BusinessMagazin

Tag: perioada

  • Cum supravieţuim perioadei de probă la un nou loc de muncă

    Care sunt cele mai frecvente greşeli pe care le fac managerii în perioada de probă, dar care sunt şi metodele prin care aceştia pot evita ratarea startului într-o organizaţie în care şi-au dorit să lucreze?

    Modificarea Codului muncii din mai 2011 a adus o schimbare semnificativă în ceea ce priveşte încadrarea managerilor în organizaţii, astfel că perioada de probă a crescut până la 120 de zile pentru funcţiile de conducere (faţă de 90 de zile, cât era până atunci), acest interval fiind necesar “pentru verificarea aptitudinilor salariatului”.

    Tot în legislaţie se mai precizează că, în timpul sau la finalul perioadei de probă, atât angajatul, cât şi angajatorul pot iniţia încetarea contractului de muncă foarte uşor, printr-o notificare scrisă, fără să-şi motiveze decizia. De aceea, pentru unii manageri conştienţi de faptul că ar putea avea probleme de integrare, primele zile într-o companie nouă sunt critice pentru viitor. “Cele mai multe greşeli din perioada de probă ţin de neadaptarea la context. Greşelile sunt deopotrivă vina angajatorului, care nu asigură un program de integrare adecvat, vina consultanţilor în executive search care nu pregătesc candidatul pentru realitatea care-l aşteaptă în întreprindere (on boarding şi follow-up cu candidatul) şi vina managerului care priveşte noul job exclusiv prin prisma experienţei anterioare pe care a avut-o cu o altă companie şi încearcă să <repete>”, consideră Oana Ciornei, managing partner al firmei de executive search Amrop România.

    Dintre cele mai frecvente greşeli făcute de manageri în primele săptămâni în organizaţii, Oana aminteşte despre faptul că noii plasaţi nu se documentează despre organizaţie înainte de angajare (din rapoarte anuale, din informaţiile publice de la Ministerul de Finanţe, sau din networking informal) şi nici după angajare (plan operaţional, prezentări, sondaje despre cultura organizaţiei sau despre devotamentul angajaţilor), de aceea nu acumulează informaţiile în timp util şi, ca o consecinţă, suferă de sindromul “copy cat”, încep să repete ce au făcut anterior într-un context diferit.

    “Alte erori sunt legate de faptul că se concentrează doar pe problemele tehnice şi nu le rămâne suficientă energie pentru a relaţiona, pentru a construi noi parteneriate, nu cunosc harta influenţatorilor în organizaţie şi nu aduc câteva “quick wins”, nu se concentrează pe câteva arii principale, ci încearcă sa le facă pe toate”, mai spune Oana Ciornei.

    Un manager proaspăt plasat trebuie să vorbească cu fiecare membru al echipei, să îi spună ce aşteptări are, să-i transmită viziunea proprie şi să ia feedback, pentru că altfel riscă să trezească suspiciuni sau zvonuri şi să dea senzaţia de ezitare. De asemenea, acesta trebuie să fie foarte bine pregătit în ceea ce priveşte aşteptările conducerii vizavi de postul pe care îl ocupă, dar şi motivele pentru care predecesorul său a părăsit organiza.ţia, este de părere Cristian Gheorghe, managing partner al firmei de consultanţă în domeniul resurselor umane Nexus Consulting.

    “Se poate întâmpla ca managerii să se apuce, la început, să facă treaba altora. Ei trebuie să ştie să delege sarcinile potrivite oamenilor potriviţi, astfel încât aceştia să fie puşi la treabă conform aptitudinilor şi potenţialului. În felul acesta, se vor simti utili, apreciaţi şi nu se vor simţi ameninţaţi şi, în plus, managerul le poate evalua competenţele tehnice şi atitudinea”, mai spune Cristian Gheorghe.

  • Turismul sportiv: reprezintă golful o nouă oportunitate pentru România?

    “Organizaţia Mondială a Comerţului (WTO) prognozează că, până în anul 2020, aproape unul din trei turişti care vor veni să viziteze Europa, vor alege o destinaţie din Europa Centrală şi de Est, iar turiştii amatori de golf sunt întotdeauna în căutare de noi locuri”, notează un comunicat KPMG.

    Pentru vacanţele de golf, cele mai vizitate destinaţii din Europa continuă să fie Spania şi Portugalia, urmate de Scoţia şi Turcia, în timp ce Italia şi Bulgaria au câştigat în popularitate în ultima perioadă.

