BusinessMagazin

Tag: ucraina

  • NATO va oferi Ucrainei un ajutor de 15 milioane de euro, anunţă Rasmussen

    “Vom acorda Ucrainei un ajutor în valoare de aproximativ 15 milioane de euro”, a declarat Rasmussen, la Summitul NATO din Ţara Galilor.

    “Această sumă va fi distribuită prin patru fonduri”, a adăugat la rândul său preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko.

    Ajutorul NATO va contribui esenţial la “reformarea şi modernizarea armatei ucrainene”, inclusiv în domeniul apărării cibernetice, a subliniat preşedintele ucrainean.

    De asemenea, potrivit lui Poroşenko, câteva state din cadrul NATO sunt de acord că furnizeze Ucrainei arme letale, inclusiv arme de mare precizie, relatează agenţia ucraineană Ukrinform.

    “În urma unor consultări bilaterale, practic fiecare ţară a anunţat că va oferi ajutor Ucrainei. În primul rând, este vorba de o colaborare în domeniul militar. Unele state vor oferi atât arme neletale, cât şi letale de mare precizie”, a declarat el.

    El le-a mulţumit statelor NATO pentru o “susţinere puternică, inclusiv în domeniul financiar”.

    “Niciodată nu am simţit o susţinere atât de puternică, atât de imensă”, a apreciat Poroşenko după întâlnirea cu cei 28 de şefi de stat din cadrul NATO.

    Poroşenko s-a declarat joi “prudent optimist” în legătură cu ajungerea la un armistiţiu în estul Ucrainei, în cursul unei reuniuni între beligeranţi prevăzute vineri la Minsk.

    La rândul său, secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen a acuzat joi Rusia că “nu a făcut nici măcar un singur gest pentru ca pacea să fie posibilă în Ucraina”.

     

  • Kremlin: Obama şi Departamentul de Stat se contrazic cu privire la prezenţa trupelor ruse în Ucraina

    Aflat în Estonia, Obama a declarat că Statele Unite nu au nicio îndoială că trupele ruseşti sunt implicate în luptele din estul Ucrainei.

    “Forţele ruseşti care au intrat acum în Ucraina nu sunt în misiune umanitară sau de menţinere a păcii. Sunt forţe de luptă ruseşti cu arme ruseşti în tancuri ruseşti. (…) Acum, acestea sunt faptele. Sunt demonstrabile. Nu este loc de discuţii”, a declarat Obama într-o conferinţă de presă la Tallinn.

    Totuşi, această declaraţie intră în conflict cu recentele afirmaţii ale Departamentului de Stat american, susţine Peskov.

    “Am spus în repetate rânduri că nu sunt trupe ruseşti pe teritoriul Ucrainei. În timp ce Obama susţine că nu există nicio îndoială, oficiali ai Departamentuui de Stat spun, în acelaşi timp, că Statele Unite nu au dovezi cu privire la prezenţa militară rusă în Ucraina. Această situaţie subliniază reticenţa lor în a folosi faptele”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, Dmitri Peskov.

    “Este o obsesie să i se atribuie Rusiei un rol negativ în evoluţia situaţiei din Ucraina, iar noi obiectăm puternic faţă de acest lucru”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

     

  • Cum vrea Putin să rezolve criza din Ucraina: PLANUL de pace în 7 puncte propus de liderul rus

    Putin a declarat că speră ca un acord de pace între Kiev şi rebelii proruşi să fie încheiat vineri. El le-a cerut celor două părţi implicate în conflict să înceteze acţiunile militare în estul Ucrainei, adăugând că viziunea sa şi cea a omologului său ucrainean, Petro Poroşenko, sunt foarte apropiate.

    Preşedintele rus a prezentat un plan de pace în şapte puncte, care prezintă paşii ce trebuie urmaţi, în opinia sa, pentru reglementarea conflictului:

    • – Armata ucraineană şi rebelii trebuie să înceteze “operaţiunile ofensive active”

    • – Trupele ucrainene trebuie să se retragă la o distanţă de la care nu mai pot bombarda zonele locuite

    • – Monitorizare internaţională privind respectarea armistiţiului

    • – Încetarea folosirii avioanelor militare împotriva civililor

    • – Schimb de prizonieri fără condiţii prealabile

    • – Coridor umanitar pentru refugiaţi şi livrarea de ajutoare

    • – Refacerea infrastructurii distruse

     

  • Obama afirmă că este prea devreme pentru a se pronunţa asupra armistiţiului anunţat de Kiev

    “Este prea devreme pentru a spuen ce înseamnă acest armistiţiu”, a declarat Obama, în cursul unei conferinţe de presă la Tallinn, alături de omologul său eston, Toomas Hendrik Ilves. “Există o oportunitate, să vedem dacă se concretizează”, a adăugat el.

