BusinessMagazin

Tag: intrare

  • Vremea se încălzeşte. Prognoza meteo pentru începutul săptămânii

     În zona montană şi, trecător, în nordul Moldovei, vor fi şi precipitaţii sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Vântul va avea intensificări în regiunile vestice şi estice, precum şi pe crestele înalte de munte. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 4 grade şi 12 grade, iar cele minime se vor situa între -3 grade şi 7 grade, uşor mai scăzute în depresiuni, spre -5 grade.

    La BUCUREŞTI, luni, vremea va intra într-un proces de încălzire, devenind normală din punct de vedere termic pentru această perioadă. Cerul, variabil în prima parte a zilei, se va înnora treptat spre seară şi noaptea, dar condiţiile de ploaie vor fi reduse. Vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă va fi de 9…10 grade, iar cea minimă de 1…3 grade.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grapini vrea să schimbe legislaţia în domeniul balnear, pe care îl consideră o prioritate

     “Încă înainte de a şti că turismul intră în portofoliul meu, ca simplu cetăţean sufeream că în România turismul balnear a fost abandonat. Chiar cred că turismul balnear trebuie să fie o prioritate. Doresc să pun în evidenţă şi să prioritizez unele proiecte. Marţi mă întâlnesc cu ministrul Sănătăţii pentru a stabili ce putem să facem pentru turismul balnear”, a spus Grapini vineri la un seminar.

    Ea a afirmat că a revăzut toată legislaţia din domeniu împreună cu ministrul Sănătăţii şi că este necesară schimbarea câtorva legi şi ordonanţe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Dragoş Pătroi: Cui îi e frică de nerezidenţi?

    Parcurgând actul normativ anterior invocat, mi-a atras atenţia, printre altele, noul regim fiscal aplicabil veniturilor obţinute de nerezidenţi, ca urmare a serviciilor prestate către entităţi cu rezidenţa fiscală în România. Pentru început, este de remarcat că – prin reformularea conţinutului art.115 lit. k) Cod fiscal – se introduce extinderea impozitării la toate serviciile efectuate de un nerezident în favoarea unui rezident, indiferent de locul prestării acestora, atât în ţară, cât şi – spre deosebire de reglementările existente până la data de 31 ianuarie 2013 – în străinătate.

    În forma reglementată de ordonanţă, textul de lege ar fi fost greu sau chiar ilogic de aplicat în cazul unor servicii (cum ar fi cazarea în străinătate, transportul local sau serviciile de service auto efectuate în alte state etc.), tocmai de aceea apreciez clarificările aduse prin proiectul normelor metodologice de aplicare (publicat în prezent pe site, spre dezbatere publică) ca fiind de bun-simţ şi utile în raport de operaţionalizarea efectivă a textelor de lege în practica de zi cu zi.

    Marea noutate adusă însă de OG nr. 8/2013 este corelarea regimului fiscal (aplicat de rezident veniturilor plătite către nerezident) de existenţa unui instrument juridic care să permită schimbul de informaţii, încheiat între România şi statul în care veniturile sunt plătite efectiv nerezidentului – aşa cum rezultă din cuprinsul art. 116 alin. (2) lit. c1 Cod fiscal. Practic, începând cu data de 1 februarie 2013, nu mai avem cotă unică de 16%, deoarece se introduce o nouă cotă de impozitare de 50%, pentru veniturile (cu anumite excepţii) plătite într-un stat cu care România nu are încheiat un instrument juridic, în baza căruia să se permită facilitarea schimbului de informaţii. Bine, între noi fie vorba, cota unică nu a fost de fapt niciodată atât de unică pe cât au lăsat autorităţile publice să se înţeleagă…

    Din economia textului de lege, rezultă că impozitarea se realizează, în primul rând, în funcţie de existenţa instrumentului juridic cu statul în care se află banca la care se efectuează plata şi doar în subsidiar în funcţie de jurisdicţia de rezidenţă fiscală a prestatorului – fapt confirmat, de altfel, şi de forma actuală a proiectului normelor metodologice publicate în prezent pe site. Practic, în opinia mea, raţionamentul ar fi următorul:
    – dacă plata serviciilor se realizează într-un cont bancar aflat într-o jurisdicţie cu care România nu are încheiat un instrument juridic care să permită schimbul de informaţii, atunci impozitul, reţinut de plătitorul de venit rezident în România, va fi de 50%, indiferent de rezidenţa fiscală a prestatorului nerezident;

    – dacă plata serviciilor se realizează într-un cont bancar aflat într-o jurisdicţie cu care România are încheiat un instrument juridic care să permită schimbul de informaţii, atunci se analizează rezidenţa fiscală a prestatorului şi pot apărea două situaţii:

    – dacă acesta este stabilit, din punct de vedere fiscal, într-o ţară cu care România nu are încheiată Convenţie de evitare a dublei impuneri sau, deşi este stabilit într-o ţară cu care România nu are încheiată Convenţie, dar nu prezintă un certificat de rezidenţă fiscală valabil la momentul plăţii venitului, atunci impozitul reţinut de rezidentul din România va fi de 16%;

    – dacă prestatorul este stabilit într-o ţară cu care România are încheiată Convenţie de evitare a dublei impuneri şi, în mod corelativ, prezintă şi un certificat de rezidenţă fiscală valabil la momentul plăţii venitului, atunci regimul fiscal incident în cauză se determină prin raportare la prevederile Convenţiei încheiate în cauză, aplicându-se cota de impozitare menţionată în aceasta. În acest context, este de menţionat că – tot în baza actului normativ supus prezentei analize, în speţă OG nr. 8/2013 – se completează şi se reformulează prevederile art. 11 Cod fiscal, conform căruia autorităţile fiscale pot reîncadra conţinutul economic al unei tranzacţii, în sensul că se limitează posibilitatea aplicării regimului fiscal rezultat din Convenţiile de evitare a dublei impuneri în situaţiile în care tranzacţiile nu au substanţă economică şi scopul vădit al acestora constă doar în obţinerea unui avantaj fiscal.

    Ce am înţeles eu din cele prezentate mai sus? Că autorităţile publice îşi recunosc practic neputinţa în a instrumenta – prin mijloacele specifice de administrare şi de apreciere a probelor în materie fiscală, reglementate de Codul de procedură fiscală – situaţiile în care contribuabilii recurg la scheme de optimizare fiscală (să recunoaştem, mai mult sau mai puţin legale), în baza cărora realizează transferul unor sume de bani către jurisdicţii aflate în afara posibilităţilor de instrumentare, în baza unui schimb de informaţii (de regulă, paradisuri fiscale).

    Practic, nici nu se mai pune problema să se instrumenteze caracterul efectiv, real, al serviciilor facturate unui rezident din România de un rezident fiscal stabilit într-un paradis fiscal şi care încasează contravaloarea serviciilor respective într-un cont bancar din paradisul fiscal în care îşi are rezidenţa. Autorităţile publice române probabil au gândit situaţia „la rece„ astfel: decât să angajez o serie de resurse materiale, umane şi de timp, iar, în final, să existe riscul să nu pot proba nimic, mai bine merg pe principiul jumătate eu ca stat, jumătate contribuabilul. 

    Ce se va întâmpla însă în cazul serviciilor facturate de o firmă tip BV din Olanda către un rezident fiscal din România, a căror contravaloare se încasează într-un cont bancar din Olanda. Cine va împiedica firma din Olanda să-şi transfere ulterior banii astfel încasaţi într-un cont bancar dintr-un paradis fiscal? De unde, eventual, să se întoarcă – evident, sub o formă disimulată şi cu o aparenţă de legalitate – către adevăratul beneficiar din România? Care ar fi soluţia în acest caz? Probabil să fie chiar România însăşi un paradis fiscal, deoarece nu ar mai exista nici un fel de motivaţie pentru acest „circuit„…şi atunci, probabil, şi statul ar încasa ceva bănuţi (e adevărat, nu atât de mulţi pe cât şi-ar dori, dar facil şi sigur!).

    DRAGOŞ PĂTROI (MANAGING PARTNER AL FIRMEI DE CONSULTANŢĂFISCALĂ DRP TAX WIZARDS)

  • Vreme rea în toată ţara. CODUL GALBEN a intrat în vigoare. Circulaţie îngreunată de ninsoare şi viscol. Care este starea drumurilor

     Şeful Secţiei Bistriţa a Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj, Alexandru Slavita, a declarat că se acţionează cu 25 de utilaje pe toate drumurile naţionale, din care şase sunt concentrate în zona de munte.

    “Ninsoarea a pornit de la vest la est. A nins mai întâi în zona Becleanului şi ploua la munte şi apoi s-a instalat iarna şi în Pasul Tihuţa şi în celelalte zone montane. În noaptea de joi spre vineri, s-au aruncat 35 de tone de antiderapant. Din păcate, nu mai avem toate utilajele care au acţionat în iarnă, dar folosim ce avem. Atunci erau peste 40, acum avem 25. Nu sunt probleme, deşi ninge abundent şi viscoleşte. E pentru că nu a scăzut temperatura încă. Mai rău va fi la noapte, că scade şi temperatura până la minus 12 grade Celsius”, a declarat Alexandru Slavita.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Timbrul de mediu. Cine este scutit de la noua taxă auto care intră în vigoare în 15 martie

    Prin introducerea timbrului de mediu, pentru maşinile din categoriile Euro 4 şi Euro 3 se va plăti la înmatriculare o taxă mai mare cu 10-15 % faţă de nivelul din prezent. Suma de plată va scădea însă cu 60% pentru Euro 2, cu 80% pentru Euro 1 şi cu 90% pentru non-euro. În ceea ce priveşte tehnologiile Euro 5 nivelul taxei va fi asemănător cu cel din prezent.

    Citiţi mai departe pe gandul.info

  • Preţul artei la români

    Românul este jenat să intre într-un spaţiu cultural expoziţional„, spune designerul Alexandru Ghilduş,  profesor în cadrul  Facultăţii de Arte a Universităţii din Bucureşti şi fondator al casei de licitaţie Goldart, mai cunoscut pentru monumentul „Glorie Eternă Eroilor şi Revoluţiei Române din Decembrie 1989„, aflat în apropierea Muzeului Naţional de Artă al României. În atelierul lui Ghilduş de pe strada Puţul cu Plopi sunt aduse lucrări de la un târg internaţional organizat la Frankfurt, unde au fost recent expuse: „Ai grijă, că alea nu sunt picioarele, este vârful„ – le spune el mai în glumă, mai în serios celor care ajută la transport – dar „vezi că am şi o sticlă cu vin acolo primită cadou, să nu mi-o aşezi invers„.

    Designerul a definit atitudinea de jenă a românului în faţa artei în urma unui experiment pe care l-a făcut la o expoziţie în tinereţe. A observat atunci că oamenii care intrau în galerie, în momentul în care aveau privirea atrasă de un obiect, se uitau imediat în spate, în căutarea de confirmări: „Nu suntem pregătiţi să dialogăm la acest nivel. Poate ne pricepem în momentul ăsta la sandale, la rochii, la pantaloni, dar la artă nu„.

    Piaţa românească a ajuns la o valoare de circa 25 de milioane de euro, în care sunt incluse atât vânzările din licitaţiile publice, de aproximativ 14,6 milioane de euro, cât şi cele private, organizate de galeriile de artă sau de cunoscători din domeniu. Valoarea este mică, dacă ne gândim că un singur tablou al lui Picasso sau al lui Andy Warhol depăşesc 100 de milioane de euro. Ghilduş pune acestă diferenţă pe seama distanţei dintre momentul zero al pieţei de artă autohtone faţă de cea occidentală: creaţiile străine au beneficiat de o prezenţă pe piaţă în sistemul licitaţiilor începând cu anii 1800, în România acestea au apărut abia în 1990. De unde şi diferenţa observată de artist: „Dacă la noi vorbim de un preţ mediu de 100.000 de euro pentru o lucrare, depăşit ocazional, în Ungaria media este de un milion de euro, iar în Occident de milioane de euro„.

    Casa de licitaţii Goldart, condusă de soţia artistului, Luminiţa Ghilduş, dar la organizarea căreia  participă toţi membrii familiei – fiul, designer, şi fiica, studentă la istorie universală a artei, a vândut anul trecut de aproximativ 1,5 milioane de euro. Valoarea este în creştere cu circa 100.000 de euro faţă de anul precedent şi înseamnă o sporire a numărului de lucrări vândute la mai mult de 800. Ghilduş a intrat pe piaţa de artă în 1996, printr-o galerie particulară, iar casa de licitaţie a fost deschisă în 2002. De atunci şi până în prezent, a observat că există „un interes 100% pentru arta veche şi 0% pentru cea contemporană„.

    Oamenii preferă acum artişti precum Grigorescu, Tonitza, Pallady sau Pătraşcu, pictori care fac parte dintr-o perioadă prosperă economic şi cultural: „Cumpărătorii veneau direct în atelierele artiştilor, erau oameni cu bani, formaţi datorită călătoriilor în străinătate şi care ştiau ce înseamnă investiţia în artă„. Ghilduş spune că în anii ‘30 preţurile nu erau foarte mari, România era apropiată ca imagine Germaniei şi Franţei, iar tinerii studiau în străinătate şi cumpărau lucrări de artă şi de acolo, dar şi din ţară.

    Era o societate „a liberei circulaţii şi a liberei gândiri, situaţii oferite în primul rând de nivelul economic de dezvoltare la care România ajunsese„. Dacă în 1938 puteam să ne comparăm cu ceilalţi europeni, „acum trecem printr-o perioadă frumoasă pentru artă începută în 2002-2004, dar care este redusă comparativ cu restul lumii„. Publicul pieţei de artă este alcătuit, potrivit designerului, din oameni care sunt iubitori de artă şi investesc „când pot şi cât pot„, purtători de mesaje pentru o  a doua categorie, oamenii cu bani care au înţeles ce înseamnă arta de la ei sau de la casele de licitaţii, dar şi investitori, majoritatea deveniţi colecţionari. În timp ce iubitorii de frumos îşi permit să cheltuiască până la 5.000 de euro pentru un obiect de artă, investitorii ajung uneori la recorduri de sute de mii de euro. În topul vânzărilor Goldart se află Ştefan Luchian, cu 100.000 de euro pentru un tablou, Nicolae Tonitza, cu 46.000 de euro, Nicolae Vermont, cu 32.000 de euro sau Gheorge Petraşcu, cu 30.000 de euro.

    Numărul investitorilor în artă a crescut în 2008, odată cu prăbuşirea altor pieţe: „Când investiţiile în terenuri şi în imobiliare au scăzut,  arta a început să ocupe un loc important în viziunea investiţională a celui cu bani„. Poate fi asemănată cu o bursă, dar în cazul pieţei de artă, „brokerii pot fi negustorii, intermediarii, casele de licitaţie, galeriile, prietenii. Credibilitatea lor nu se bazează doar pe isteţime financiară, dar şi pe calitatea artistică a celui care povăţuieşte„.

  • S&P nu va retrograda Germania în acest an, nici în cazul intrării în recesiune

    “Considerăm că Germania este într-o poziţie solidă şi ar trebui să treacă peste o eventuală recesiune în acest an fără să rişte retrogradarea”, a declarat Moritz Kraemer, director al S&P pentru Europa, citat în ediţia de miercuri a Bild. S&P a retrogradat vineri ratingurile a nouă state din zona euro, coborând inclusiv calificativele maxime AAA ale Austriei şi Franţei cu o treaptă, la AA+. Germania este singura ţară neafectată de decizia agenţiei, celelalte trei ţări rămase cu rating AAA suferind modificarea perspectivei la negativă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Intrare libera pe noul stadion national. Cand il poti vizita

    Stadionul este finalizat in proportie de 97%. Acoperisul
    retractabil a fost ridicat, urmeaza sa fie montate membrana,
    instalatia de nocturna si sistemele de sonorizare. In acelasi timp,
    constructorii realizeaza si finisajele interioare.

    Citeste mai multe in Time Out

  • Bilete de intrare de 20 de lei pentru cazinouri si de 5 lei in localurile cu jocuri tip slot-machine

    Cazinourile vor fi obligate sa emita bilete de intrare tuturor
    persoanelor, indiferent daca sunt sau nu jucatori, dar localurile
    cu jocuri tip slot-machine va trebui sa emite bilete de numai
    pentru jucatori.

    “Organizatorii de jocuri de noroc caracteristice activitatii
    cazinourilor si de jocuri tip slot-machine permit accesul in
    locatiile autorizate numai pe baza unui bilet de intrare, valabil
    pentru 24 ore in intervalul 08.00-08.00, pentru fiecare persoana.
    Persoanelor carora li s-a eliberat bilet de intrare au obligatia
    sa-l pastreze, pe toata perioada cat se afla in incinta locatiei in
    care se elibereaza astfel de bilete”, se arata in document.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Borbely: Taxa auto se va majora de la 1 ianuarie cu pana la 50%

    Borbely a declarat la sedinta Colegiului Prefectural Cluj ca
    spera ca Ordonanta de Urgenta cu detalii privind noua taxa auto sa
    fie finalizata in termen de doua-trei saptamani.

    “Taxa auto se va mari, de la 1 ianuarie 2011, cu intre 25 si 50
    la suta, pentru ca nu putem permite sa dam 700 de milioane de lei
    pentru casarea masinilor second-hand aduse din alta parte si sa
    umplem Romania de masini de care se scapa alte tari si sa polueze
    Romania. Daca cineva isi permite sa aduca masini care polueaza in
    Romania, atunci sa plateasca. Speram ca Ordonanta de Urgenta cu
    detalii sa se finalizeze in doua-trei saptamani”, a spus ministrul
    Mediului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro