Tag: proiect

  • Proiect: Ministerul Sănătăţii va înfiinţa cinci centre regionale de boli genetice

    Proiectul de ordin al ministrului Sănătăţii prevede înfiinţarea unei reţele de genetică medicală.

    Astfel, Centrul Regional Bucureşti va fi organizat în structura Institutului pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului “Alfred Russescu” din Capitală şi va avea arondate judeţele: Argeş, Buzău, Călăraşi, Giurgiu, Dâmboviţa, Ilfov, Ialomiţa, Prahova, Teleorman, Tulcea, Constanţa, Vâlcea şi Olt.

    Centrul Regional Cluj va fi organizat în structura Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii “Cluj-Napoca”, având arondate judeţele: Cluj, Bistriţa – Năsaud, Sibiu, Mureş, Covasna, Harghita, Braşov.

    Centrul Regional Timiş, ce va face parte din structura Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii “Louis Ţurcanu” Timişoara, va deservi judeţele: Timiş, Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Mehedinţi, Gorj şi Dolj.

    Centrul Regional Iaşi, înfiinţat în Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii “Sf.Maria” Iaşi, va avea arundate judeţele: Iaşi, Bacău, Botoşani, Neamţ, Suceava, Vaslui, Vrancea, Galaţi şi Brăila.

    Iar Centrul Regional Bihor va fi organizat în structura Spitalului Clinic Municipal “Gavril Curteanu” Oradea pentru a judeţele Bihor, Alba, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj.

    În referatul de aprobare al ordinului, se precizează că se cunosc peste 11.000 de boli determinate sau condiţionate genetic, iar prevalenţa lor este, în medie, de 5 – 8 la sută din numărul total de nou-născuţi, adică 1 din 20 nou-născuţi vor avea până la vârsta de 25 ani, manifestarea clinică a unei boli genetice şi, probabil, 1 din 3 – 4 indivizi în tot cursul vieţii.

    Estimativ, în România, se nasc în fiecare an 7.500 – 8.000 de copii cu boli genetice şi alţi circa 10.000 – 11.000 vor manifesta o boală determinată sau condiţionată genetic până la vârsta de 25 ani.

    Situaţia actuală a geneticii medicale în România este departe de serviciile şi exigenţele existente în ţările UE ca şi în unele ţări învecinate, iar serviciile existente nu asigură necesarul şi nici calitatea unei asistenţe medicale adecvate în acest domeniu.

    Medicii specialişti şi primari de genetică medicală din România, urmare a recunoaşterii acestei specialităţi începând cu anul 1997, şi cei care sunt în curs de pregătire nu au structuri organizatorice specializate în care să-şi desfăşoare activitatea, se mai spune în referat.

    Există în prezent un număr de 22 medici primari, 39 medici specialişti şi 32 medici rezidenţi de genetică medicală.

    Totodată, există unele unităţi regionale specializate pe activitatea de genetică în cadrul unor spitale de pediatrie, dar aceste unităţi nu au un statut administrativ clar şi cu atât mai puţin o finanţare corespunzătoare, şi câteva laboratoare de citogenetică (Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Oradea, Târgu-Mureş, Craiova), înfiinţate şi organizate prin resurse minime, cel mai adesea cu fonduri din învăţământ sau cercetare.

  • Proiectul privind tariful pentru distribuţia energiei termice, retras din dezbatere de Oprescu

    “După analiza hotărârii de Consiliu iniţiată de RADET Bucureşti în urmă deciziei nr. 3506 a Autorităţii Naţionale de Reglementare a Energiei, Primarul General, Sorin Oprescu a decis retragerea din dezbaterea publică a proiectului de HCGMB privind aprobarea tarifelor de transport şi distribuţie a energiei termice livrată prin puncte termice urbane de transport pentru consumatorii cu puncte termice proprii şi a preţurilor locale medii de facturare a energiei termice pentru consumatorii non-casnici, practicate de RADET Bucureşti”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX, marţi seară, de Primăria Municipiului Bucureşti (PMB).

    Potrivit sursei citate, primarul general Sorin Oprescu a constatat că proiectul supus dezbaterii publice nu a fost avizat de Autoritatea Publică de Reglementare a Serviciilor Publice, care, conform statutului, în conformitate cu art. 15, cap. 4, din HCGMB 339/2009, reglementează “stabilirea şi asigurarea aplicării unor politici de preţuri în domeniul serviciilor energetice pentru stimularea echilibrată a producţiei, transportului şi distribuţiei energiei”.

    În plus, arată municipalitatea, proiectul nu a fost supus unei analize a Consiliului Consultativ, care are în componenţa să specialişti în domeniul energetic.

    Primarul general susţine că este cu atât mai oportună reconsiderarea acestui proiect de hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), cu cât constituirea Sistemului Integrat de Producere, Transport, Distribuţie a Energiei Termice (SACET) este în ultima fază. “Ţinând cont că, la ora actuală, calendarul unificării dintre ELCEN şi RADET se află în etapele finale, nu este justificată o discuţie despre majorarea tarifului la transportul şi distribuţia energiei termice. În momentul în care va apărea o singură entitate, respectiv Sistemul Integrat de Producere, Transport, Distribuţie a Energiei Termice – SACET, toate neconcordanţele între deciziile autorităţilor naţionale şi ale celor locale vor dispărea. Municipalitatea va fi în măsură atunci să controleze tarifele, în beneficiul cetăţenilor”, a declarat edilul, citat în comunicat.

    În prezent, preţul gigacaloriei în Capitală este de 341 de lei, din care populaţia plăteşte circa 170 de lei, iar municipalitatea suportă, prin subvenţie de la bugetul local, 171,18 lei, adică peste 50% din cost. Subvenţia acordată de Primăria Municipiului Bucureşti pentru plata gigacaloriei a fost de 561,4 milioane de lei în 2011, de 526,8 milioane de lei în 2012 şi de 487 milioane de lei în 2013.

    Proiectul privind aprobarea tarifelor de transport şi distribuţie a fost supus dezbaterii publice la propunerea RADET Bucureşti, care, la 14 martie, a primit avizul Autorităţii Naţionale de Reglementare Servicii Comunitare (ANRSC), obligatoriu pentru majorarea tarifelor. RADET a solicitat ANRSC majorarea tarifelor de transport şi distribuţie că urmare a creşterii tarifelor de producţie începând cu 1 ianuarie 2014, prin decizia nr 3506 din 27.11.2013 a Autorităţii Naţionale de Reglementare a Energiei (ANRE).

    Conform proiectului, tariful pentru transportul şi distribuţia energiei termice în Capitală ar fi putut creşte cu 10,7% pentru consumatori casnici şi cu 21,41% pentru non-casnici.

  • Bugetul Curţii Constituţionale ar putea fi suplimentat cu 375.000 lei, pentru drepturile salariale câştigate în instanţă

    Proiectul de Hotărâre privind suplimentarea bugetului Curţii Constituţionale pentru plata titlurilor executorii aferente trimestrului al doilea al anului 2014 a fost pus luni în dezbatere publică de către Ministerul Justiţiei.

    Iniţiatorul proiectului cere, pentru plata acestor drepturi salariale, suplimentarea bugetului Curţii Constituţionale pe anul 2014 cu suma de 375.000 de lei, la titlul “Cheltuieli de personal”, din suma globală prevăzută cu această destinaţie în bugetul Ministerului Finanţelor Publice.

    “Sumele alocate potrivit prezentei hotărâri vor fi utilizate numai pentru plata titlurilor executorii prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, de Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 280/2013, precum şi de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012 privind luarea unor măsuri în domeniul învăţământului şi cercetării, precum şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute în hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2013”, se arată în proiectul de act normativ.

    Ministerul Justiţiei arată, în nota de fundamentare, că suma de 375.000 de lei este necesară în condiţiile în care în bugetul aprobat Curţii Constituţionale pe anul 2014, la titlul “Cheltuieli de personal” nu au fost prevăzute sume cu această destinaţie.

    Potrivit articolului 1, alineatul 1 litera c) din OUG 71/2009, “plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2011, se va realiza după o procedură de executare care începe astfel: în anul 2014 se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu”.

    Conform Legii bugetului de stat pe anul 2014, ordonatorii principali de credite efectuează plata titlurilor executorii în cuantumul prevăzut pentru acest an prin OUG 71/2009, prin OG 17/2012, şi prin OUG 92/2012, din sumele aprobate la titlul “Cheltuieli de personal”, în mod eşalonat în tranşe trimestriale egale.

    Legea mai prevede că, în ultima lună a fiecărui trimestru, în cazuri temeinic justificate, pot fi majorate sumele aprobate la titlul “Cheltuieli de personal” în bugetul ordonatorilor principali de credite, finanţaţi integral de la bugetul de stat sau din venituri proprii şi subvenţii alocate de la bugetul de stat, pentru acoperirea necesarului de credite bugetare pentru plata titlurilor executorii prevăzute de cele trei ordonanţe, din suma globală prevăzută cu această destinaţie în bugetul Ministerului Finanţelor Publice.

    Pentru Curtea Constituţională, cuantumul fondurilor necesare pentru achitarea sumelor prevăzute în titlurile executorii care cad sub incidenţa OUG 71/2009, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la trimestrul al doilea al acestui an, este de 375.000 de lei, semai arată în nota de fundamentare a proiectului.

  • Patronatele cer premierului să blocheze proiectul falezei din Năvodari, care ar distruge plaja

    “Principala atracţie a staţiunii Năvodari a fost şi este plaja. După Mamaia, e clar că locul care se poate dezvolta cel mai mult pe litoral este Năvodariul. Aici s-au făcut investiţii importante în ultimii 12 ani. În momentul în care am văzut documentele cu planurile primarului am fost în pragul unui stop cardiac“, a declarant agenţiei MEDIAFAX Alin Burcea, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT).

    El a explicat că în urmă cu câteva săptămâni, mai multe persoane au început să facă măsurători pe plaja din Năvodari, afirmând că lucrează pentru primărie. Patronatele din turism s-au sesizat şi au început să facă cercetări, aflând că Primăria Năvodari a depus un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) care prevede construirea pe plajă a unei faleze lungi de şase kilometri şi late de 16 metri, la 60 de metri de mare. Astfel, plaja va fi limitată la maxim 60 de metri lăţime, în condiţiile în care este în vigoare o lege care prevede că nu se poate construi la distanţă mai mică de 150 de metri de mare, potrivit lui Alin Burcea.

    “Să ne imaginăm că pe plaja din Năvodari, pe şase kilometri lungime, va apărea o alee de beton lată de 16 metri, în jurul căreia vor apărea construcţii, locuinţe şi chioşcuri, toate în faţa hotelurilor construite în ultimii zece ani. Evident că dacă se ştia lucrul ăsta de acum zece ani, nu mai investea nimeni aici. Vreau să atrag atenţia că o staţiune construită în ultimul deceniu riscă să fie îngropată. Nu o să vină nimeni să stea printre bălării, cu construcţii în faţă. Este un apel pe care îl fac primului ministru din partea ANAT, să intervină cu Corpul de Control al Guvernului”, a mai spus Burcea.

    El a adăugat că, în calitate de vicepreşedinte al ANAT, face un apel la premier să oprească proiectul.

    “Fac un apel ca această nenorocire, acest jaf să fie anulat. Este vorba de o afacere de sute de milioane de euro, dacă vor începe lucrările de construcţie pe plajă. E o nenorocire care trebuie stopată acum. Primarul Năvodariului a depus la Consiliul Judeţean Constanţa o cerere pentru PUZ, care trebuie blocată urgent. În această cerere este prevăzută faleza, dar şi mai multe construcţii, dintre care unele pe plajă, şi am văzut acolo şi blocuri de P+10. Or, să te trezeşti acum pe plajă cu un lanţ de blocuri de P+10, înseamnă un jaf. Cred că trebuie pornit un control adevărat şi de către DNA”, a mai spus oficialul ANAT.

    Contactat de MEDIAFAX, Nicolae Matei, primarul localităţii Năvodari, a afirmat că nu va renunţa la ideea sa, ba mai mult, ia în calcul să facă plângere penală pe numele celor care obstrucţionează proiectul.

    Investitorii se sperie că o să apară un fel de talcioc acolo, că o să vândă fiecare ce vrea, haine, porumb fiert etc. Nu va exista aşa ceva. Va fi o zonă de promenadă de şase metri, nu vom face o stradă pe malul mării, nu vom face tot felul de buticuri pe malul mării, este exclus aşa ceva. Prioritate vor avea investitorii care sunt în zona adiacentă, care şi-au făcut ansambluri rezidenţiale, care au hoteluri”, a spus primarul Nicolae Matei.

    El a completat că vrea să liniştească investitorii serioşi şi îi anunţă că faleza nu înseamnă o bandă de circulaţie, că nu pot circula maşini pe malul mării, ci va fi o zonă de promenadă, care va aduce civilizaţia în staţiune.

    “Cei care şi-au făcut ansambluri rezidenţiale vor avea exclusivitate în dreptul lor în ceea ce priveşte comerţul, traficul poate fi restricţionat în anumite ore, intervalul de timp când lumea merge la plajă. Nu încălcăm nicio normă, nu periclităm bunul mers al turismului în zonă. Faleza va ridica turismul în Năvodari, va da o notă de civilizaţie, vom avea internet wireless, foişoare pentru salvamari, scuaruri de spaţii verzi, băncuţe, lampadare de fontă. Avem proiectate bretele cu apă care să alimenteze zonele de duşuri pe plajă”, a mai spus primarul.

    Nicolae Matei a afirmat că proiectul este în valoare de aproximativ 60 de milioane de lei şi va fi realizat cu fonduri europene.

    Mohammad Murad, preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) şi cel mai mare investitor în turism pe litoral, cu 4.000 de locuri de cazare, dintre care 2.000 construite în Năvodari, afirmă că proiectul primarului nu este convenabil absolut deloc pentru cei care au investit în staţiune, pentru că multe dintre planurile de investiţii au ţinut cont de ieşirea la mare şi de plaja lată.

    “În PUZ-ul depus de primărie se prevede construirea unei serii de clădiri şi centre comerciale pe care noi nu le-am luat în calcul atunci când am investit aici. Eu, dacă aş fi aflat ce se va întâmpla, n-aş mai fi făcut la Năvodari acele investiţii de 27 de milioane de euro în 2.000 de locuri de cazare. În plus, în condiţiile astea, dacă mâine primesc o ofertă de vânzare, plec imediat din Năvodari”, a declarat Murad pentru MEDIAFAX.

    El a adăugat că plănuia să mai construiască în următorii ani încă 2.000 de locuri de cazare, dar renunţă din cauza noii situaţii create.

    “Până acum, pentru ce am făcut, am colaborat ok cu primarul din Năvodari, dar planurile generale pentru staţiune trebuie să fie făcute prin consultare cu cei care au investit. Eu o să renunţ la investiţii plănuite de încă 20 de milioane de euro. Găsisem sursă de finanţare. Valoarea unei investiţii, când are ieşire la mare este una, pentru că turistul ţine cont că plaja e foarte lată. Dacă se îngustează plaja cu construcţii şi faleză, eu trebuie, ca cei 4.000 de turişti să aibă loc pe plajă, să îi duc la 2,5 kilometri distanţă, şi asta dacă acolo va fi liber. Deci, noi, în loc să protejăm plaja şi să încercăm să o lărgim cât mai mult, o îngustăm”, a mai spus Murad.

    Potrivit hotelierului, turiştii vin la mare în principal pentru plajă, iar investitorii şi-ar dori ca zona să fie păstrată aşa cum este. Murad, care a deschis anul trecut un hotel de cinci stele în Năvodari, a afirmat că nu l-ar mai fi construit dacă ar fi ştiut despre planurile primarului.

    “Ceea ce face primarul din Năvodari arată foarte clar că în România investiţiile pe termen lung sunt riscante. Nu ştii niciodată ce se va schimba. Eu, de exemplu, am adormit vecin cu Apele Române şi cu plaja şi m-am trezit vecin cu Gheorghe şi cu faleza. Faleza din Năvodari va face ca staţiunea să concureze în câţiva ani cu Eforie Nord. Cei care vin în Năvodari sunt persoane cu bani, care caută hoteluri noi, de 4 sau 5 stele. Nimeni nu vrea să se plimbe aici pe o faleză unde să găsească bazaruri turceşti cu porumb şi floricele. Aici este nevoie de un alt gen de investiţii, un port turistic, un cazinou, aqua land, cluburi etc.”, a mai spus Murad.

    În Năvodari există, potrivit Autorităţii Naţionale pentru Turism, 8.720 de locuri de cazare.

    Nicolae Matei este primar al oraşului Năvodari din anul 2008. De asemenea, el deţine şi funcţia de preşedinte al PSD Năvodari.

    Primarul Nicolae Matei a fost condamnat în 8 aprilie, de Tribunalul Constanţa, la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare pentru dare de mită. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Constanţa, următorul termen fiind stabilit în 18 septembrie.

    Procurorii DNA îl acuză pe primarul oraşului Năvodari că, în perioada iunie – octombrie 2012, i-ar fi solicitat unui ofiţer de poliţie judiciară cu funcţie de conducere, denunţător în cauză, să-i ofere protecţie în anchetele penale care-l vizau şi să intervină în aceste anchete, pe care Nicolae Matei le considera abuzive, nejustificate şi motivate politic. În schimbul acestor intervenţii, în 25 octombrie 2012, edilul i-ar fi dat ofiţerului de poliţie două loturi de teren situate în Năvodari, cu o valoare de piaţă de 46.160 de euro. Cele două terenuri ar fi fost date prin intermediari, cu simularea unor vânzări consemnate în două contracte semnate de respectivii intermediari, pentru care s-ar fi plătit 59.000 de lei, însă în realitate nu s-a achitat niciun ban. Unul dintre intermediari, Nicolae Vâlcu, este judecat pentru mărturie mincinoasă şi fals în declaraţii, fiind acuzat că a dat în faţa notarului o declaraţie în care a arătat că a primit cei 59.000 de lei.

  • Povestea incredibilă a oraşului care a costat o avere şi are doar o mână de locuitori – GALERIE FOTO

    Naypyidaw a devenit capitala Birmaniei în 2005, fiind în acea vreme mai mult un proiect decât un oraş bine definit.

    Autorităţile au decis construirea oraşului având de la început intenţia ca acesta să fie capitala statului. Investiţiile în infrastructură au fost uriaşe, deşi Birmania este o ţară cunoscută mai ales pentru conflictele militare şi traficul de droguri, iar majoritatea populaţiei trăieşte la limita sărăciei.

    Deşi proiectul este în proporţie de 80-90% finalizat, gradul de ocupare al oraşului este de sub 5%. De aici provine şi numele de “capitala fantomă”, aşa cum a fost Naypyidaw denumit de către presa internaţională.

    Autostrada ce duce la Naypyidaw are 11 benzi pe sens, însă în marea parte este goală. Încrederea autorităţilor în acest proiect este de neînţeles, avaând în vedere comparaţia dintre preţul apartamentelor şi faptul că doar cei mai bogaţi oameni din Burma îşi permiteau accesorii de bază, precum telefoanele mobile.

    Naypyidaw a fost construit, susţin autorităţile, datorită poziţiei mai “sigure” decât vechea capitală (Rangoon). Cu toate acestea, există zvonuri că liderii militari ai statului ar fi fost îndemnaţi de către aşa-numiţii cititori în stele să demareze proiectul.

    POVESTEA INCREDIBILĂ A UNUI ORAŞ-FANTOMĂ

     


    Care sunt etapele de management ale unui proiect co-finanţat prin fonduri structurale?

  • 71% dintre tineri cred că o meserie se învaţă cel mai bine la şcoală, iar mai mult de jumătate dintre tineri ar prefera o postliceală, chiar dacă majoritatea părinţilor îi îndrumă către facultate

    Berea Bucegi lansează programul „Meserii pentru România”, primul proiect în cadrul platformei cu acelaşi nume. Programul susţine şcolile postliceale care contribuie la educaţia formală a „gulerelor albastre” şi a fost creat ca urmare a celui mai recent studiu despre statutul meseriilor în Romania. Studiul a relevat că peste 53% dintre tinerii între 18 şi 24 ani s-ar orienta către meserii, 71% dintre ei crezând că o meserie se învaţă cel mai bine la şcoală.

    „Prin proiectul «Meserii pentru România», reamintim românilor importanţa pe care meseriile şi meseriaşii buni o au pentru dezvoltarea societăţii. Vrem să îi încurajăm şi susţinem pe tinerii de astăzi care s-ar orienta către o meserie, chiar dacă aşa-zisa categorie a «gulerelor albastre» nu intră în topul profesiilor respectate de români”, afirmă Narcis Horhoianu, director de marketing Heineken România, compania care are în portofoliu berea Bucegi.

    La ora actuală, muncitorii sunt foarte căutaţi pe piaţa muncii: peste 15.000 slujbe scoase la concurs de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă se adresează celor cu studii medii şi profesionale. Cu toate acestea, muncitorii necalificaţi au o pondere mare în rândul populaţiei, fiind a treia cea mai frecventă ocupaţie, după agricultori şi vânzători, potrivit studiului „Meserii pentru Romania” .

    Programul este implementat în colaborare cu organizaţia non-guvernamentală Junior Achievement şi se adresează claselor cu tineri peste 18 ani. Trei dintre aceste şcoli vor primi, în urma unui concurs de proiecte, finanţare din partea Bucegi în valoare de 97.500 de lei, pentru fiecare dintre proiectele câştigătoare.

    Prin acest program şcolilor li se acordă şansa să-şi doteze atelierele profesionale sau să investească în materiale didactice, fiind o opţiune viabilă pentru tinerii care nu urmează o facultate. Proiectul are şi o componentă educaţionala, echipele participante putând să realizeze proiecte de colaborare cu mediul de afaceri.

    Cum se va desfăşura programul:

    În perioada 22 septembrie – 17 octombrie 2014, se pot înscrie pe platforma www.meseriipentruromania.jaromania.org, cu unul sau mai multe proiecte care au scopul de a creşte calitatea actului educaţional.

    Juriul va evalua aplicaţiile în perioada 20-26 octombrie 2014, iar cei trei câştigători vor fi anunţaţi în intervalul 27-31 octombrie. Proiectele vor fi implementate în şcoli, în perioada 31 octombrie-17 noiembrie, cu ajutorul organizaţiei Junior Achievement.

    Cu o istorie interesantă începută în anii ’80, Bucegi este în prezent cea mai consumată bere la sticlă de 2.5l din România (Nielsen România, RMS 2014). Produsă prima dată la Constanţa şi Craiova şi apoi în toate fabricile de stat, berea Bucegi este prima bere pasteurizată din România, cu distribuţie naţională.

     

  • Kelemen: Proiectul de autonomie va fi, din august, în dezbatere publică

    “În ceea ce priveşte proiectul de autonomie, suntem în discuţii cu colegii de la PCM. Există o formă care a fost dată la tradus din limba română în cea maghiară, fiindcă proiectul a fost scris în limba română”, a declarat, sâmbătă, la Chiuruş, judeţul Covasna, Kelemen Hunor.

    Potrivit acestuia, va urma o discuţie în interiorul UDMR, după care proiectul va fi lansat în dezbatere publică, pe parcursul lunii august.

    “Dezbaterea publică va dura, deoarece nu este un proiect care poate fi explicat într-o săptămână sau într-o zi, şi nici nu trebuie. Trebuie o dezbatere publică foarte bine gândită şi foarte profundă, atât cu societatea românească în ansamblul ei, cât şi cu cea maghiară. Nu pot să spun când se va termina această dezbatere, vorbim totuşi despre un proiect foarte important”, a afirmat preşedintele UDMR.

    El a adăugat că nu trebuie creată impresia că proiectul este foarte uşor de acceptat, mai ales că este cunoscută percepţia societăţii româneşti cu privire la această iniţiativă.

    “Nu trebuie să creăm impresia că este ceva foarte simplu, ceva uşor de acceptat, deoarece ştim care este percepţia societăţii despre o astfel de iniţiativă, care sunt reţinerile, dar şi motivele pentru o astfel de iniţiativă din partea comunităţii maghiare, iar aceste aspecte trebuie explicate”, a spus Kelemen Hunor, precizând că nu a discutat cu partenerii de guvernare despre acest subiect.

    În iunie, preşedintele UDMR Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, susţinea că proiectul statutului de autonomie a Ţinutului Secuiesc ar trebui să cuprindă cinci elemente importante, între care autonomia fiscală şi drepturile românilor din zonă, afirmând că aceste drepturi nu vor fi îngrădite prin statut.

  • Proiect: Doar mamele care au primit indemnizaţii calculate greşit vor fi amnistiate

    Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) a pus în dezbatere publică proiectul de Lege prin care se modifică OUG 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, prin care, pe de o parte, ar urma să fie amnistitate o parte dintre mamele pentru care au fost stabilite debite, iar pe de alta mamelor li s-ar putea permite să încaseze venituri suplimentare în perioada în care sunt în concediu de creşterea copilului.

    Textul pus în dezbatere publică are o formulare interpretabilă în ce priveşte amnistierea mamelor care înregistrează deja debite.

    Astfel, art. II (1) din proiect prevede că “debitele constituite sau care urmează a fi constituite în sarcina persoanelor care au beneficiat până la data intrării în vigoare a prezentei legi sau beneficiază la data intrării în vigoare de indemnizaţia pentru creşterea copilului/stimulentul, reprezentând sume încasate necuvenit, ca urmare a stabilirii unui cuantum eronat al indemnizaţiei pe baza documentelor prezentate, se scutesc de la plata acestora”.

    La art. III (1) se arată însă că “debitele (…) constituite din culpa debitorului materializată în folosirea de către acesta a unor documente eliberate cu nerespectarea legii, declararea de către acesta a unor date neconforme realităţii sau nedeclararea unor informaţii, care au avut drept urmare stabilirea eronată a cuantumului drepturilor sau a perioadei de acordare a acestora, nu fac obiectul scutirii la plată, conform prevederilor prezentei legi”.

    Directorul general al Direcţiei generale asistenţă socială din cadrul MMFPSPV, Lăcrămioara Corcheş, a precizat joi, pentru MEDIAFAX, că art. II se referă la cazurile în care s-au încasat drepturi necuvenite din cauza unor erori, iar art. III, la cele în care drepturile necuvenite au apărut în urma unor fraude.

    “La art. II se acceptă erorile de calcul ale funcţionarului public, care este pedepsit de Legea 188. La art. III este vorba de fraudă şi nu putem amnistia frauda”, a explicat Lăcrămioara Corcheş, precizând că documentul este, deocamdată, în dezbatere publică, iar Ministerul de Justiţie ar putea propune exprimări lipsite de echivoc.

    Contactat de agenţia MEDIAFAX, avocatul Răzvan Vasiliu a declarat că, în opinia sa, textul proiectului de lege este ambiguu şi lasă loc la interpretări.

    “Legea pentru modificarea OUG 111/2010 supusă dezbaterii publice conţine prevederi ambigue, fapt ce, cu siguranţă, va duce la o aplicare neunitară sau eronată a acestor prevederi. Acest proiect urmăreşte să exonereze de la plată persoanele care au încasat necuvenit sume reprezentând indemnizaţii aferente concediului de creştere şi îngrijire a copilului, însă nu orice astfel de debit va fi exonerat. Sunt vizate numai acele debite stabilite ca urmare a erorilor materiale survenite din culpa funcţionarului, şi nu cele care au la bază documente care conţin date care nu corespund realităţii. Faţă de acest aspect, mă îndoiesc că prezentul proiect de lege va avea ca finalitate situaţia expusă în cuprinsul expunerii de motive, respectiv o evitare a scăderii accentuate a bugetului familiei, respectiv eliminarea posibilităţii vulnerabilizării resurselor destinate creşterii şi îngrijirii copilului”, a explicat avocatul.

    Pe de altă parte, proiectul de act normativ mai prevede că, în situaţia în care pe perioada concediului pentru creşterea copilului, persoana îndreptăţită realizează venituri supuse impozitului în sumă de până la trei indicatori sociali de referinţă (ISR) anual, plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului nu se suspendă, iar drepturile încasate cu acest titlu nu vor mai fi considerate “drepturi necuvenite”, ca în prezent.

    Documentul pus în dezbatere publică propune şi modificarea alineatului 3 art. 7. Astfel, dreptul la stimulentul de inserţie se va suspenda începând cu ziua următoare celei în care beneficiarul nu mai realizează venituri supuse impozitului şi solicită concediul pentru creşterea copilului.

    În situaţia în care, pe durata concediului pentru creşterea copilului, au fost realizate venituri peste nivelul stabilit (valoarea a trei ISR), recuperarea sumei încasate necuvenit se va calcula ca diferenţă între cuantumul lunar al indemnizaţiei pentru creşterea copilului încasate şi nivelul lunar al stimulentului de inserţie la care ar fi avut dreptul.

    “Debitul se constituie numai pentru lunile în care s-a desfăşurat o activitate”, se arată în proiect.

    În situaţia în care sumele încasate necuvenit vor avea drept cauză culpa persoanei care le-a încasat (folosirea de către aceasta a unor documente eliberate cu nerespectarea legii, declararea de către acesta a unor date neconforme realităţii sau nedeclararea unor informaţii), prevederile anterioare nu se aplică.

    “Pentru drepturile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, cu excepţia celor prevăzute la art. 2 alin. (1) sumele încasate necuvenit ca urmare a unei infracţiuni săvârşite de beneficiar se recuperează de la acesta, în condiţiile legii. Decizia (…) constituie titlu executoriu şi poate fi contestată conform prevederilor Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Sumele rămase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedaţi nu se mai urmăresc”, se arată în proiect.

    Proiectul mai prevede că, în termen de 60 zile de la data intrării în vigoare a legii, trebuie făcute modificări şi în normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010.

    Legea va intra în vigoare în prima zi a lunii următoare datei publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    Proiectul de act normativ va fi în dezbatere publică până în 17 septembrie.

    Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a anunţat, la 1 august, că mamele vor putea obţine, pe lângă indemnizaţia de creştere a copilului, venituri de până la 1.500 de lei anual, muncind de acasă, iar peste 12.000 de femei care au făcut acest lucru şi ar trebui să restituie indemnizaţia vor fi aministiate fiscal.

    Plumb a declarat că, în urma unei decizii a Curţii de Conturi de verificare a dosarelor pentru acordarea indemnizaţiei de creştere a copilului, s-a stabilit că 12.460 de mame, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2014, au încasat venituri suplimentare, pe lângă indemnizaţia de creştere a copilului. Astfel, Curtea de Conturi a stabilit că mamele respective trebuie să returneze indemnizaţiile încasate, respectiv 15 milioane de lei pentru care s-a constituit debit.

  • Cine este responsabil pentru succesul salatei de cartofi, aflată în top 10 cele mai vizibile proiecte pe Kickstarter?

    În acel moment avea în jur de 200 de finanţatori. După apariţia în presă traficul pe pagina salatei a decolat, atingând 4,1 milioane de vizite. Pe 7 iulie traficul atingea chiar şi 125.000 de unici pe oră, fapt care face proiectul unul dintre cele mai vizitate pagini pe Kickstarter.

    Topul 10 este următorul:

    1. Consloa de jocuri Ouya, 63.416 finanţatori, 8,596 milioane dolari strânşi
    2. Pebble Watch, 68,929 finanţări, 10,266 milioane dolari strânşi
    3. Filmul “Veronica Mars”, 91.585 finanţări, 5,702 milioane dolari strânşi
    4. Salata de cartofi, 6.911 finanţări, 55.492 dolari strânşi
    5. Double Fine Adventure, joc video, 87.142 finanţări, 3,336 milioane dolari strânşi
    6. Project Eternity, joc video, 73.986 finaţatori, 3,986 milioane dolari
    7. Penny Arcade, comics, 9.069 finanţări, 528.144 dolari strânşi
    8. Reading Rainbow, librărie interactivă, 105.857 finaţări, 5,408 milioane dolari
    9. Mighty No9, joc video, 67.226 finaţări, 3,845 milioane dolari
    10. Oculus Rift, hardware, 9.522 finaţări, 2,437 milioane dolari

    În medie, salata de cartofi a primit 8,03 dolari de la un finanţator, mult mai puţin decât media Kickstrater, de 77,51 dolari/finanţator.
    Pe de altă parte, proiectul a făcut deliciul presei, care poate fi considerată drept principalul vector al succesului său: 2.068 de menţiuni în 54 de ţări, din care 1319 articole în SUA, 272 în Australia, 95 în Canada, 70 în Marea Britanie, 49 în India, 29 în Singapore, 20 în Germania.

  • Romtelecom şi Cosmote vor contrui o reţea de acces la Internet de mare viteză în 783 de localităţi

     Informaţia privind atribuirea contractului a fost transmisă de MEDIAFAX la începutul lunii iulie.

    Cele 783 de localităţi sunt situate în 35 de judeţe şi includ 137.000 gospodării şi 400.000 locuitori.

    “Dezvoltarea regiunilor rurale vizate de acest proiect reprezintă calea sigură spre îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, atât local, cât şi la nivel naţional. Din acest motiv, ministerul a prioritizat proiectul RoNet şi implementarea acestuia cu ajutorul partenerilor europeni prin fonduri nerambursabile de 84 milioane de euro. România este astăzi mult mai aproape de standardele pe care şi le propune Uniunea Europeană prin Agenda Digitală, parte a strategiei Europa 2020”, a declarat ministrul pentru Societatea Informaţională, Răzvan Cotovelea, într-un comunicat comun al Romtelecom şi Cosmote România remis MEDIAFAX

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro