BusinessMagazin

Tag: studiu

  • Organizaţia Mondială a Sănătăţii: Oamenii ar trebui să limiteze ascultatul de muzică la o oră pe zi

    Potrivit unui raport al OMS, playerele audio, concertele şi barurile sunt “o ameninţare serioasă”, transmite bbc.com.

    Cifrele publicate de OMS arată că 43 de milioane de oameni, cu vârste între 12 şi 35 de ani suferă de pierderea auzului, iar incidenţa acestei probleme este în creştere.

    În cadrul grupei de vârstă amintite, potrivit OMS, jumătate dintre oamenii din ţările bogate şi cele în curs de dezvoltare au fost expuşi unor niveluri periculoase ale volumului sunetului produs de dispozitivele personale de redare a muzicii.

    De asemenea, 40% din populaţia acestor ţări a fost expusă unor niveluri periculoase de zgomot în baruri şi cluburi.

    Proporţia de adolescenţi americani care suferă de pierdere a acuităţii auditive a crescut de la 3,5%, în 1994, la 5,3%, în 2006.

    “Ceea ce încercăm să facem este să creştem gradul de conştientizare referitor la o problemă despre care nu se discută destul, dar care are potenţialul de a provoca daune care pot fi, de altfel, prevenite foarte uşor”, a declarat, pentru BBC, doctorul Etienne Krug, director pentru prevenirea rănilor în cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

    “Pe lângă faptul că este important ca volumul sunetului să fie menţinut la niveluri joase, limitarea utilizării dispozitivelor muzicale personale la o oră pe zi ar putea ajuta foarte mult în ce priveşte reducerea expunerii la zgomot”, se mai spune în raportul OMS.

    “Aceasta este o recomandare generală, nu este calculată la minut, dar este utilă pentru a-i face să se gândească pe cei care petrec zece ore pe zi ascultând muzică de la un player mp3. Dar chiar şi o oră poate fi prea mult dacă volumul este prea ridicat”, a mai spus Krug.

    Cu cât sunetul este mai puternic (măsurat în decibeli, dB), cu atât mai repede acesta afectează auzul.

    Limitele temporale sigure pentru ascultare, potrivit OMS, sunt: 85 dB – nivelul de zgomot din interiorul unui automobil – opt ore, 90 dB – maşină de tuns iarba – două ore şi jumătate, 95 dB – zgomotul produs în medie de o motocicletă – 47 de minute, 100 dB – zgomot produs de claxon sau de metrou- 15 minute, 105 dB – mp3 player la volum maxim – patru minute, 115 dB – concert rock foarte zgomotos – 28 de secunde, 120 dB – zgomotul produs de vuvuzele sau sirene – nouă secunde.

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă, ca regulă generală, menţinerea volumului de sunet al unui player muzical la 60% din capacitatea maximă.

    În cazul persoanelor care vor să se izoleze de zgomotul din timpul călătoriilor cu trenul sau avionul, OMS recomandă utilizarea de căşti audio care anulează zgomotul exterior şi care permit ca muzica să fie auzită clar la un volum sonor mai redus.

    De asemenea, OMS recomandă utilizarea de dopuri de urechi în sălile de concerte foarte zgomotoase şi luarea de “pauze de linişte”. În plus, fanii muzicii ar trebui să stea departe de difuzoare la concerte.

    “Dar care mai este rostul în a merge la un concert, dacă spectatorul va evita muzica?”, se întreabă bbc.com.

    “Ne dăm seama că este o situaţie problematică pe care o putem compara cu consumul de alcool, astfel că mulţi factori de risc legaţi de obţinerea plăcerii nu pot fi schimbaţi uşor, dar trebuie să îi facem pe oameni conştienţi de acest lucru”, a explicat Krug.

    Pe lângă apelul la responsabilitatea personală a individului, OMS spune că şi guvernele şi producătorii au o responsabilitate.

    Organizaţia spune că cluburile ar trebui să ofere spaţii de linişte şi să ofere gratuit dopuri de urechi, producătorii de căşti audio ar trebui să seteze limite ale volumului sonor, iar guvernele ar trebui să adopte legi mai stricte.

    “Când vine vorba despre ascultat muzică la volum foarte ridicat, pentru fiecare creştere a volumului cu trei decibeli, pentru a fi în siguranţă, ascultătorul ar trebui să înjumătăţească timpul de ascultare. De exemplu, la 88 dB, expunerea considerată sigură este de patru ore, la 91 de dB, două ore, şi tot aşa”, a declarat Paul Breckell, director executiv al organizaţiei caritabile Action on Hearing Loss, care activează în domeniul prevenirii problemelor de pierdere a auzului.

    “Îi îndemn pe iubitorii de muzică să se gândească la riscurile pe termen lung al ascultării de muzică cu ajutorul unui player mp3 la volum ridicat peste nivelul sigur de 85 de decibeli, pentru că supraexpunerea poate declanşa acufena (tinitus, senzaţie auditivă patologică caracterizată prin zgomote, vâjâituri în urechi, fără un stimul extern, n.r.), şi să ţină cont că o pereche de căşti audio cu fruncţie de anulare a zgomotului poate face o mare diferenţă”, a mai spus Paul Breckell.

  • STUDIU: Fumatul nu ajută la slăbit. Renunţarea la acest obicei poate duce la pierderea în greutate

    Cercetarea a arătat că fumatul a atenuat abilitatea femeilor supraponderale de a simţi gustul zahărului şi al alimentelor bogate în grăsimi, ceea ce înseamnă că a dus la consumul mai multor calorii pentru a satisface nevoia de astfel de alimente.

    Oamenii de ştiinţă au efectuat o serie de teste pe diferite grupuri de femei cărora li s-au oferit spre degustare mai multe budinci de vanilie care conţineau cantităţi diferite de grăsime. Participantele la studiu au fost rugate să evalueze budincile din punctul de vedere al intensităţii gustului dulce.

    Yanina Pepino, profesor asistent de medicină la Washington University School of Medicine, şi Julie Mennella, biopsiholog la Monell Center din Philadelphia, au studiat patru grupe de femei, cu vârsta între 21 şi 41 de ani, potrivit dailymail.co.uk.

    Grupele erau alcătuite din femei obeze fumătoare, femei obeze nefumătoare, fumătoare cu greutate normală şi nefumătoare cu greutate normală.

    “Comparativ cu celelalte trei grupuri, participantele obeze şi fumătoare au perceput mai puţin gustul dulce şi textura cremoasă a budincilor”, a spus Pepino.

    “Rezultatele noastre arată că apariţia acestor pofte intense, dar însoţite de o lipsă a abilităţii de a simţi gustul dulce şi grăsimea din alimente, ar putea face ca femeile să mănânce mai mult. Din moment ce fumatul şi obezitatea sunt factori de risc pentru boli cardiovasculare şi metabolice, povara suplimentară de a te lupta cu pofta de grăsimi şi zahăr, fără a le simţi pe deplin gustul, ar putea fi o ameninţare reală la adresa sănătăţii”, a mai explicat cercetătoarea.

    Cercetarea se adaugă unei serii tot mai mari de dovezi care pun la îndoială credinţa că fumatul ajută la menţinerea unei greutăţi normale.

    Studii anterioare au arătat că fumătorii consumă mai multă carne, grăsimi saturate şi alcool decât nefumătorii şi au un nivel scăzut al aportului de vitamina C în interiorul organismului.

  • STUDIU: Grăsimile bune pentru organism şi cantităţile recomandate

    Vitaminele A, D şi E, alături de acizii graşi esenţiali, se regăsesc în mod obişnuit în alimente cu conţinut mare de grăsimi, astfel că includerea acestora în alimentaţie nu trebuie evitată, ci dimpotrivă. Aceşti compuşi pot ajuta la prevenirea şi controlul unor maladii precum cele cardiovasculare, diferite tipuri de cancer, deficienţe ale sistemului imunitar, artrita, probleme ale pielii, sindromul premenstrual şi simptome ale menopauzei.

    Laptele este bine să fie consumat în varianta integrală. Motivul este acela că laptele integral asigură un sentiment de saţietate mai îndelungat, iar unele studii au arătat că unii acizi graşi din lapte pot ajuta la controlul greutăţii corporale. Cantitatea zilnică recomandată este de 250 de mililitri (o cană).

    Ouăle, contrar părerilor împământenite, sunt bune pentru organism şi pot fi consumate de până la patru ori pe săptămână, potrivit experţilor. Studiile au arătat că nivelul colesterolului din organism nu creşte sub influenţa consumului de ouă.

    Uleiul de măsline este foarte bun în salate, dar devine periculos, cu potenţial cancerigen, când este încălzit şi nu ar trebui să fie niciodată folosit pentru prăjit. Sfatul specialiştilor este ca pentru prăjit să fie utilizat uleiul de floarea soarelui sau de rapiţă, care rezistă mult mai bine temperaturilor înalte.

    Carnea roşie poate fi consumată de patru ori pe săptămână, în cantităţi de circa 100 de grame, dar este important să provină de la animale hrănite cu iarbă, în mod natural, nu crescute în ferme de îngrăşare cu nutreţuri îmbogăţite sintetic cu diverse substanţe.

