Tag: ue

  • Salvaţi băncile! Noua notă de plată pentru contribuabilii europeni

    În virtutea proiectului, care va fi discutat la reuniunea din la 23 octombrie a Consiliului European şi a şefilor de state şi de guverne din zona euro, băncile europene vor fi obligate ca în termen de până la 9 luni să-şi majoreze ponderea capitalului propriu de rang I la 9% (în loc de 6-7%), ceea ce înseamnă că vor avea nevoie de recapitalizări ce vor depăşi cu mult 200 de miliarde de euro, cifră vehiculată anterior de FMI şi respinsă ulterior de europeni. Conform Morgan Stanley, cifra corectă, valabilă pentru 12 bănci europene (în loc de 40, cât luase în calcul FMI) ar fi de 275 de miliarde de euro.

    De asemenea, băncile ar urma să fie obligate să accepte nu o reducere cu 21% a valorii creanţelor greceşti, aşa cum era planul convenit în luna iulie, ci cu 50%, conform noului plan. Interesant e că deja deţinătorii de obligaţiuni se pregătesc deja pentru o reducere de 60%, conform Bloomberg, care îl citează pe Emiel van den Heiligenberg, director de investiţii la BNP Investment Partners din Londra, cu fraza “Toată lumea e de acord că e nevoie de o restructurare mult mai profundă a datoriilor Greciei pentru ca acestea să ajungă să fie sustenabile”.

    Spre bucuria investitorilor de pe pieţele financiare, Fondul European pentru Stabilitate Financiară, destinat iniţial salvării ţărilor care nu se mai pot împrumuta de pe piaţă, ar putea fi majorat de la 440 la aproape 2.000 mld. euro, urmând să fie folosit inclusiv pentru preluarea de la bănci a obligaţiunilor emise de ţările cu probleme din zona euro, adică pentru curăţarea bilanţurilor acestora pe banii contribuabililor.

  • Gheţea: Trebuie verificate preţurile proiectelor similare din fonduri UE. Diferenţele sunt foarte mari

    “Am avut o situaţie în care am constatat că acelaşi proiect făcut la Arad, clonat la Suceava, să coste de cinci ori mai mult, lucru care mi-a fost sesizat pornind de la o garanţie. Proiectul de la Arad costa 3,5 milioane de lei, iar cel din Suceava 18 milioane de lei. Am verificat şi proiectele făceau acelaşi lucru, dar cu bani mult mai mulţi”, a spus Gheţea la conferinţa MEDIAFAX Talks about European Funds. Gheţea a adăugat că în aceste condiţii la nivelul noului minister al Afacerilor Europene sau al autorităţilor de managament trebuie să existe posibilitatea să fie făcute verificări ale preţurilor. “Astfel, se rezolvă şi problema garanţiilor, dacă creditul este calibrat corect”, a arătat Gheţea. La rândul său, Cătălina Meliţă, directorul general POS CEE-Programul Operaţional Sectorial “Creşterea Competitivităţii Economice”, a spus că rezonabilitatea costurilor este foarte greu de aplicat, deşi este o noţiune introdusă în legislaţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grecia va primi opt miliarde de euro în luna noiembrie de la FMI şi UE

    “Odată ce Eurogroup şi Consiliul Director al FMI vor aproba concluziile celei de-a cincea evaluări, următoarea tranşă de 8 miliarde euro (5,8 miliarde euro din partea statelor membre şi 2,2 miliarde euro de la FMI) va deveni disponibilă, cel mai prbabil, la începutul lunii noiembrie”, se arată într-un comunicat transmis marţi de delegaţia CE, FMI şi BCE. Tranşa de 8 miliarde euro face parte din programul de finanţare de 110 miliarde euro convenit în mai 2010. Inspectorii CE, FMI şi BCE au arătat că Grecia va rata ţinta de deficit din acest an, iar pentru a o respecta pe cea de anul viitor va fi necesară “implementarea decisivă” a măsurilor de austeritate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băncile europene se aşteaptă ca liderii UE să le determine să-şi majoreze capitalul

    Dexia a acceptat luni naţionalizarea diviziei bancare din Belgia pentru a primi 4 miliarde euro de la guvernul belgian şi pentru a avea acces la garanţii de stat de 90 miliarde euro pentru finanţarea atrasă în următorii zece ani. Salvarea Dexia creşte presiunile din sistemul bancar, guvernele din zona euro fiind îndemnate să consolideze băncile în contextul posibilelor şocuri care ar putea fi generate de accentuarea crizei datoriilor de stat din zona euro şi de frânarea creşterii economice globale. Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy au anunţat la sfârşitul săptămânii trecute că vor pregăti, până la summit-ul G20 din 3-4 noiembrie de la Cannes, un plan de rezolvare a crizei şi de recapitalizare a băncilor, fără a oferi alte detalii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai mare ghilotină care stă deasupra României: de la 31 decembrie 2012 pierde tot ce atrage mai puţin de 6 miliarde de euro de la UE

    “Până acum s-a discutat teoretic despre faptul că puteţi pierde bani de la UE. După 31 decembrie 2012 banii sunt cu adevăraţi pierduţi, pentru că sumele alocate pentru perioada iniţială a programării bugetare şi necheltuite vor fi anulate”, a spus Schrag, prezent la o conferinţă a Platformei Europene de Dezvoltare la sfârşitul săptămânii trecute la Bacău. Aceasta înseamnă că România ar trebui să atragă până în decembrie 2012 6 miliarde de euro de la UE în sensul de plăţi efectuate (claim money – engl.). În acest moment, plăţile făcute de Comisia Europeană către autorităţile de managament româneşti, aşa-numitele AM-uri, sunt de circa 700 milioane de euro. Potrivit mecanismelor folosite cu toate statele europene, regula N plus 2 spune că banii pot fi folosiţi până în anul al treilea de la punerea la dispoziţie. Un document al Agenţiei Regionale ADR Centru detaliază regula.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Buni de plată în criza datoriilor: contribuabilii europeni

    Declaraţia în acest sens a şefului CE, Jose Manuel Barroso, este cea mai explicită de până acum în sensul restabilirii încrederii în sistemul bancar al zonei euro, iar ea e urmată de întâlnirea de duminică între cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy, de la care se aşteaptă nu doar o decizie privind asistenţa financiară pentru Grecia, ci şi una referitoare la folosirea Fondului European pentru Stabilitatea Financiară (EFSF).

    Sarkozy ar dori ca fondul, în valoare de 440 de miliarde de euro, să fie folosit pentru recapitalizarea băncilor (în primul rând a celor franceze, cu mare expunere la datoria Greciei), în timp ce Merkel consideră că fondul n-ar trebui folosit într-un astfel de scop decât ca o resursă de ultimă instanţă, dacă toate celelalte moduri de a consolida capitalul băncilor ar fi epuizate.

    Problema cea mai mare ţine însă de suma estimată (cca 200 mld. euro, după estimările FMI – incomparabil cu cele 2,5 mld. estimate de CE după testul de soliditate financiară din vară) şi de dificultatea de a face opinia publică europeană să suporte din nou costurile salvării unor bănci. Conform Reuters, ministrul irlandez de finanţe a estimat că necesităţile de capital ale băncilor europene nu ajung chiar la suma apreciată de FMI, dar că ar putea fi depăşit plafonul de 100 de miliarde de euro.

  • Tăvălugul continuă: Fitch retrogradează Italia şi Spania, urmează Portugalia

    Retrogradarea reflectă “intensificarea crizei din zona euro, care constituie un şoc financiar şi economic semnificativ, de natură să deterioreze profilul de risc al Italiei”. Nivelul înalt al datoriei publice şi rata scăzută de creştere economică fac Italia vulnerabilă la un astfel de şoc, consideră Fitch.

    Agenţia apreciază că guvernul italian va reuşi anul acesta să se încadreze în ţinta de deficit de 3,9% din PIB, însă programul curent de reducere a cheltuielilor este insuficient pentru o adevărată reformă a finanţelor publice, povara fiscală mare va avea impact asupra creşterii economice, piaţa muncii este rigidă şi există bariere contra concurenţei pe piaţa de bunuri şi servicii.

    Pentru Spania, a cărei datorie pe termen lung este notată acum cu un calificativ inferior – AA-, în loc de AA+, tot cu perspectivă negativă – Fitch indică drept factori de risc intensificarea crizei din zona euro, performanţa bugetară slabă a unor regiuni şi deteriorarea perspectivelor de creştere economică pe termen mediu (sub 2% până în 2015, cu o rată a şomajului care va rămâne ridicată).

    Pe de altă parte, ponderea datoriei publice în PIB va atinge un maxim de 72% în 2013, mult sub media estimată de 89% a zonei euro, iar în sistemul bancar “s-au făcut progrese semnificative în restructurarea băncilor”, deşi acestea vor avea nevoie de o recapitalizare cu încă 30 de miliarde de euro începând din 2012, conform rezultatelor testului european de soliditate bancară, pe lângă cele 17,3 miliarde cheltuite până acum.

    Pentru Portugalia, cu rating BBB-, revizuirea de rating va avea loc în cursul ultimului trimestru al anului. Decizia vine după ce în cursul zilei de vineri, nouă bănci portugheze (între care şi BCP, proprietarul Millennium Bank) au fost retrogradate de Moody’s, cu argumentul “deteriorării activelor bancare din ţară”, alături de 12 bănci britanice (între care şi RBS), despre care Moody’s consideră că a scăzut probabilitatea ca statul să le susţină în caz că vor avea nevoie de ajutor financiar.

  • Cea de-a şasea tranşă de împrumut pentru Grecia, amânată până în noiembrie

    Miniştrii Finanţelor din zona euro au convenit, într-o reuniune la Luxembourg, că Grecia poate aştepta până la mijlocul lunii noiembrie cea de-a şasea tranşă, de 8 miliarde euro, din împrumutul extern convenit în luna mai a anului trecut cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

    Preşedintele Eurogroup, Jean-Cladue Juncker, a declarat că miniştrii reevaluează mărimea contribuţiei sectorului privat la cel de-al doilea acord de salvare a Greciei, convenit în iulie 2011.

    Creditorii privaţi ai Greciei au acceptat atunci să înregistreze o pierdere de 21% pe deţinerile de obligaţiuni de stat greceşti care au maturitatea până în 2020.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UE ar plăti 9 miliarde de dolari pentru a scăpa de “ultimul dictator al Europei”

    Primul-ministru polonez Donald Tusk şi-a dezvăluit oferta la un summit UE cu fostele ţări sovietice. Banii vor ajunge în Belarus prin intermediul Băncii Europene de Investiţii, a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi a Fondului Monetar Internaţional. Lukaşenko nu va fi forţat să renunţe la putere, dar va trebui să elibereze prizonierii politici şi ulterior să organizeze alegeri recunoscute de UE şi Statele Unite, care mai mult ca sigur îl vor îndepărta de la putere. “Pentru prima dată suntem puţi în situaţia în care UE, într-un mod decisiv şi din spirit de solidaritate, ajută Belarusul să se schimbe. Acestea nu sunt schimbări radicale, ci minimul pe care orice european îl aşteaptă”, a spus Tusk.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Reţeta britanică de ieşire din criză

    Dacă actualele tendinţe se menţin, până la jumătatea actualului secol principalele naţiuni europene ar putea ieşi din topul celor mai puternice 10 economii la nivel mondial; acum ratele de creştere în Europa sunt la jumătatea celor dinainte de criză, iar fără reforme, Europa va rămâne şi mai mult în urma competitorilor săi şi nu va mai reuşi să compenseze veniturile pierdute în perioada crizei. Avertismentul e conţinut în materialul asumat de cabinetul prim-ministrului britanic şi distribuit participanţilor la întâlnirea de săptămâna trecută de la sediul BNR cu Vince Cable, ministrul britanic pentru afaceri şi inovaţie.

    Cu un discurs destul de agresiv, în care a insistat că “în cazul celui mai negru scenariu, întregul proiect al Uniunii Europene ar putea eşua, cu consecinţe dezastruoase pentru noi toţi”, Vince Cable a reluat avertismentul guvernului său, rostind la Bucureşti una dintre cele mai puternice pledoarii pro-europene de după declanşarea crizei din 2008, pornind de la o perspectivă total diferită de termenii în care au loc discuţiile de acum despre viitorul Europei.

    În loc de separarea obişnuită dintre zona euro şi statele europene fără moneda unică, Cable, emisar al unei ţări care şi-a păstrat moneda proprie, a vorbit despre Uniunea Europeană ca piaţă comună comercială, a muncii, a inovaţiei, a energiei, a educaţiei şi ca subiect de drept în negocierile comerciale cu restul lumii; în loc de criza datoriilor suverane şi de evenimentele de pe pieţele financiare ca determinant al politicii statelor europene şi al conflictelor dintre ele, demnitarul britanic a vorbit despre avantajele economice ale UE ca bloc unitar în competiţia cu celelalte puteri globale; în fine, în loc de bănci şi multinaţionale migratoare (întâlnirea de la BNR avea loc exact în ziua când Nokia a anunţat că renunţă la investiţia din România), Cable a vorbit despre forţa de muncă educată şi IMM-urile inovatoare ca atuuri ale Europei pentru relansarea post-criză.

    Eventualilor eurosceptici din public, Cable le-a reamintit că numai graţie pieţei unice, “cea mai mare realizare economică a Uniunii Europene şi cea mai mare piaţă de desfacere din lume”, cu peste 500 de milioane de consumatori care generează 12 trilioane de euro anual, a reuşit Europa să devină un actor global alături de SUA şi China şi că nu trebuie să piardă acest statut.

    Pe de altă parte, birocraţia europeană şi o legislaţie rigidă fac ca numai 12% din comerţul online al UE să fie transfrontalier, iar beneficiile rezultate din liberalizarea industriei aeriene n-au fost extinse şi pentru căile ferate sau alte căi de comunicaţii. Estimările citate de Vince Cable susţin că o liberalizare suplimentară a serviciilor şi crearea unei pieţe digitale unice ar putea aduce economiei europene venituri în plus de 800 de miliarde de euro pe an, adică echivalentul unei creşteri medii anuale cu circa 4.200 de euro a veniturilor dintr-o familie europeană obişnuită.

    La fel, dacă s-ar reduce obstacolele comerciale între UE şi alte pieţe (Japonia, Mercosur), Europa ar câştiga 5,2 milioane de locuri de muncă, adică mai mult decât a pierdut în perioada de recesiune, iar dacă ar reuşi să termine toate negocierile comerciale în curs de desfăşurare, PIB european ar putea creşte cu 60 de miliarde de euro. Cât despre birocraţia la nivelul afacerilor, înfiinţarea unei firme costă 2.285 de euro în UE, faţă de 644 de euro în SUA sau 593 în Brazilia, iar costurile de conformare la reglementările europene şi de obţinere a patentelor îi sufocă mai ales pe micii întreprinzători, cei care concentrează două treimi din locurile de muncă în Europa şi realizează mai mult de jumătate din PIB.

    “România şi Marea Britanie au interesul comun de a elimina aceste bariere structurale în calea creşterii economice, care dacă nu vor fi abordate, ne vor trage pe toţi înapoi”, a insistat Cable, într-unul dintre multele puncte ale discursului în care şi-a luat România ca aliat. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a adăugat chiar că “o combinaţie între birocraţia de la Bruxelles şi birocraţia de la Bucureşti poate fi fatală dezvoltării României”, că România susţine reforma instituţională europeană pentru eliminarea poverii birocratice şi că aceasta trebuie să fie o urgenţă pentru toate statele membre.

    Dincolo de politeţea de a-şi declara puncte de vedere comune cu cele al gazdelor (în cazul de faţă BNR), Cable a adus un argument raţional, exprimat la fel de diplomatic: “România este un stat mare al Uniunii şi are o contribuţie mare de adus la o direcţie sănătoasă a politicilor europene, având o perspectivă proaspătă asupra lor”. La nivel practic, britanicii vor stimula prospeţimea respectivă, având în vedere anunţul lui Vince Cable că experţi ai guvernului român vor merge la Londra ca să se inspire din experienţa englezească a autorităţilor de reglementare, ca şi remarca aceluiaşi Cable că “printre conducătorii şi inovatorii României în viitor” se vor afla şi unii dintre numeroşii tineri români care studiază la Oxford sau Cambridge.

    Cât despre investiţii, Cable a spus că firmele britanice sunt interesate să investească în special în sectorul energetic, punctele de atracţie fiind planurile României de a liberaliza sectorul energetic şi de a stimula producţia pe bază de resurse regenerabile – hidro, eoliană, solară, geotermală, biomasă. La ora actuală, numărul firmelor britanice cu afaceri în România depăşeşte 4.000, care numai anul acesta au creat câteva sute de noi locuri de muncă; exemplul dat de Cable a fost cel al companiei de servicii IT Endava, care până în iunie 2012 vrea să angajeze în total 1.000 de specialişti români.

    Asemănarea dintre România şi Marea Britanie se opreşte însă într-un punct important: dacă Vince Cable a lăudat planul guvernului român de a stimula cu credite subvenţionate IMM-urile (programul Kogălniceanu), plan pe care l-a asemănat cu cel promovat de el însuşi la Londra pentru a susţine micii întreprinzători, resursele disponibile pentru cele două state sunt cum nu se poate mai diferite. Cable, alături de oficiali ai Băncii Angliei, promovează o nouă rundă de relaxare monetară cantitativă (cumpărare de obligaţiuni de către banca centrală spre a injecta lichiditate în piaţă), după model american, după cel lansat în 2009 de Banca Angliei şi încheiat după un an şi 200 de miliarde de lire cheltuite, iar estimările actuale vorbesc de circa 50-100 de miliarde de lire care ar urma să fie necesare pentru stimularea economiei.

    Susţinerea de către Cable a noii iniţiative i-a atras critici din partea comentatorilor atenţi la inflaţie şi sceptici în privinţa eficienţei unor astfel de stimulente: economia britanică a crescut cu numai 0,2% în trimestrul al doilea, iar estimările curente pentru 2011% sunt inferioare previziunii de 1,7% din martie a guvernului Cameron. În mod excepţional însă, temându-se de o întoarcere a recesiunii globale, FMI recomandă acum ţărilor dezvoltate să amâne cel puţin o parte din programele de austeritate bugetară până după revenirea la o creştere economică durabilă.

    Nu acesta e cazul României şi al economiilor europene din Est; de o astfel de schimbare de politică am putea profita doar indirect, prin faptul că România depinde vital de o relansare a economiei UE. “Vorbim de o încetinire a economiei româneşti la anul, din motivul singular, dar foarte important, că UE va avea doar o creştere mică”, a spus Mugur Isărescu. Sau altfel spus în cuvintele lui Vince Cable: “Este esenţial pentru România ca UE să atingă şi să menţină o creştere sustenabilă”.