    Preşedinţia ucraineană a anunţat miercuri, în urma unei conversaţii telefonice între cei doi lideri, că preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, şi omologul său rus, Vladimir Putin, au ajuns la un acord privind un armistiţiu permanent în estul separatist al Ucrainei.

    “Preşedintele ucrainean a discutat cu preşedintele rus despre un armistiţiu total (…). Ei au ajuns la un acord privind un armistiţiu în Donbas”, bazin minier din estul Ucrainei care cuprinde regiunile Doneţk şi Lugansk, marcate de confruntări violente, potrivit unui comunicat al preşedinţiei de la Kiev.

    La scurt timp după acest anunţ, Kremlinul a precizat că Vladimir Putin şi Petro Poroşenko au discutat despre modalităţile de a ajunge la un armistiţiu în estul Ucrainei, dar Rusia nu poate decide o astfel de măsură deoarece “nu este parte implicată în conflict”.

    “Putin şi Poroşenko au discutat despre măsuri care ar fi favorabile unui armistiţiu între rebeli şi forţele ucrainene. Rusia nu poate negocia concret un armistiţiu, deoarece nu este parte implicată în conflict”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţia RIA Novosti.

    Anterior, Dmitri Peskov anunţase că Vladimir Putin şi Petro Poroşenko au discutat la telefon despre modalităţile de ieşire din criză în Ucraina.

    În cursul acestei convorbiri telefonice, cei doi preşedinţi au discutat “despre criza militară şi umanitară din Ucraina. Liderii au schimbat opinii despre prioritatea acordată încetării vărsării de sânge în sud-estul ţării”, a afirmat Peskov, citat de agenţiile de presă ruseşti.

    “Punctele de vedere ale celor doi preşedinţi privind mijloacele de ieşire din această criză gravă corespund în mare parte”, a adăugat el.

  • Ucraina: Putin şi Poroşenko au ajuns la un acord. Reacţia Kremlinului: Nu putem decide un armistiţiu

    12:30 – Rusia afirmă că nu poate decide un armistiţiu în Ucraina, nefiind implicată în conflict

    “Putin şi Poroşenko au discutat despre măsuri care ar fi favorabile unui armistiţiu între rebeli şi forţele ucrainene. Rusia nu poate negocia concret un armistiţiu, deoarece nu este parte implicată în conflict”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţia RIA Novosti.

    11:13 – Kievul anunţă că Putin şi Poroşenko au ajuns la un acord privind un armistiţiu în Ucraina

    “Preşedintele ucrainean a discutat cu preşedintele rus despre un armistiţiu total (…). Ei au ajuns la un acord privind un armistiţiu în Donbas”, bazin minier din estul Ucrainei care cuprinde regiunile Doneţk şi Lugansk, marcate de confruntări violente, potrivit unui comunicat al preşedinţiei de la Kiev.

    Anterior, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anunţat că Vladimir Putin şi Petro Poroşenko au discutat la telefon despre modalităţile de ieşire din criză în Ucraina.

    În cursul acestei convorbiri telefonice, cei doi preşedinţi au discutat “despre criza militară şi umanitară din Ucraina. Liderii au schimbat opinii despre prioritatea acordată încetării vărsării de sânge în sud-estul ţării”, a anunţat Peskov, citat de agenţiile de presă ruseşti.

    “Punctele de vedere ale celor doi preşedinţi privind mijloacele de ieşire din această criză gravă corespund în mare parte”, a afirmat el.

    După o serie de succese, armata ucraineană a pierdut teren săptămâna trecută, în condiţiile în care Kievul şi occidentalii acuză Rusia că a trimis trupe şi armament greu în estul Ucrainei, ceea ce Moscova dezminte.

    Potrivit jurnaliştilor AFP din zonă, armata ucraineană pare să fi abandonat o vastă zonă din sud-estul regiunii separatiste, între fieful rebel Doneţk, frontiera rusă la est şi portul strategic Mariupol de la Marea Azov, la sud.

    Ministrul ucrainean al Apărării, Valeri Gheletei, a avertizat zilele trecute cu privire la un “mare război” între Ucraina şi Rusia, care s-ar putea solda cu “zeci de mii de morţi”.

    “Avem pur şi simplu nevoie de un răgaz”, a explicat un oficial diplomatic de rang înalt de la Kiev, sub acoperirea anonimatului, dând asigurări că preşedinţia ucraineană nu intenţionează să “îngheţe conflictul”.

    “Îngheţarea conflictului ar însemna distrugerea ţării. Poroşenko este conştient” de acest lucru, a continuat oficialul. “Nu putem avea încredere în ruşi, dar nici nu putem să nu încercăm să ajungem la un acord cu ei”, a conchis acesta.

     

  • FMI: Programul de salvare a Ucrainei, de 17 miliarde dolari, ar putea fi insuficient

    “Pornim de la ipoteza că situaţia se va detensiona în lunile viitoare”, a declarat Poul Thomsen, director FMI pentru Europa, el evocând într-un comunicat o situaţie extrem de dificilă.

    El a adăugat că dacă această ipoteză nu se va concretiza, FMI va trebui să revizuiască anumite elemente din strategie şi viabilitatea programului ar putea depinde de suplimentarea ajutorului din partea partenerilor internaţionali ai Ucrainei.

    Fondul a aprobat Ucrainei, în luna aprilie, o linie de finanţare în valoare de 17 miliarde de dolari, în cadrul unui program de ajutor occidental de 27 de miliarde de dolari.

    Furnizarea ajutorului din partea FMI depinde de aplicarea de către Ucraina a unui program de reforme draconice şi nepopulare, precum reducerea cheltuielilor publice şi majorarea preţului gazelor.

    FMI a aprobat vineri furnizarea celei de-a doua tranşe de ajutor, în valoare de 1,4 miliarde de dolari, dar a notat că luptele din estul Ucrainei au făcut ca autorităţile cde la Kiev să nu poată respecta toate angajamentele asumate.

    “Mediul economic a devenit mult mai dificil decât în momentul aprobării programului”, a spus Thomsen.

    El a menţionat între riscuri luptele din estul ţării cu separatiştii pro-ruşi, dar şi conflictul cu Rusia privind preţul gazelor, care va înrăutăţi situaţia în timpul iernii.

    FMI anticipează că economia Ucrainei se va contracta în acest an cu 6,5%, iar inflaţia va atinge 19%.

    Luptele dintre forţele ucrainene şi pro-ruşi au loc în bazinul carbonifer Donbass, centrul industrial al ţării care asigură 15% din PIB.

    În regiunile Doneţk şi Lugansk, FMI prognozează în acest an o contracţie economică de 15%-20% din PIB.

  • Vladimir Putin: Dacă vreau, iau Kievul în două săptămâni

    Putin, care a reiterat că nu există militari ruşi în Ucraina, în pofida dovezilor contrare ale conducerii ucrainene, a fost sfidător în ultimele zile cu privire la dreptul Moscovei de a-şi proteja interesele în ţară.

    Respectatul cotidian italian La Repubblica a relatat că, într-o conversaţie cu Barroso, Putin a remarcat: “Dacă vreau, iau Kievul în două săptămâni”.

    Comentariile sale, relatate de Barroso colegilor la summitul UE de săptămâna trecută, au apărut în timp ce NATO intenţionează să construiască o nouă forţă de reacţie rapidă de până la 4.000 de militari care să poată ajunge în Europa de Est în 48 de ore pentru a răspunde unei posibile agresiuni ruseşti.

    Liderul rus a fost la fel agresiv şi atunci când a fost întrebat de un reporter al BBC dacă “regretă crimele din Ucraina”. Încercând să se apere, a replicat în rusă. “Care este scopul şi sensul operaţiunii militare din prezent din est? Şi ce a determinat escaladarea activităţilor lor”, a spus preşedintele. “Ele au fost determinate de faptul că trupele ucrainene asediază zone civile şi trag direct în zone rezidenţiale. Aceasta este ceea ce multe state, inclusiv în Europa, preferă să nu observe, din nefericire”, a adăugat preşedintele.

    Preşedintele a fost clar iritat de confruntare, oprindu-l pe translator în mijlocul propoziţiei la un moment dat, pentru a-i răspunde reporterului direct în engleză.

     

  • Vladimir Putin acuză europenii că ignoră acţiunile militare ale Kievului împotriva civililor

    Forţele ucrainene “vizează direct cartiere locuite”, a declarat şeful statului rus, potrivit imaginilor difuzate de televiziunile ruse.

    “Din nefericire, numeroase state, inclusiv în Europa, preferă să nu le remarce”, a denunţat Putin, acuzând Kievul că refuză “un dialog politic” cu estul Ucrainei.

     

  • Cum a ajuns oficial Ucraina în pragul destrămării teritoriale

    Dacă înainte şi imediat după alegerile prezidenţiale din mai din Ucraina, efortul diplomaţiei ruse urmărea să-i convingă pe liderii noii puteri de la Kiev că soluţia cea mai bună este federalizarea ţării, iar în presa rusească separatiştii rusofoni din est erau denumiţi “federalişti”, situaţia s-a schimbat pe măsură ce noul regim de la Kiev a refuzat negocierile cu separatiştii şi a continuat acţiunile militare în Doneţk şi Luhansk, iar de partea cealaltă, separatiştii n-au renunţat la ideea de a-şi impune prin forţă controlul total asupra regiunilor respective. În presa rusească, separatiştii au început să fie numiţi “forţe de autoapărare”, iar liderii lor au ieşit cu interviuri unde au afirmat că nu doresc autonomie, ci separare teritorială, cu crearea unui stat nou – faimoasa “Novorossia” la care în ultimele zile s-a referit pasager şi liderul de la Kremlin.

    În ultima săptămână, diplomaţia nemţească a părut că începe să producă surprize. Cancelarul german Angela Merkel a vizitat Kievul şi i-a spus preşedintelui Petro Poroşenko că Ucraina este liberă să se integreze în Uniunea Eurasiatică, a subliniat că Germania vrea să aibă relaţii bune cu Rusia şi a vorbit despre premisele unei detensionări a conflictului ruso-ucrainean, bazată inclusiv pe acceptul Kievului de a lua anumite măsuri de “descentralizare” a puterii în beneficiul etnicilor ruşi. Evenimentul urma semnării de către firma germană RWE a contractului de vânzare a unei subsidiare de petrol şi gaze, Dea, către compania rusească LetterOne, într-o tranzacţie în valoare de 5,1 mld. euro.

    A venit apoi reuniunea Belarus-Kazahstan-Rusia-Ucraina de la Minsk, la care au participat oficiali de la Bruxelles în frunte cu şefa diplomaţiei UE, Catherine Ashton. Poroşenko s-a întâlnit în premieră cu liderul rus Vladimir Putin, după care a promis o “foaie de parcurs” către o încetare bilaterală a focului de către Kiev şi separatişti. La rândul lui, Putin a afişat o atitudine conciliantă şi a declarat că au fost încheiate “unele acorduri” cu liderul ucrainean. Ulterior, preşedintele Poroşenko a anunţat şi că negocierile UE-Rusia-Ucraina pe tema plăţii gazelor ruseşti de către Kiev ar urma să se reia, după ce au eşuat în iunie, şi că a convenit cu Angela Merkel să-şi coordoneze demersurile la Consiliul European din 30 august.

    După numai o zi însă, situaţia s-a deteriorat radical, odată cu extinderea bruscă a luptelor pe un nou front la sud de Doneţk. Un lider al separatiştilor a recunoscut, în premieră, la o televiziune rusă de stat că între 3.000 şi 4.000 de voluntari din Rusia, mulţi dintre ei rezervişti sau militari activi aflaţi în concediu, luptă deja de mult de partea lor, în virtutea frăţiei slave exprimate ca în anii ’90 în conflictul din fosta Iugoslavie. Acelaşi lider a afirmat, iarăşi în premieră, că scopul separatiştilor nu este federalizarea, ci desprinderea de Ucraina a teritoriilor cu populaţie rusofonă semnificativă.

    Ambasadorul SUA la Kiev a acuzat imediat Rusia că a trimis în Ucraina trupe militare regulate şi sisteme antiaeriene noi ca să combată armata guvernamentală, Departamentul de Stat al SUA a vorbit despre o “contraofensivă condusă de Rusia”, preşedintele Poroşenko despre o “invazie”, iar premierul ucrainean în exerciţiu Arseni Iaţeniuk a cerut convocarea Consiliului de Securitate al ONU, a cerut ajutorul militar al UE, a cerut îngheţarea tuturor activelor ruseşti de către SUA, UE şi G7 şi a dat ca sigură intenţia Moscovei de a întrerupe la iarnă livrările de gaze către Europa.

    Toate acestea au loc cu câteva zile înainte de reuniunea NATO din Ţara Galilor din 4 septembrie, de la care Polonia, ţările baltice şi România aşteaptă unda verde pentru instituirea unei prezenţe militare permanente a organizaţiei pe teritoriile lor, spre a contracara ameninţarea rusească. Marea Britanie susţine ideea, pe care Germania, Franţa, Italia şi Spania au dezavuat-o.

    Deocamdată, Europa a amânat o reacţie la problema ucraineană: la Consiliul European de sâmbătă de la Bruxelles, liderii UE au dat un termen de o săptămână Rusiei să înceteze acţiunile în Ucraina, în caz contrar urmând să adopte noi sancţiuni pe linia celor adoptate până acum (vizând sectorul energetic, bancar şi de apărare). Soluţia înarmării Ucrainei de către statele UE, susţinută de preşedintele Traian Băsescu sau de preşedinta lituaniană Dalia Grybauskaite, a fost însă respinsă de cancelarul Angela Merkel, care a explicat că furnizarea de armament european către Kiev ar crea impresia falsă că există o soluţie militară la conflictul din estul Ucrainei.

     

  • Kievul anunţă că un sistem antiaerian rus a doborât un avion de luptă în estul Ucrainei

    “Un sistem antiaerian rus a doborât un avion de atac de tip Su-25. Pilotul a reuşit să se catapulteze”, a anunţat sursa citată, fără a preciza locul atacului.

    Statul Major ucrainean a dezminţit însă numărul de patru avioane doborâte, revendicat de rebelii proruşi.