    Carbohidraţii din pâinea albă şi produsele similare trebuie evitaţi. În schimb, alimentele pe bază de cereale integrale sunt recomandate. Alimente precum orezul, pastele şi pâinea albă sunt convertite în zahăr, ceea ce ridică riscul de dezvoltare a diabetului de tip II.

    Carnea procesată este un aliment care trebuie evitat. Aceste produse conţin cantităţi mari de grăsimi trans şi de sare. Deşi sunt foarte gustoase, beneficiile sunt mult mai mici decât riscurile pentru sănătate.

    Iaurtul, ca şi în cazul laptelui, trebuie consumat în varianta integrală. Iaurturile degresate au uneori adaos de zahăr pentru a suplini gustul dat de grăsimile îndepărtate.

    Sucurile de fructe au fost promovate mult timp ca adevărate soluţii minune, dar de fapt sunt rele pentru organism. Procesul de extragere a sucului din fructe duce la pierderea fibrelor, care sunt o parte importantă a beneficiului nutriţional al acestora. De asemenea, prin consumarea sucului şi nu a fructului întreg, aportul de zahăr în organism creşte, pentru că de fapt sunt consumate mai multe fructe.

    Ciocolata este foarte bună pentru inimă, dar doar cea cu minimum 70% cacao. Ciocolata albă şi cea cu lapte sunt pline de grăsime şi zahăr, cu foarte puţină cacao, astfel încât este bine să fie evitată.

    Untul este bine să fie folosit în porţii mici şi este recomandat în detrimentul margarinelor sau al altor sortimente de alimente tartinabile asemănătoare.

  • STUDIU: Românii cred că veniturile lor se vor îmbunătăţi, dar apetitul pentru cumpărături rămâne scăzut

    “În ultimul an economia românească a înregistrat o creştere puternică. A durat însă destul de mult timp ca românii să aibă încredere în acest salt. În consecinţă, în prima jumătate a anului 2014, aşteptările economice au fluctuat între -17 puncte şi -10 puncte. În a doua jumătate a anului, încrederea într-o creştere susţinută s-a consolidat treptat. În decembrie, suspiciunile au părut să dispară şi indicatorul a sărit de la 9,3 puncte la 17,7 puncte”, se arată în raport.

    Astfel, consumatorii români au început să creadă mult mai repede că propriile lor perspective privind veniturile se vor îmbunătăţi. Potrivit GfK, în decembrie indicatorul care măsoară aşteptările privind veniturile se situa la 15,7 puncte, urcând la cea mai ridicată valoare înregistrată din octombrie 2008.

    “Aceasta nu a influenţat încă în mod semnificativ dorinţa de cumpărare. Indicatorul a rămas sub zero pe tot parcursul anului. Cea mai coborâtă valoare, -14 puncte, a fost înregistrată în iunie, indicatorul atingând valoarea maximă, -3,8 puncte, în decembrie. Cu toate că dezvoltarea economică este pozitivă şi şomajul rămâne la un nivel foarte coborât, de 6,5 procente, consumatorii români au nevoie de tot venitul disponibil pentru cheltuielile de zi cu zi. Deocamdată, aceştia au foarte puţini bani rămaşi pentru cumpărături majore”, notează GfK.

    Din punctul de vedere a dezvoltării economice a ţărilor UE şi a stării de spirit a consumatorilor în 2014, anul poate fi împărţit în două părţi distincte, arată GfK. În prima jumătate a anului, economiile tuturor ţărilor europene au evaluat practic în mod pozitiv. Consumatorii deveneau în mod clar tot mai încrezători că criza financiară şi economică va deveni în sfârşit, în următoarele luni, ceva de domeniul trecutului. Între aprilie şi iunie, indicatorii pentru aşteptările privind starea economiei şi veniturile, precum şi pentru dorinţa de cumpărare au atins valori record aproape peste tot.

    Însă în perioada verii şi a toamnei, nesiguranţa a început să crească, nu numai în rândul consumatorilor, ci şi la nivel de economie. Acest lucru se datorează unui număr de motive diferite: conflictul din Ucraina a atins apogeul, declaraţiile preşedintelui rus, Vladimir Putin, au cauzat nesiguranţă în majoritatea ţărilor est-europene, conflictul continuu dintre Israel şi Palestina şi avansul grupului militant Statul Islamic. Toate aceste evenimente contribuie la o creştere clară a anxietăţii în rândul consumatorilor europeni, menţionează studiul.

    Totuşi, starea de spirit a consumatorilor din întreaga Europă s-a îmbunătăţit din nou pe parcursul ultimului trimestru al anului. Indicatorii pentru aşteptările privind starea economiei şi veniturile, precum şi pentru dorinţa de cumpărare, au crescut spre sfârşitul anului în majoritatea ţărilor Uniunii Europene (UE). Climatul de consum pentru UE 28 a crescut şi el cu 1,3 puncte în ultimul trimestru, încheind anul la 5,5 puncte.

    Continuă însă să existe riscuri care ar putea limita dezvoltarea economică pozitivă în lunile care urmează. După alegerile din Grecia, rămâne de văzut ce curs economic va adopta următorul guvern, şi dacă acesta va respecta acordurile cu alte ţări europene şi cu Comisia Europeană, mai arată GfK.

    Rezultatele studiului GfK Climatul de consum Europa au la bază un sondaj al consumatorilor efectuat, la cererea Comisiei Europene, în toate ţările Uniunii Europene.

  • STUDIU: Cercetătorii au publicat harta epigenomului, un al doilea cod genetic

    Cercetătorii au dezvăluit, miercuri, harta epigenomului, în revista Nature, alături de peste 20 de articole despre acest subiect. Cartografierea genetică a fost efectuată în cadrul unui program de cercetare cu o durată de zece ani, Roadmap Epigenomics Program, în valoare de 240 de milioane de dolari, finanţat de Guvernul american.

    Genomul uman reprezintă planul genetic de construire a unui individ. Epigenomul poate fi înţeles ca o serie de sublinieri, structuri subterane şi excluderi din acel plan: dacă genomul unui individ conţine ADN asociat cu cancerul, dar acel ADN este “exclus” de moleculele din epigenom, de exemplu, atunci ADN-ul este foarte puţin probabil să ducă la apariţia cancerului.

    Pe măsură ce secvenţierea genomului indivizilor pentru a deduce riscul de îmbolnăvire devine tot mai obişnuită, va fi cu atât mai importantă înţelegerea modului în care epigenomul influenţează acest risc, dar şi alte aspecte legate de sănătate. Secvenţierea genomului este piesa centrală a iniţiativei privind “medicina de înaltă precizie” pe care preşedintele american Barack Obama a anunţat-o luna aceasta.

    “Singura modalitate prin care promisiunea medicinei de înaltă precizie poate fi îndeplinită este includerea epigenomului”, a declarat Manolis Kellis, de la Massachusetts Institute of Technology (MIT), care a condus studiul de cartografiere genetică în care au fost implicaţi cercetători de la laboratoare din Croaţia, Canada şi Statele Unite ale Americii.

    Companii farmaceutice printre care se află Merck & Co Inc., divizia Genentech a Roche Holding şi GlaxoSmithKline Plc, efectuează cercetări în domeniul epigenetic referitoare la cancer, a spus Joseph Costello, de la University of California din San Francisco, directorul unuia dintre cele patru principale laboratoare care au contribuit la harta epigenetică.

    Diferenţele epigenetice sunt unul dintre motivele pentru care gemenii identici, care au ADN identic, nu dezvoltă întotdeauna aceleaşi boli genetice, inclusiv cancer.

    Dar încluderea epigenomului în medicina de precizie este descurajatoare.

    Factorii de mediu şi stilul de viaţă înfluenţează, de-a lungul timpului, epigenomul, printre aceştia fiind fumatul, exerciţiile fizice, dieta, expunerea la substanţe chimice toxice şi chiar modul de îngrijire acordat de părinţi copiilor, potrivit lui Kellis.

    Cercetătorii trebuie nu numai să descifreze modul în care epigenomul afectează genele, ci şi să înţeleagă modul în care stilul de viaţă al indivizilor afectează epigenomul acestora.

    Genomul uman reprezintă secvenţierea întregului ADN din cromozomi. ADN-ul este identic în fiecare celulă, de la neuroni la celule cardiace, până la cele epiteliale.

    Sarcina epigenomului este de a diferenţia celulele: ca urmare a unor indicii epigenetice, celulele cardiace nu produc substanţele caracteristice celulelor cerebrale, de exemplu, iar neuronii nu produc fibre musculare.

    Harta epigenomului publicată miercuri arată modul în care fiecare dintre cele 127 de tipuri de celule şi ţesuturi sunt diferenţiate la nivel de ADN. Datorită faptului că savanţii din programul Roadmap şi-au depozitat descoperirile într-o bază de date publică de-a lungul cercetării, altţi oameni de ştiinţă au putut analiza informaţiile înainte ca harta să fie publicată în mod oficial.

    Unul dintre studiile realizate pe baza acestor informaţii a arătat, de exemplu, că celulele cerebrale ale persoanelor care au murit după ce s-au îmbolnăvit de Alzheimer prezentau modificări de ordin epigenetic la nivelul ADN-ului implicat în răspunsul imunitar al organismului.

    Alzheimer nu a fost văzută niciodată drept o maladie a sistemului imunitar, astfel că descoperirea deschide un nou drum spre înţelegerea şi tratarea acestei boli.

    Alţi cercetători au descoperit că, pentru că semnătura epigenetică a diferitelor tipuri de celule este unică, au putut prezice cu o acurateţe de 90% originea cancerului metastatic, lucru care este necunoscut în cazul a 2% până la 5% dintre pacienţi.

    Astfel, informaţia epigenetică ar putea oferi oncologilor indicii ce pot salva viaţa pacienţilor, ajutând la stabilirea tratamentului, potrivit coautorului Shamil Sunyaev, cercetător genetician la Brigham and Women’s Hospital din Boston.

    Cercetătorii spun că mult mai multe lucruri vor fi descoperite în viitor. În loc ca harta epigenetică să fie sfârşitul, “văd acest lucru ca fiind începutul unui deceniu al epigeneticii”, a mai spus Manolis Kellis.

  • Majoritatea managerilor de top văd creşteri de afaceri în 2015, susţinute de investiţii şi angajări

    Concluziile studiului “O nouă viziune a creşterii”, publicat joi de EY România, arată că 90% dintre liderii de business din România sunt încrezători în creşterea afacerilor lor în acest an, în timp ce doar 6% se aşteaptă la scăderea cifrei de afaceri, iar 4% la o stagnare.

    Dintre cei care mizează pe creştere, 48% prognozează o evoluţie semnificativ pozitivă în 2015, respectiv o creştere de peste 10%.

    Estimările privind creşterea profitului sunt, de asemenea, pozitive, doar 13% dintre companii aşteptându-se la o stagnare sau la o scădere a profitabilităţii în 2015.

    “Această tendinţă va fi susţinută în mare măsură prin investiţii, având în vedere că 76% dintre respondenţi afirmă că vor creşte investiţiile în 2015. Acestea se vor concentra în zona de lansări de noi produse şi servicii, cea de marketing şi vânzări şi în extinderea în noi pieţe de desfacere”, se arată într-un comunicat al EY România.

    Investiţiile programate vor fi finanţate în principal prin credite bancare (53%), urmate de injecţii de capital (18%).

    “Creşterea competitivităţii prin inovaţie şi cercetare, creşterea brand-ului şi digitalizarea trebuie să se regăsească pe agenda de business şi în bugetele de investiţii în 2015. De asemenea, accesul la finanţare, abilitatea de a diversifica sursele de finanţare şi optimizarea costului finanţării au devenit într-o mai mare măsură avantaje competitive, ca urmare, orice strategie de business va trebui să le aibă în vedere în acest an”, spune Bogdan Ion, country managing partner la EY România.

    Evoluţiile pozitive estimate pentru cifra de afaceri şi profitabilitate vor fi susţinute şi prin creşterea numărului de angajaţi. În timp ce 36% dintre angajatori se aşteaptă la o creştere modestă (sub 5%), peste 35% afirmă că vor creşte numărul angajaţilor între 5-30% sau peste.

    Potrivit analizei, 87% dintre companii vor creşte salariile, dar aproape jumătate dintre respondenţi nu estimează majorări mai mari de 5%. Totuşi, 38% au bugetat pentru 2015 o creştere a salariilor propriilor angajaţi între 5-20% sau chiar mai mult.

    Companiile din IT şi servicii estimează cele mai mari rate de creştere a salariilor în acest an. Respondenţii din industria IT sunt foarte încrezători în perspectivele sectorului de profil într-o măsură semnificativă (78%), alţi executivi optimişti peste media economiei provenind din industria producătoare şi servicii.

    “După depăşirea crizei, revenirea creşterii a fost timidă. În 2015 însă, cererea va redeveni motorul creşterii business-urilor româneşti, conform răspunsurilor oferite în cadrul studiului. Astfel, 66% dintre executivi se aşteaptă la o creştere a cererii pentru produsele şi serviciile companiei lor în 2015, în timp ce 32% estimează o stagnare şi doar 2% o tendinţă negativă. Evoluţiile cele mai bune le aşteaptă executivii din IT, transporturi, real estate şi servicii, în timp ce evoluţii negative sunt estimate în industria editorială”, potrivit sursei citate.

    Concluziile analizei arată că 41% dintre oamenii de afaceri consideră costurile reduse cel mai important avantaj competitiv al concurenţei. De asemenea, reducerea costurilor este primul răspuns luat în calcul de executivi la condiţiile de piaţă.

    “Reducerea costurilor este încă sus pe agenda oamenilor de afaceri, deşi, în acelaşi timp, recunosc importanţa mare a inovaţiei în succesul companiei pe care o conduc, 60% dintre ei afirmând că inovaţia are un impact mare şi foarte mare în această privinţă. Deşi 78% dintre respondenţi consideră că succesul companiei este în măsură mare şi foarte mare dependent de nivelul de pregătire al angajaţilor, doar 5% dintre ei au recurs la atragerea în companie a unor angajaţi valoroşi în 2014, ca răspuns la condiţiile din piaţa în care activa compania”, se spune în comunicat.

    Referindu-se la factorii care definesc succesul pe piaţa locală în acest an, cei mai importanţi trei indicatori rămân rezultatele financiare, satisfacţia clienţilor şi cota de piaţă, cu precizarea că satisfacţia clienţilor a detronat în importanţă indicatorii financiari, fiind în 2015 cel mai importat element al succesului unei companii. Alături de aceşti factori, 41% dintre liderii de business menţionează notorietatea mărcii (brand awareness), faţă de 39% în anul trecut.

    Studiul EY România privind percepţia mediului românesc de afaceri în 2015 are la bază un chestionar care analizează percepţiile a 202 executivi de top provenind din organizaţii care operează la nivel local, în diverse industrii. Astfel, 22% dintre respondenţi provin din companii cu cifra de afaceri mai mare de 50 de milioane euro, 30% din companii cu cifră de afaceri între 10-50 milioane euro, 23% cu rulaje între 1-10 milioane euro şi 25% cu vânzări de sub un milion de euro.

    Executivii au răspuns chestionarului EY România în perioada 10 – 16 februarie 2015.

    EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de 27,4 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2014.

  • EY: Peste 90% dintre oamenii de afaceri din România aşteaptă afaceri în creştere în 2015

    90% dintre liderii de business din România sunt încrezători în creşterea afacerilor lor în acest an, în timp ce doar 6% se aşteaptă la scăderea cifrei de afaceri, iar 4% la o stagnare. Dintre cei care mizează pe creştere, 48% estimează o evoluţie semnificativ pozitivă în 2015 (creştere de peste 10%), arată un studiu al companiei de audit şi consultanţă fiscală EY România.

    Estimările privind creşterea profitului sunt, de asemenea, pozitive, doar 13% dintre companii aşteptându-se la o stagnare sau o scădere a profitabilităţii în 2015. Această tendinţă va fi susţinută în mare măsură prin investiţii, având în vedere că 76% dintre respondenţi afirmă că vor creşte investiţiile în 2015. Acestea se vor concentra în zona de lansări de noi produse şi servicii, cea de marketing şi vânzări şi în extinderea în noi pieţe de desfacere, mai arată concluziile studiului „O nouă viziune a creşterii”, realizat de EY România. Peste jumătate dintre aceste investiţii vor fi finanţate prin credite bancare, urmate de injecţii de capital (18%).

    Studiul EY are la bază răspunsurile a 202 executivi de top şi analizează percepţia acestora în privinţa perspectivelor mediului de afaceri din România în 2015. 22% dintre respondenţi provin din companii cu cifra de afaceri mai mare de 50 de milioane EUR, 30% din companii cu cifră de afaceri între 10-50 milioane EUR, 23% cu cifra de afaceri între 1-10 milioane EUR şi 25% sub 1 milion de EUR cifră de afaceri. 88% dintre aceste companii desfăşoară activităţi de tip business-to-business. Executivii au răspuns chestionarului EY România în perioada 10-16 februarie 2015.

    Raportul mai arată că evoluţiile pozitive estimate pentru cifra de afaceri şi profitabilitate vor fi susţinute şi prin creşterea numărului de angajaţi. În timp ce 36% dintre angajatori se aşteaptă la o creştere modestă (sub 5%), peste 35% afirmă că vor creşte numărul angajaţilor între 5-30% sau peste. 87% dintre companii vor creşte salariile, dar aproape jumătate dintre respondenţi nu estimează o creştere mai mare de 5%. Totuşi, 38% au bugetat pentru 2015 o creştere a salariilor propriilor angajaţi între 5-20% sau chiar mai mult. Companiile din IT şi servicii estimează cele mai mari rate de creştere a salariilor în anul curent.

    Respondenţii din industria IT sunt foarte încrezători în perspectivele sectorului în care activează într-o măsură covârşitoare (78%). Alţi executivi optimişti peste media economiei provin din industria producătoare şi servicii.

    După depăşirea crizei, revenirea creşterii a fost timidă. În 2015 însă, cererea va redeveni motorul creşterii business-urilor româneşti, conform răspunsurilor oferite în cadrul studiului “O nouă viziune a creşterii”. Astfel, 66% dintre executivi se aşteaptă la o creştere a cererii pentru produsele şi serviciile companiei lor în 2015, în timp ce 32% estimează o stagnare şi doar 2% o tendinţă negativă. Evoluţiile cele mai bune le aşteaptă executivii din IT, transporturi, real estate şi servicii, în timp ce evoluţii negative sunt estimate în industria editorială.

    41% dintre oamenii de afaceri consideră costurile reduse cel mai important avantaj competitiv al concurenţei. De asemenea, reducerea costurilor este primul răspuns luat în calcul de executivi la condiţiile de piaţă.

    Reducerea costurilor este încă sus pe agenda oamenilor de afaceri, deşi, în acelaşi timp, recunosc importanţa mare a inovaţiei în succesul companiei pe care o conduc, 60% dintre ei afirmând că inovaţia are un impact mare şi foarte mare în această privinţă.

    Deşi 78% dintre respondenţi consideră că succesul companiei este în măsură mare şi foarte mare dependent de nivelul de pregătire al angajaţilor, doar 5% dintre ei au recurs la atragerea în companie a unor angajaţi valoroşi în 2014, ca răspuns la condiţiile din piaţa în care activa compania.

    Referindu-se la factorii care definesc succesul pe piaţa locală în 2015, cei mai importanţi trei indicatori rămân: rezultatele financiare, satisfacţia clienţilor şi cota de piaţă, cu precizarea că satisfacţia clienţilor a detronat în importanţă indicatorii financiari, fiind în acest an cel mai importat element al succesului unei companii. Alături de aceşti factori, 41% dintre liderii de business menţionează notorietatea mărcii (brand awareness), faţă de 39% în anul trecut.

  • STUDIU: Pachetele standardizate de ţigări ar putea ajuta la renunţarea la fumat

    Într-o serie de articole ştiinţifice publicate în revista Addiction, cercetătorii au declarat că deşi pachetele de tutun standardizate sunt încă de prea puţin timp pe piaţă pentru a oferi dovezi substanţiale, studiile efectuate până acum au arătat că ar putea ajuta la reducerea numărului de fumători.

    Marea Britanie plănuieşte ca până în luna mai să devină a doua ţară din lume care va introduce ambalajele simple, standardizate pentru ţigări, după ce guvernul a promis luna trecută că va adopta o serie de măsuri legislative care vor intra în vigoare în 2016.

    Australia a introdus pachetele standardizate în urmă cu doi ani, în contextul unei opoziţii puternice din partea industriei tutunului. Legea australiană prevede că ţigările să fie vândute în ambalaje simple, verzi, cu avertismente privind sănătatea tipărite pe ele, arătând efectele negative pe care fumatul le are asupra organismului.

    În seria de articole din Addiction, cercetătorii susţin că după decizia din 2012 a Australiei, când pachetele simple au fost introduse, iar imaginile de pe ambalaje au fost mărite, fumatul în zonele exterioare ale cafenelelor, barurilor şi restaurantelor a scăzut , iar mai puţini fumători au lăsat pachetele la vedere, pe mese.

    Un alt studiu a arătat că îndepărtarea graficii referitoare la brandul comercial a dus la o concentrare a atenţiei asupra avertismentelor privind riscurile de sănătate în rândul fumătorilor ocazionali şi al adolescenţilor care abia au început să fumeze.

    Robert West, redactor-şef al revistei Addiction, a spus că efectul ambalajului simplu asupra tinerilor potenţiali fumători ar putea fi cel mai important impact iniţial.

    “Chiar dacă ambalajul standardizat nu ar avea niciun efect asupra fumătorilor actuali şi ar face ca doar unul din 20 de tineri să reziste tentaţiei de a se apuca de fumat (în Marea Britanie), tot ar salva circa 2.000 de vieţi pe an”, a declarat West în cadrul unei conferinţe de presă la Londra.

    Companiile din industria tutunului s-au opus puternic noii legi, spunând că pachetele standard afectează drepturile de proprietate intelectuală referitor la brand şi nu vor face decât să crească rata de contrafacere şi contrabanda.

    Dar Ann McNeill, profesoară la King’s College din Londra şi expertă în domeniul dependenţei de tutun, a spus că producătorii de ţigări ar trebui să ia în calcul faptul că dacă produsul lor ar fi inventat astăzi, nu ar ajunge niciodată pe piaţă.

    “Pentru un produs care dă dependenţă şi care ucide atât de mulţi dintre utilizatoprii săi, industria tutunului ar trebui să se considere norocoasă că măcar i se permite să-şi vândă produsele toxice şi să nu mai ceară să i se permită să le facă mai atractive prin ambalaje”, a declarat Ann McNeill.

  • STUDIU: Facebook îi poate face pe utilizatori să bea sau să-şi dorească un pahar cu alcool

    Studiul ridică întrebări serioase referitor la consumul de alcool în rândul tinerilor sub vârsta legală, potrivit dailymail.co.uk.

    În cadrul studiului realizat de Michigan State University, peste 400 de participanţi au fost întrebaţi în legătură cu sentimentele pe care le percep la cei din jur şi pe care le au la rândul lor privind mesajele despre alcool publicate pe Facebook.

    “Am descoperit că oamenii care devin foarte interesaţi de un mesaj despre alcool, încât vor să facă ceva legat de acel mesaj, cum ar fi să apese butonul «like», să distribuie mesajul sau să comenteze, au mai mari şanse să se gândească şi să îşi dorească să consume alcool”, a declarat Saleem Alhabash, care a condus cercetarea.

    Studiul are o serie de implicaţii serioase, mai ales în ceea ce priveşte prezentarea consumului de alcool în rândul tinerilor sub 21 de ani (în Statele Unite ale Americii, consumul de alcool este interzis persoanelor sub 21 de ani), potrivit cercetătorului.

    “Conţinutul digital despre alcool este prezent peste tot”, a spus Alhabash. “Consumatorii sub vârsta legală vor vedea aceste anunţuri, se vor gândi că sunt rebeli şi interesanţi şi vor distribui mesajul respectiv. Interacţionează cu mesajul despre alcool şi se gândesc la consumul de alcool”, a precizat cercetătorul.

    Participanţilor la studiu li s-au arătat trei pagini de Facebook – una care conţinea un mesaj publicitar afişat alături de un conţinut care promova consumul de alcool, alta care conţinea un alt mesaj însoţit de un conţinut care promova o campanie socială împotriva consumului de alcool, iar alta – un mesaj care era însoţit de un conţinut neutru, cum ar fi un anunţ publicitar pentru o bancă.

    Cercetătorii au descoperit că participanţii care erau interesaţi în a aprecia (like), a distribui sau a comenta la mesajele de promovare a consumului de alcool prezentau cea mai mare intenţie de a consuma alcool. Intenţia era şi mai mare când mesajul publicitar avea deja un mare număr de aprecieri şi comentarii de la alţi utilizatpri ai reţelei sociale.

    De asemenea, cercetătorii au descoperit că atunci când mesajul de pe Facebook era însoţit de un conţinut împotriva consumului de alcool, utilizatorul era mai predispus să ia în considerare consumul de alcool.

    Cercetătorii au precizat că intenţia este considerată cel mai bun indiciu referitor la probabilitatea unei acţiuni.

  • Timişoara are cele mai mari proiecte de spaţii industriale în construcţie. Bucureştiul niciunul

    “Livrările din Timişoara nu vor afecta rata de ocupare a stocului din oraş având în vedere că ambele proiecte sunt deja pre-închiriate, unul către Continental (45.360 metri pătraţi) şi celălalt către TT Electronics (20.000 metri pătraţi). În Bucureşti nu există niciun proiect în construcţie, cu toate că investiţii totalizând aproape un milion de metri pătraţi sunt planificate şi ar putea fi activate odată ce piaţa va continua să crească sau vor avea pre-închirieri”, se arată într-un raport al companiei de consultanţă imobiliară.

    Timişoara a atras de altfel şi cele mai multe contracte noi pentru spaţii industriale anul trecut, cea mai mare tranzacţie de închiriere fiind cea prin care compania germană Elster Rometrics a pre-închiriat 7.000 de metri pătraţi în Timişoara Airport Park.

    “Dacă sunt incluse şi reînnoirile de contracte, Timişoara se plasează pe locul doi, după Bucureşti cu 95.000 metri pătraţi“, se menţionează în raport.

    Pe partea de investiţii, cea mai mare tranzacţie înregistrată anul trecut a fost preluarea de către grupul P3 a Europolis Logistics Park din Bucureşti (cel mai mare parc industrial din România, 215.000 metri pătraţi, plus teren adiacent) de la grupul austriac CA Immo, pentru o sumă estimată la 120 milioane de euro.

    “Această tranzacţie duce totalul tranzacţiilor cu proiecte industriale de anul trecut la 193 milioane de euro, în urcare spectaculoasă faţă de 2013“, menţionează sursa citată.

    Consultanţii Cushman apreciază că pe piaţă există mai mult optimism, cu un nivel crescut al cererii, dar cu o ofertă redusă de proiecte disponibile.