivă rusă chiar din octombrie

    În Polonia, cercetători de la Institutul pentru Relaţii Internaţionale (PISM) au avertizat că o nouă ofensivă va avea loc în această iarnă în Ucraina. Scenariul cel mai realist prevede o intervenţie rusească la sfârşitul lui octombrie, cu scopul de a finaliza ceea ce armistiţiul a creat deja, şi anume o cale de trecere terestră, lungă de 300 de kilometri şi lată de 50 de kilometri, care să garanteze aprovizionarea cu produse alimentare şi energie a Crimmei din Rusia.

    Al doilea scenariu, “probabil în proporţie de 30%”, evocă proclamarea în ianuarie a unei “Novorusii” în jumătatea de sud a Ucrainei, cucerită de către 50.000 până la 70.000 de militari ruşi, care va permite crearea unei legături între Transnistria şi Rusia, prin Crimeea. Economia ucraineană va fi, în acest scenariu, foarte dur afectată, pierzând şapte porturi maritime, inclusiv Odesa, şi două centrale nucleare. Produsul său Intern Brut (BIB) va scădea cu 27%, iar un milion de persoane vor fi strămutate.

    În fine, scenariul cel mai negru preconizează o împărţire a ţării, Rusia urmând să controleze estul industrializat, ceea ce ar reduce Ucraina la teritoriul din dreapta Niprului, în urma intervenţiei a peste 100.000 de militari ruşi şi unor pierderi importante în rândul acestora.

    Cercetători de la Institutul britanic RUSI au evocat asemenea scenarii încă din aprilie, subliniind că industria rusă de armament depinde în proporţie de 30% de produse ucrainene care nu pot fi înlocuite, şi anume în domeniul rachetelor şi aviaţiei, ceea ce ar putea determina Moscova să ocupe sudul şi estul Ucrainei, pentru a-şi securiza aprovizionarea.

    “Mai ales calculele Kremlinului sunt cele care vor determina până unde va merge Rusia”, nuanţează Ulrich Speck, de la Institutul Carnegie Europe. “Câte victime sunt acceptabile? Până la ce punct se pot degrada relaţiile sale cu Vestul? Un teritoriu cucerit în acest fel va putea, oare, să fie adminsitrat de către Rusia sau va deveni teatrul unui război partizan fără sfârşit?” se întreabă el.

    Rusia lui Vladimir Putin are mai ales “avantajul strategic imens că dispune de un ciclu mult mai lung decât democraţiile occidentale, ritmate de termene electorale”, subliniază Giles Keir, un cercetător la Institutul londonez Chatham House. “Ea a arătat, în trecut, că ştie să aştepte momentul oportun şi apoi să intervină când toată lumea a uitat, creând o surpriză”, adaugă el.

  • Ucraina: un război fără război

    Conform NATO, circa 3.000 de militari ruşi ar fi fost dislocaţi în Ucraina în ultimele luni, ajutându-i pe separatiştii de acolo să obţină victorii în faţa armatei ucrainene. Separatiştii au în continuare controlul în oraşele Doneţk şi Luhansk, însă Poroşenko a declarat că termenii armistiţiului prevăd conservarea integrităţii teritoriale a Ucrainei şi că nu se pune nici problema federalizării, nici cea a secesiunii teritoriale, ceea ce Kievul oferă separatiştilor în schimb fiind un statut special, cu autonomie mai largă.

    Kievul şi Bruxellesul au convenit, vineri, ca o parte a acordului de asociere care a supărat Rusia să fie amânată până la finele lui 2015, spre a evita o nouă tensionare a situaţiei de la 1 noiembrie, când măsurile cuprinse în respectivul document ar fi intrat în vigoare. Este vorba de reducerea de către Ucraina a tarifelor vamale pentru mărfurile importate din UE, măsură contestată de Rusia, care susţine că efectul ar fi inundarea Rusiei cu mărfuri din UE reexportate de Ucraina. Moscova ameninţase că dacă nu se renunţă la această măsură, va aboli regimul comercial preferenţial cu Ucraina, ceea ce ar fi dat o nouă lovitură economiei ucrainene.

    “O amânare cu 14 luni a intrării în vigoare a acestei măsuri nu e sfârşitul lumii”, a spus Karel de Gucht, comisarul european în exerciţiu responsabil de comerţ, citat de Dow Jones Newswires. În ceea ce o priveşte, UE va respecta însă termenii acordului, adică va reduce tarifele vamale la mărfurile importate din Ucraina. Parcursul procedural al acordului de asociere va continua şi el, prin ratificarea documentului, săptămâna viitoare, de către parlamentele europene şi cel ucrainean.

    Poroşenko a cerut însă din nou ca Ucraina să fie primită ca aliat al NATO, fără statut de membru, “în viitorul apropiat”, chestiune despre care intenţionează să discute în cursul vizitei sale la Washington de săptămâna viitoare. El a promis că, în pofida situaţiei actuale de pe teren, “Crimeea se va întoarce la noi – şi nu va fi nevoie ca asta să se facă prin mijloace militare”, fără a detalia însă subiectul.

    O încheiere a conflictului militar cu separatiştii, chiar şi fără ca Kievul să-şi fi realizat planul iniţial de nimicire a rebelilor, devenise imperios necesară, având în vedere situaţia economică gravă a Ucrainei, care nu-şi mai putea permite să suporte costul unei prelungiri a operaţiunilor militare, în condiţiile în care FMI cere în continuare adoptarea de măsuri de austeritate, iar estimările iniţiale ale Fondului că PIB va scădea numai cu 5% în acest an au fost deja depăşite, astfel încât analiştii vorbesc acum de o scădere cu 8%.

    Estimări ale unor economişti locali citaţi de Financial Times susţin că numai pierderea Crimeii ar fi tăiat dintr-un foc 3,7% din PIB anual, iar conflictul cu separatiştii a afectat tocmai funcţionarea bazei industriale din provinciile Doneţk şi Luhansk, care furnizează singură cca 16% din PIB şi un sfert din exporturile de bunuri şi servicii industriale ale Ucrainei.
     

  • Armata ucraineană anunţă că a respins un asalt rebel asupra aeroportului de la Doneţk

    “Numeroşi rebeli susţinuţi de şase tancuri au lansat vineri, la ora (locală) 19.30 (şi ora României), un asalt asupra aeroportului de la Doneţk, respins eroic de către militari”, a anunţat serviciul de presă al Statului Major pentru operaţiuni ucrainene în estul ţării într-un comunicat.

    Către ora locală 20.50, rebelii au folosit artileria împotriva unor poziţii ale forţelor ucrainene care controlează aeroportul, potrivit aceleiaşi surse. Sâmbătă dimineaţa aeroportul a fost ţinta unor tiruri cu lansatoare de rachete.

    Locuitori de la Doneţk, contactaţi sâmbătă de AFP, au declarat că au auzit bombardamente scurte, dar intense, vineri, dinspre zona aeroportului.

    În sectorul aeroportului, poziţiile rebelilor erau neschimbate, iar apropierea de aeroport era imposibilă. Zona este scena unor confruntări armate internse, în ultimele luni, între forţele ucrainene şi insurgenţi.

    Potrivit unor rebeli de la faţa locului, contactaţi de un jurnalist AFP, în noaptea de vineri spre sâmbătă au avut loc bombardamente, dar nu s-a înaintat către aeroport.