BusinessMagazin

Tag: trecut

  • Semnal de alarmă: 2013 va fi anul insolvenţelor mari şi foarte mari

    Pentru al treilea an consecutiv, primele zece sectoare care înregistrază cel mai mare număr de firme intrate în insolvenţă rămân neschimbate; este vorba, în ordine, de construcţii, de hoteluri şi restaurante, industria metalurgică, activităţile recreative, culturale şi sportive, transporturi, industria extractivă, industria lemnului, de tranzacţiile imobiliare, de comerţul cu ridicata şi distribuţşie, şi, pe ultima poziţie, de comerţul cu amănuntul.

    Un element îngrijorător este numărul firmelor cu cifra de afaceri mai mare de un milion de euro insolvente, care este de 2,5 ori mai mare decât cel înregistrat în T1 2012.

    Pe fondul restricţiilor de finanţare care au persistat în ultimii 3-4 ani şi care au avut un caracter mai pronuntat pentru IMM, companiile mari şi foarte mari au jucat progresiv un rol din ce in ce mai semnificativ de “bănci comerciale” pentru clienţii acestora, preferand să accepte termene de încasare extinse.

    Astfel, IMM-urile au transferat în ultimii ani o parte semnificativă a creditului bancar către cel comercial (credit furnizor), acest lucru fiind de natura să intensifice relaţiile între companiile private, care au început să îmbrace o formă financiară semnificativă, nu doar una cu caracter comercial.

    Pe fondul erodării sustenabilităţii şi capacităţii de autofinanţare din cauza efectelor crizei financiare din ultimii trei ani, precum şi a deteriorării disciplinei de plata la nivelul întregii economii, firmele mari şi foarte mari încep să prezinte un grad de senzitivate mai ridicat la expunerea faţă de şocuri externe sau interne, presiunile pe lichiditate fiind în creştere.

    Numarul firmelor cu cifra de afaceri mai mare de un milion de euro care au intrat în insolvenţă în primul trimestru din anul curent este de 239, de 2,5 ori mai mare decat cel inregistrat în aceeasi perioadă a anului anterior. 

    Cele mai afactate zone din punct de vedere al insolvenţelor sunt Sud-Est, Sudul şi Nord-Vestul. “Din perspectiva Coface, 2013 va fi anul insolvenţelor mari şi foarte mari, iar faptul că acestea au crescut de 2,5 ori mai mult, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut este o certitudine.

    Este un semn îngrijorator tinând cont de impactul în economie, precum şi cel social. Foarte multe companii medii şi mari care au încercat să se extindă în anii trecuţi întampină astăzi probleme de sustenabilitate a afacerii în condiţiile iăîn care au devenit bănci comerciale pentru clienţii lor.

    Nu numărul insolventelor va fi important în 2013, ci magnitudinea companiilor ce intra în aceasta procedura de insolvenţă”, a declarat Constantin Coman, Country Manager, Coface Romania.

     

  • Rovana Plumb susţine că a atras 500 de milioane de euro prin POS Mediu

     “Când am preluat mandatul la Ministerul Mediului, în mai 2012, rata de absorţie a Programului Operaţional Sectorial Mediu era de 4,37 la sută, mai precis între 2007 şi mai 2012 sumele venite de la Uniunea Europeană au reprezentat un cuantum de 197 de milioane de euro. După un an de guvernare USL, am ajuns la o rată de absorţie de 16 sută. Practic am adus într-un an 500 de milioane de euro. S-au depus eforturi considerabile din partea tuturor structurilor, în special a Autorităţii de Management astfel încăt să putem să reluăm plăţile după o perioadă dificilă de aproape cinci luni când acestea au fost blocate ca urmare a neregulilor identificate în perioada anilor 2010 – 2011”, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă susţinută la Mamaia, Rovana Plumb.

    Ea a mai afirmat că a avut întâlniri cu beneficiarii fondurilor europene pentru a se evita dezangajările, reuşindu-se anul trecut evitarea unui risc de dezangajare de 400 de milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PayU: Plăţile online de utilităţi, în creştere cu 66% anul trecut

    Avansul se datorează în cea mai mare parte strategiei companiilor de utilităţi de a atrage consumatorii români online prin diverse acţiuni, precum emiterea facturilor în format electronic, implementarea de plăţi online, acordarea de avantaje celor care îşi plătesc facturile pe Internet..

    Astfel, valoarea totală a facturilor achitate online prin PayU a crescut anul trecut cu 66% faţă de 2011, iar numărul facturilor plătite online a avut un avans de 57%.

    “Evoluţia din ultimii ani arată că tot mai multi români doresc să îşi plătească facturile online pentru a economisi timp. După realizarea contului de utilizator şi conectarea la acesta, în cazul oricărui furnizor de utilităţi timpul mediu pentru plata unei facturi nu depăşeşte de regulă un minut”, punctează Andreia Satavarache, sales&marketing manager în cadrul PayU.

    Aceeaşi tendinţă de creştere s-a manifestat şi în 2013 când valoarea facturilor plătite online a crescut cu 56% faţă de primele 5 luni ale anului trecut iar numărul lor a evoluat cu 58%.

    Majoritatea utilizatorilor îşi plătesc online facturile pentru telefonie mobilă sau fixă, servicii de televiziune prin cablu şi internet, precum şi gaze şi curent electric.

    Mai mult, începând cu decembrie 2012, datorită noilor metode de plată introduse de PayU – Pay on Time şi Pay by Click – companiile pot încasa imediat facturile ajunse la scadenţă iar utilizatorii pot plăti mai uşor, în doar câteva secunde.

    Companiile care aleg ca şi metodă de plată Pay on Time îi permit utilizatorului să îşi stabilească o plată automată de pe cardul său bancar, la o anumită dată. Astfel, riscul de a uita să plătească factura şi să depăşească scadenţa, cu consecinţele de rigoare, este mult diminuat. Pentru compania-furnizor, plăţile devin mult mai predictibile.

    Pe de altă parte, dacă nu doreşte să îşi programeze plăţile, utilizatorul poate folosi Pay by Click, alegând astfel să plătească cu un singur click, tranzacţia fiind finalizată în numai câteva secunde.

    “Dorim ca PayU să ajungă un nume comun în limbajul plătitorilor, aşa cum sunt cardurile în prezent. Pentru a ajunge acolo, obiectivul nostru este de a uşura atât de mult experienţa celui care doreşte să plătească o factură, un serviciu sau un produs fizic încât să apese din instinct pe butonul PayU atunci când îi apar opţiunile de plată”, explică Andreia Stavarache.
     

  • Abenomics, doctrina şoc menită să revigoreze Japonia

    IN FAZA INIŢIALĂ, AMBIŢIOSUL PLAN AL PREMIERULUI ABE PĂREA CĂ DĂ ROADE. YENUL S-A DEPRECIAT CU PESTE 20% FAŢĂ DE PRINCIPALELE MONEDE DE REFERINŢĂ, oferind exportatorilor un spor nesperat de competitivitate, iar Bursa de la Tokio a crescut cu peste 60% din noiembrie până la jumătatea lunii mai. În această primăvară, unele companii din Japonia au muşcat momeala şi au acordat majorări salariale, în condiţiile în care unul dintre obiectivele de bază ale guvernului este creşterea consumului prin întărirea încrederii populaţiei în economie.

    La jumătatea lunii mai, datele oficiale arătau că economia Japoniei a crescut cu 3,5% în primul trimestru faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 0,9% raportat la ultimele trei luni din 2012, prima dovadă clară că planul premierului a început să încurajeze consumatorii şi firmele, în pofida riscurilor care pândeau la orizont. Într-adevăr, numeroşi economişti au avertizat că avântul oferit de ieftinirea yenului ar putea fi artificial, că investitorii străini ar putea fi nemulţumiţi de deprecierea abruptă a monedei, că evoluţia volatilă a pieţelor ar putea fi pur speculativă, fără perspective de sustenabilitate pe termen lung, şi că politica de investiţii publice nu va da rezultate, sau că revenirea inflaţiei va avea un impact negativ asupra consumului.

    IN ULTIMELE CÂTEVA SĂPTĂMÂNI, POLITICILE PREMIERULUI SHINZO ABE ŞI ALE GUVERNATORULUI BĂNCII JAPONIEI Haruhiko Kuroda au fost lăudate de reputaţii economişti Paul Krugman şi Joseph Stiglitz, laureaţi ai Premiului Nobel, de directorul executiv al FMI Christine Lagarde, de preşedintele Asia Development Bank Takehiko Nakao, dar şi de mediul de afaceri japonez.

    Gigantul Sony a trecut recent pe profit după cinci ani de pierderi masive, datorită deprecierii yenului. Honda, un alt simbol al industriei japoneze, a anunţat cu mândrie revenirea în Formula 1, prezenţă care aminteşte de vremurile bune din anii ’80. Comercianţii de bunuri de lux se laudă cu cererea tot mai ridicată, iar un lanţ de restaurante low-cost a lansat o linie de localuri mai scumpe, pentru a atrage clienţii care au început să-şi permită o doză de extravaganţă.

    Ultima săptămână a lunii mai a servit însă Japoniei o doză nemiloasă de realitate. Bursa de la Tokio a pierdut 10% în doar câteva zile, înregistrând cea mai abruptă corecţie din luna martie a anului 2011, când a fost lovită de un cutremur devastator, urmat de un val tsunami care a cauzat cea mai gravă catastrofă nucleară din ultimii 25 de ani.

    DUPĂ CE AU ANTRENAT UN RALIU FULGERĂTOR AL BURSEI, investitorii dau semne că sunt sătui să gireze un plan cu multe necunoscute, în condiţiile de volatilitate extremă de pe piaţa obligaţiunilor guvernamentale. Randamentul obligaţiunilor guvernamentale japoneze cu maturitatea la 10 ani a atins săptămâna trecută 1%, maximul ultimelor 12 luni, în timp ce titlurile la scadenţe mai scurte se tranzacţionează de asemenea la minime multianuale.

    O parte din declin poate fi atribuită speculatorilor: unii jucători au considerat că pot marca profituri frumuşele dacă vând după o creştere de peste 60% a pieţei. Însă privind în perspectivă, investitorii nu mai par dispuşi să aştepte dezvăluirea celei mai dificile părţi a planului lui Abe: reformele structurale necesare pentru creşterea competitivităţii şi sustenabilităţii pe termen lung. Multe dintre acestea s-ar putea dovedi controversate din punct de vedere politic.

  • Datele PIB din primul trimestru, revizuite marginal în urcare. Creşterea este dependentă de exporturi

     Anterior, INS a anunţat că produsul intern brut în primul trimestru al acestui an a crescut, în termeni reali, cu 0,5% comparativ cu trimestrul IV din 2012, iar faţă de primele trei luni ale anului trecut s-a majorat cu 2,1% pe seria brută.

    Datele prezentate de INS indică, totuşi perspective incerte ale evoluţiei economice, întrucât atât agricultua, pe partea de formare, cât şi consumul individual, pe parte de utilizare, au avut contribuţii negative la creşterea PIB pe primul trimestru, iar determinante pe partea de utilizare rămân exporturile.

    În aceste condiţii, creşterea economică apare ca fiind strict legată de evoluţia internaţională, în principal a economiilor din UE, principalul partener comercial.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Regele puiului de Crevedia vinde de peste 100 de milioane de euro pe an

    11 milioane de euro, bani peşin, din fonduri proprii ai familiei, i-au asigurat antreprenorului libanez Rami Ghaziri preluarea controlului pentru Avicola Crevedia, teren, o fabrică de furaje în Ploieşti, marca „Pui de Crevedia“ şi reţeaua proprie de magazine. „O parte din grup era în faliment, situaţia financiară n-a fost bună. Era nevoie de investiţii şi modernizare. Am văzut oportunitatea şi l-am preluat“. Din 2006, valoarea totală a investiţiilor a ajuns la 75 de milioane de euro, volumul producţiei a crescut de şase ori, iar cifra de afaceri a crescut de peste cinci ori, depăşind anul trecut 500 de milioane de lei.

    În bilanţul contabil, la rubrica „profit“ lucrurile nu sunt însă la fel de roz: „Anul trecut am ieşit cu un profit foarte mic; n-am închis încă, dar cred va fi în jur de 100.000 de lei; 2012 a fost un an foarte greu, costul materiilor prime a crescut şi pe soia, porumb şi ulei“. De fapt, în ultimii trei ani marja de profit a companiei este negativă, spune antreprenorul, care îşi evaluează compania undeva între 85 şi 90 de milioane de euro. Multiplul de evaluare al industriei poate fi în funcţie de EBITDA, care în această industrie se plasează între 8 şi 10. Până aici drumul Avicolei de la Crevedia n-a fost deloc scurt.

    Vina pentru intrarea în faliment a societăţii privatizată în 2006 a aparţinut, apreciază investitorul libanez, grupului, care a înregistrat la acea vreme pierderi pe partea de producţie a cărnii de porc, destabilizând şi activitatea pe partea de pasăre. Studiul de fezabilitate dinaintea preluării a durat şase luni, povesteşte Ghaziri, „a fost o tre-abă foarte complicată“, iar achiziţia a durat 11-12 luni. Antreprenorul povesteşte că Avicola Crevedia era listată pe piaţa Rasdaq şi nu a putut să cumpere acţiunile direct; a trebuit să facă o mărire de capital. „Eram nou în România şi nu ştiam legile sau Codul fiscal, de aceea a durat mult“, îşi aminteşte Rami Ghaziri, care are 38 de ani şi este de formaţie de finanţist, lucrând în domeniul asigurărilor şi cel bancar, după absolvirea studiilor din Liban. El crede că experienţa într-o bancă oferă o bază bună: „Cine începe într-o bancă vede lucrurile în alt fel“.

    După şase ani în domeniul bancar a început aventura antreprenorială, dezvoltând o afacere în turism şi un restaurant. Apoi a plecat din Liban, împreună cu familia, pentru că „în Liban economia e mică, piaţa e competitivă şi strânsă. Am avut ideea de a ieşi din ţară şi am venit aici“. Auzise prima oară despre România de la un conaţional în 2000, care avea activităţi în domeniul agricol. „Povestea că a făcut o treabă bună, că potenţialul aici este foarte mare“. Atunci i-a rămas „în cap“, după cum povesteşte acum, ideea că domeniul agricol românesc merită explorat şi când a ajuns aici, în 2005, asta a urmărit.

    Când a aterizat prima oară la Bucureşti oraşul i s-a părut ciudat; nu cunoştea pe nimeni şi venise să vadă nişte echipamente, mai concret o investiţie făcută în producţia de carne. Oamenii au fost amabili şi s-a întors apoi des, până a aflat de Avicola Crevedia, prima producţie integrată de pui şi cea mai mare companie de profil în zona Bucureştiului vreme de dece-nii. A preluat compania şi a început construcţia grupului Agroli, care are în prezent 1.000 de angajaţi. Martie 2006 este momentul în care Ghaziri a preluat controlul a ceea ce urma să devină grupul Agroli – acromin al Agriculture Romanian Libanese, iar primul plan de afaceri a fost construit pentru o perioadă de trei ani.

    „A fost foarte greu, pentru că în mai 2006 a început gripa aviară, iar până în primăvara lui 2007 a fost dificil“. Cu toate acestea, n-a regretat decizia de a investi, chiar dacă „pri-mul şoc a venit foarte devreme“. Din start a plănuit să dezvolte şi să modernizeze firmele. De la momentul preluării, producţia a crescut de peste şase ori, ajungând de la 2 milioane de pui în 2006 la peste 12 milioane de pui în 2012. Pentru a acoperi capacitatea abatorului, firma lucrează şi cu co-laboratori, de la care preia încă 15-18 milioane de pui în fiecare an.

  • HORNBACH: Creştere uşoară a vânzărilor în anul financiar 2012/2013

    Hornbach Holding AG a raportat, în anul financiar 2012/2013, început la 1 martie 2012 şi finalizat la 28 februarie 2013, o creştere cu 0,8% a vânzărilor, până la 3,229 miliarde de euro. În acelaşi timp, profitul înainte de dobânzi şi impozite (EBIT) s-a ridicat la 145,9 milioane de euro, sub nivelul cifrei raportate în anul financiar precedent – 169,1 milioane de euro.

    Potrivit lui Albrecht Hornbach, CEO al Hornbach Holding AG, principala cauză a scăderii profitului a fost agravarea recesiunii începând din vara anului trecut.
    “Ne-am menţinut poziţia în ciuda mediului economic foarte dificil, iar vânzările s-au îmbunătăţit uşor. Cu toate acestea, scăderea vânzărilor pe pieţele internaţionale nu ne-au ajutat să ne menţinem ritmul de creştere din anul precedent”, a declarat Albrecht Hornbach.

    În ceea ce priveşte vânzările Hornbach din Germania, excluzând noile magazine inaugurate şi extinderile, acestea au raportat o creştere simulară celei înregistrate în anul financiar precedent, de 5,8%. Dincolo de performanţele înregistrate în Germania, vânzările generate de magazinele din celelalte ţări europene, fără a include noile locaţii, au scăzut cu 3,2%.  “Performanţele din Germania ne-au ajutat sa obţinem o creştere uşoară a vânzărilor Grupului”, a mai spus Albrecht Hornbach.

    “Deoarece gândim pe termen lung, anul trecut am investit peste 10 milioane de euro într-un proiect de viitor, în ciuda reticenţei din multe părţi ale Europei“, a mai adăugat Hornbach. Aceste investiţii au inclus în primul rând construirea şi expansiunea magazinului online www.hornbach.de, ce pune la dispoziţia clienţilor peste 50.000 de produse şi care este privit drept una dintre cele mai de succes platforme de e-commerce din Germania.

    În ceea ce priveşte numărul de angajaţi din cadrul grupului Hornbach, acesta a crescut, în anul financiar 2012/2013, cu 4,1%, până la 14.913. Cele mai multe dintre cele aproximativ 600 de noi locuri de muncă au fost create prin deschiderea de noi magazine pe patru pieţe – Suedia, România, Elveţia – dar şi în Germania, Oberhausen.

    Capitalurile proprii ale Grupului Hornbach s-au majorat, la data bilanţului – 28 Februarie 2013, de la 45,9% la 48,3%, iar dividentele ar trebui să rămână neschimbate.

    “Lunile lungi de iarnă au dus la o schimbare a comportamentului de cumpărare. O astfel de intrare anevoioasă în noul an financiar nu am mai experimentat până acum”, a mai spus Hornbach, fiind convins că decalajul din primele luni va fi recuperat pe parcursul anului. 

    Cu toate acestea, previziunile Grupului pentru acest an sunt precaute, însă este de aşteptat ca rezultatele din anul financiar 2013 / 2014 să le surclaseze pe cele din anul tocmai încheiat. De asemenea, profitul înainte de dobânzi şi impozite (EBIT) ar putea rămâne egal cu cel raportat în perioada 2012 / 2013, de 145,9 milioane de euro.

    În ceea ce priveşte investiţiile, acestea vor fi cuprinse în acest an între 150 şi 200 de milioane de euro.

     

  • Criza afectează vacanţele: Câţi români şi-au petrecut concediile anul trecut în străinătate

     Aproape 770.000 de români au fost anul trecut în străinătate în vacanţe, în scădere cu 11%. “Scăderea de anul trecut are mai multe explicaţii: dispariţia de pe harta turistică a Tunisiei şi Egiptului, din cauza tulburărilor politice, imaginea încă nerefăcută în 2012 a Greciei şi majorările de tarife în staţiunile din Turcia, care au făcut această destinaţie mult mai greu accesibilă pentru unii”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Dragoş Răducan, directorul general al Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).

    În schimb, numărul celor care au mers peste graniţe cu afaceri sau în interes de serviciu anul trecut a depăşit 57.000, faţă de puţin peste 43.500 în anul 2011. Aproape 90% dintre românii plecaţi în interes de business în străinătate au ajuns în diverse oraşe din Europa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România, primul loc în Europa Centrală după numărul de insolvenţe

     În total, în Europa Centrală au fost înregistrate anul trecut 72.630 de insolvenţe, în creştere cu 3,5% faţă de 2011, cele mai multe în România şi în Ungaria (22.840). În Bulgaria, 1.339 de firme au intrat în incapacitate de plată, în creştere cu 243,3% comparativ cu anul anterior, în Polonia au fost raportate 877 de insolvenţe, cu 21,3% mai multe faţă de 2011.

    Doar în Serbia, Ucraina, Estonia şi Letonia au fost consemnate scăderi ale numărului de firme care au ajuns în situaţia de a nu-şi mai putea plăti datoriile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România, campioană la insolvenţe

    În ansamblu, insoilvenţele au crescut cu 3,5% în ECE, principalele responsabile pentru creştere fiind Bulgaria şi Croaţia, care au înregistrat creşteri importante anul trecut. În Bulgaria 1.339 de companii au intrat în insolvenţă în 2012, comparativ cu 390 în 2011, implicând o creştere de 243%. În Croaţia rata insolvenţelor s-a triplat, numărul companiilor crescând cu 175%, la 3033 de la 1106 în 2011.

    Singurele evoluţii pozitive sunt înregistrate de Estonia şi Letonia, deşi întreaga regiune a fost caracterizată de o tendinţă ascendentă în ultimii ani din punctul de vedere al companiilor insolvente. Comparativ cu 2009 (anul de criza, după prabuşirea Lehman Brothers Holdings), în 2012 insolvenţele au crescut cu 38,7%.

    Cel mai afectat sector a fost cel al construcţiilor. Companiile au avut de suferit din cauza programelor de austeritate şi a lipsei investiţiilor în locuinţele private. Cu probleme similare s-au confruntat şi industria manufacturieră, comerţul cu amănuntul şi comerţul cu ridicata şi distribuţie. Acesta din urmă experimentează efectele negative ale ratelor ridicate ale şomajului şi scăderea cheltuielilor gospodăriilor.

    La polul opus, telecomunicaţiile, educaţia şi sănatatea au fost cele mai puţin afectate sectoare, înregistrând cele mai mici rate ale insolvenţelor în 2012. Datele despre companiile insolvente nu pot fi comparate în totalitate din cauza legislaţiei diferite pentru fiecare ţară în parte. Unele din acestea, cum ar fi statele baltice, au o lege a insolvenţei similară standardelor europene, în timp ce altele, cum ar fi Bulgaria sau Ucraina, au în continuare nevoie de reforme, se arată în studiul Coface.

    În Romania, în 2012 a fost deschisă procedura de insolvenţă pentru un număr total de 23.665 de companii, cu 10% mai multe decat în 2011. Sustenabilitatea companiilor a fost erodată din cauza efectelor crizei financiare din ultimii trei ani, a constrângerilor ridicate de finanţare şi a deteriorarii disciplinei de plată la nivelul întregii economii. Companiile prezintă un grad de vulnerabilitate mai ridicat din punctul de vedere al expunerii la şocurile interne sau externe şi al presiunii pentru creşterea lichidităţilor.

    În Bulgaria, parghii financiare şi operaţionale ridicate, cheltuielile financiare mari, volatilitatea preţurilor materiei prime şi lichiditatea scăzută au fost principalele motive pentru situaţia din 2012. Mai mult, Bulgaria încă se luptă cu proceduri ineficiente pentru insolvenţele în curs. Comparativ cu 2011, rata insolvenţelor aproape s-a triplat, iar pentru 2013 si 2014 se estimeaza o creştere şi mai puternică.
    În Croaţia, principalele motive sunt: mediul de afaceri într-o schimbare permanentă, căruia companiile nu îi pot face faţă, lipsa strategiilor guvernamentale, pieţele interne slab dezvoltate şi preţurile încă necompetitive pentru pieţele externe.

    Economia croata ramâne în recesiune, blocată în criza care a început în 2009. Situaţia deficitară din Zona Euro şi-a pus amprenta în scăderea exporturilor şi incertitudinea implicării băncilor străine în economia naţională.

    Economia Poloniei încă se remarcă prin creşterea constantă a principalilor indicatori macroeconomici, dar o atenuare a acesteia devine din ce în ce mai vizibilă. Rata insolvenţelor este in continuare cea mai bună din regiunea ECE (0,04%), dar numarul falimentelor a crescut cu 21,3% în anul precedent. Rezultatul din 2012 are cea mai mare valoare din ultimii 8 ani şi este cu 113% mai mare decat în 2008. Chiar şi in 2009, la apogeul crizei, au fost cu 25% mai puţine falimente decât în 2012. Sectorul construcţiilor este principalul responsabil de aceste rezultate, deoarece a constituit 25% din numărul total de falimente, urmat indeaproape de comertul cu amănuntul şi distribuţie.

    Cele mai bune rezultate au fost inregistrate de Letonia, Estonia şi Ucraina
    Pentru 2013, Coface estimează înrautăţirea situaţiei. Insolvenţele vor creşte în majoritatea ţărilor din regiune, de exemplu în Polonia, unde în 2013 sunt aşteptate efectele crizei globale. Acestea îşi vor face simţite prezenţa într-o măsura mult mai mare, înregistrănd un nivel mai ridicat de insolvenţe.

    De asemenea, în Bulgaria, unde insolvenţa aproape s-a triplat în 2011-2012, este aşteptată o nouă creştere, iar în ţări precum Ungaria, o creştere a numărului de proceduri de insolvenţă în 2013 nu poate fi exclusă.În România, numărul insolvenţelor va urma acelasi ritm de plus 10% în 2013.

    “Este evident că numărul insolvenţelor va creşte în 2013 şi în special vom regăsi insolvenţe ale companiilor medii şi mari, astfel că nici măcar numărul lor nu mai este relevant, ci ordinul de mărime şi impactul în economie. Zona central est-europeană suferă de la începutul anului 2013 prin prisma evoluţiei insolvenţelor şi numărului de incidente de plată, astfel că este nevoie mai mult ca oricând ca firmele să caute soluţii de management al riscului de credit şi să-şi protejeze businessul pentru a putea supravieţui într-un context european din ce în ce mai nesigur. Prognozele noastre în privinta riscului de credit este că acesta s-a înrautăţit în 2013 şi aceastş perspectivş se va menţine şi în perioada următoare”, a declarat Contantin Coman, Country Manager, Coface Romania.