    “Din cauza lipsei facilităţilor, numărul de jucători înregistraţi în Asociaţia Jucătorilor de Golf din România nu reflectă în mod real potenţialul pieţei. Comparativ cu ţările învecinate, România se situează printre ultimele locuri în clasamentul terenurilor de golf. Suntem, evident, cu mult în urma Republicii Cehe cu cele 96 de terenuri de golf de care dispune, dar nu stăm mai bine nici faţă de Polonia care are 27 de terenuri – 3.000 de jucători afiliaţi, Ungaria – 15 terenuri şi 1.400 de jucători, şi Bulgaria – 7 terenuri şi 640 de jucători”, declară Richard Perrin, Partner Advisory KPMG.

    Conform studiului KPMG, dacă un investitor poate obţine terenul în concesiune, costurile unui complex de golf se vor ridica oricum la aproximativ 12 milioane de euro. Această sumă ar asigura amenajarea unui teren cu 18 găuri, o sală de conferinţe, un restaurant şi baruri, 12 cabane, un centru spa şi zone destinate activităţilor de recreere.

    “În perioada 2008-2013 costul mediu necesar realizării unei găuri de golf în estul Europei, pentru terenuri de orice dimensiune, era de 367.000 de Euro, de trei ori mai mult faţă de 106.000 de Euro în perioada 2004-2008. Principalul motiv este că proiectele imobiliare recente din regiune au avut o calitate net superioară. Comparativ cu acest preţ, costul mediu de dezvoltare în Europa de Vest şi Europa Mediteraneeană de Sud-Est (Franţa, Italia, Portugalia, Spania, Cipru) este de 450.000 de Euro, iar în EMA este 328.000 Euro”, se arată în comunicat.

  • Povestea fondatorului Fiat, omul care a controlat 4% din PIB-ul Italiei

    Prin controlul Fiat, a ajuns la un moment dat să deţină 4,4% din PIB-ul Italiei şi 3,1% din forţa de muncă a ţării. Agnelli s-a născut în oraşul Torino, aflat în nordul Italiei şi considerat un important centru cultural şi de afaceri. Tatăl său, Edoardo Agnelli, a fost un puternic industriaş, iar mama sa, Virginia Bourbon del Monte, descendenta unei familii nobiliare.

    Agnelli i-a călcat pe urme bunicului său, Giovanni Agnelli (după al cărui nume a fost şi botezat), cel care a fondat compania producătoare de maşini Fiat în 1899. Agnelli a studiat mai întâi la Pinerolo Calvary Academy, iar apoi şi-a luat licenţa în Drept la Universitatea din Torino. Nu a practicat niciodată meseria de avocat, iar în 1940, când Italia a intrat în Al Doilea Război Mondial, s-a alăturat armatei. A luptat pe frontul rusesc şi a fost rănit de două ori. După predarea Italiei, a devenit ofiţer de legătură cu trupele americane de ocupaţie, datorită fluenţei sale în limba engleză.

    Gianni Agnelli a devenit preşedintele Fiat în 1966, după moartea bunicului său. De-a lungul anilor, s-a remarcat prin numeroasele achiziţii făcute prin companie: a cumpărat Lancia, în 1968; a devenit acţionar al Ferrari un an mai târziu, a preluat controlul Alfa Romeo de la guvernul italian în 1986 şi a cumpărat Maserati în 1993. A deschis numeroase fabrici, inclusiv în Rusia (Uniunea Sovietică în perioada respectivă) şi în America de Sud. În 1970, în perioada crizei mondiale de petrol, a vândut o parte din companie către Lafico, o companie libaneză deţinută de colonelul Kaddhafi, acţiuni pe care le-a răscumpărat ulterior.

    Agnelli s-a făcut remarcat şi prin faptul că, în conflictele sociale ale companiei, deţinea mereu controlul. În 1980, într-o perioadă când sindicatele au organizat o grevă ce bloca toată producţia, a reuşit să oprească marşul celor 40.000 de muncitori şi să îi convingă să intre din nou în fabrici. Acest eveniment a marcat scăderea puterii uniunilor sindicale, care până în ziua de azi nu şi-au recuperat influenţa asupra mediilor politic şi economic italiene. În 1991, Agnelli s-a înscris într-un grup parlamentar independent, a fost numit senator, iar apoi membru al comisiei de apărare a Senatului.

    În 1996, Agnelli a părăsit conducerea companiei, dar a rămas preşedintele onorific al acesteia până la moartea sa. În 2009, după moartea lui Agnelli, Fiat a făcut o alianţă globală cu grupul Chrysler, prin care, în schimbul tehnologiei şi platformelor pentru realizarea autovehiculelor mici, eficiente din punctul de vedere al consumului, a primit 20% din companie. La începutul anului, Fiat S.p.A. şi Chrysler Group au fuzionat într-o nouă întreprindere, Fiat Chrysler Automobiles.

  • Insolvenţele s-au redus la patru luni cu 14,36%, la aproape 8.900 de firme

     În luna aprilie un număr de 2.089 de firme au intrat în insolvenţă, faţă de 2.115 în martie, 2.631 în februarie şi 2.054 în ianuarie, arată datele ONRC.

    În Bucureşti, Bihor şi Prahova au fost înregistrate cele mai multe insolvenţe în primele patru luni ale anului – 1.566 (în creştere cu 7,04% faţă de 2013), 565 (cu 12,1% mai multe decât în ianuarie-aprilie anul trecut), respectiv 455 firme (+63,08%).

    La nivel naţional, în 27 de judeţe au fost înregistrate scăderi ale numărului de insolvenţe, cu procentaje de la 5,31% la 74,18%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • S&P a urcat ratingul Spaniei, ca urmare a îmbunătăţirii situaţiei economice

     S&P a justificat decizia prin perspectivele mai bune ale Spaniei şi a schimbat estimarea privind creşterea economică medie pentru perioada 2014-2016 de la 1,2% la 1,6%, situaţie care reflectă efectele reformelor structurale.

    Spania a ieşit dintr-o perioadă prelungită de scădere economică în a doua jumătate a anului trecut, iar guvernul de la Madrid vizează un avans al PIB de 1,2% pentru acest an şi de 1,8% pentru anul următor.

    Autorităţile se confruntă, însă, în continuare cu rate foarte ridicate de şomaj şi deficit bugetar, în timp ce băncile, care au avut nevoie de ajutor financiar de 42 de miliarde de euro în 2012, acordă încă împrumuturi cu dificultate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Guvernul aplică un plan de acţiune pentru creşterea investiţiilor companiilor americane

     “Am discutat în octombrie, la Washington, cu secretarul de stat pentru Comerţ un plan de acţiune, pe care Guvernul l-a şi finalizat şi îl implementează în această perioadă, pentru creşterea investiţiilor companiilor americane, încurajarea comerţului, a dezvoltării economice şi a colaborării între cele două ţări”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vânzările de bunuri de folosinţă îndelungată au crescut cu 8% în primele trei luni, la 386 milioane de euro

     “Cea mai mare creştere în valoare (aproximativ 33%) a fost generată de sectorul Telecom care a atins 117 milioane euro, deţinând astfel titlul de cel mai mare sector. De un bun început de an au avut parte şi pieţele de electronice, electrocasnice mici şi mari, acestea înregistrând rate de creştere pozitive comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Pieţele de echipamente foto, IT şi imprimante, multifuncţionale şi consumabile sunt singurele care au înregistrat scăderi comparativ cu T1 2013, cea mai mare fiind pentru piaţa foto (aproape -40%)”, arată rezultatele studiului GfK TEMAX pentru România.

    Segmentul smartphones a continuat să înregistreze creşteri considerabile de două cifre, în timp ce telefoanele mobile clasice pierd în continuare mult teren. Produsele care au contribuit semnificativ la creşterea pieţei de telecom au fost cele ce permit conexiuni 3G şi chiar 4G, cele care încorporează o cameră de minim 5MP şi cu dimensiuni mari ale ecranelor (mai mari de 4 inch). Urmând această tendinţă, phablet-urile continuă şi ele să lupte pentru a atrage atenţia consumatorilor, arată sursa citată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marele mister al managerilor de fonduri de hedging din SUA: de ce câştigă atât de mult?

    ÎN FRUNTEA LISTEI DIN ACEST AN, POTRIVIT INSTITUTIONAL INVESTOR ALPHA, SUNT PATRU PERSONAJE CUNOSCUTE BINE ÎN LUMEA FINANCIARĂ: David Tepper, manager la Appaloosa Management, cu 3,5 miliarde de dolari; Stephen Cohen, de la SAC Capital, cu 2,4 miliarde de dolari; John Paulson, de la Paulson & Co., cu 2,3 miliarde de dolari, şi James Simons, de la Renaissance Technologies, cu 2,2 miliarde de dolari.

    Aceste cifre şi cele prezentate de alte publicaţii sunt estimări bazate pe mărimea fondurilor şi randamentul din anul încheiat, scrie revista americană The New Yorker. Industria fondurilor de hedging este secretoasă. Persoane precum Tepper şi Paulson nu dau anunţuri la ziar că le-a crescut averea cu câteva miliarde. Chiar dacă cifrele nu sunt certe, nici măcar avocaţii foarte bine plătiţi ai fondurilor nu contestă că unele dintre acestea generează profituri uriaşe pentru investitori şi manageri.

    Din când în când această situaţie stârneşte mânia oamenilor obişnuiţi.

    Suma totală de 21,1 miliarde de dolari acumulată anul trecut de primii 25 de manageri de fonduri în funcţie de câştiguri depăşeşte salariile cumulate ale tuturor educatorilor angajaţi în grădiniţele din SUA, notează portalul american Vox. Economistul Paul Krugman a profitat de ocazie şi a cerut taxe mai mari pentru administratorii de fonduri de hedging.

    CUM CÂŞTIGĂ ATÂT DE MULŢI BANI? Mai clar, de ce investitorii în fondurile de hedging – cei ai căror bani sunt riscaţi pentru obţinerea de profit – continuă să le permită managerilor de fonduri să le impună termeni oneroşi? În urmă cu câţiva ani, managerii afirmau că îşi câştigă banii asigurând constant randamente peste cele ale pieţei, însă situaţia s-a schimbat. Timp de cinci ani consecutiv, randamentele fondurilor de hedging s-au situat sub cele ale bursei.

    Anul trecut a fost chiar unul foarte dificil pentru fonduri. Indicele S&P 500, compus din acţiunile unora dintre cele mai importante companii listate în SUA, a avut un an foarte bun, cu un randament de 32%. Potrivit Bloomberg, randamentul net, după comisioane, asigurat de fondurile de hedging s-a situat la 7,4%. Diferenţa de aproape 25% este enormă.

    NVESTITORII ÎN FONDURI AU FOST JUPUIŢI. Investitorii acestor fonduri au plătit, însă, sume mari de bani şi pentru aceste rezultate foarte slabe, scrie The New Yorker. Un american poate investi prin orice firmă mare de brokeraj pentru un comision anual de 0,1%. La fiecare 100.000 de dolari investiţi, plăteşte 100 de dolari. La investiţia într-un fond de hedging important se cere de obicei plata unui comision de management de circa 2.000 de dolari pentru fiecare 100.000 de dolari, la care se adaugă „un comision de performanţă„ de 20%. Procentajele fac parte dintr-o formulă, „2-20„, devenit standard în industrie. Şefii de fonduri de hedging din vârful topului câştigurilor personale s-au descurcat considerabil mai bine decât media.

    Dar nici măcar aceştia nu au depăşit piaţa pe ansamblu cu prea mult. Cifre exacte nu sunt disponibile, însă au fost publicate estimări. Fondurile de top ale Appaloosa, firma lui David Tepper, au obţinut un randament de 42%. Un fond al lui Paulson a câştigat peste 60%, dar firma sa are şi fonduri care nu au mers la fel de bine. Aceştia sunt însă cei cu rezultatele cele mai bune. În multe cazuri, managerii de fonduri au încasat sute de milioane de dolari chiar dacă nu au depăşit piaţa decât cu puţin.

    Din cauza comisioanelor ridicate şi a sumelor de miliarde de dolari pe care le au în administrare, unii manageri pot obţine câştiguri mari chiar dacă obţin randamente mai mici decât cele ale indicilor folosiţi ca referinţă.

  • Vânzările de autovehicule au crescut cu 23,3% în primele patru luni

     Livrările de autoturisme au avansat cu 21,7% şi au totalizat 22.088 unităţi după patru luni, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).

    În continuare, vânzările sunt susţinute de achiziţiile realizate de către firme, acestea reprezentând 81% din volumulul total înregistrat în pimele patru luni.

    În intervalul ianuarie-aprilie au fost produse 142.123 de autovehicule, cu 3,4% mai puţine faţă de perioada similară din 2013. Dintre acestea, 119.879 unităţi (84%) au fost produse de către Dacia, 22.241 (15,6%) de către Ford şi 3 de către Roman Braşov.

    Pe modele, volumele cele mai mari le-au înregistrat Dacia Duster (50.783 unităţi), urmat de Dacia Logan (38.871 unităţi), Ford B-MAX (22.241 unităţi), Dacia Sandero (16.735 unităţi) şi Dacia Logan MCV (13.490 unităţi).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai mare lanţ de farmacii din SUA va prelua compania britanică care deţine Farmexpert

     Compania americană deţine 45% din acţiunile Alliance Boots şi are opţiunea de a cumpăra restul acţiunilor în perioada februarie-august anul următor, potrivit cotidianului britanic The Telegraph.

    O eventuală tranzacţie de preluare a restului de 55% din acţiuni ar evalua compania britanică de distribuţie de produse farmaceutice şi de îngrijire personală la 10,5 miliarde de lire sterline.

    Walgreens vrea ca achiziţia să aibă loc mai devreme de luna februarie, când începe perioada în care ar putea depune oferta, scrie The Telegraph.

    Tranzacţia este atractivă pentru compania americană, întrucât i-ar permite să-şi mute sediul fiscal în Marea Britanie sau Elveţia şi să economisească astfel miliarde de dolari la plata taxelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro