BusinessMagazin

Tag: industrie

  • Muncitori romani concediati de constructorul Nokia

    Vineri, lucrarile au fost intrerupte si mai multi muncitori maghiari au parasit localitatea din cauza lipsei de apa pentru prepararea cimentului. Cu toate acestea, potrivit publicatiei finlandeze citata de Clujeanul.ro, lucrarile de la Jucu evolueaza destul de bine, progresul vazandu-se chiar la un interval de cateva zile.

    Din paginile HELSINGIN SANOMAT se deduce si faptul ca firma germana Goldbeck a incercat sa tina cat mai secreta investitia de 40 de milioane de euro de la Jucu. Si tot un aer misterios pluteste si asupra intregului santier deoarece weekend-ul trecut cei de la Nokia nu au permis accesul presei si nici nu doresc sa divulge progresele facute.

    Ziarul finlandez aminteste chiar si de incidentul de acum doua saptamani, cand presa locala a suspectat fabricarea primului telefon la Jucu si, astfel, deschiderea fabricii. Dar si ca aceasta veste a cazut prost pentru cei 2.300 de muncitori Nokia din Bochum care tocmai aflasera ca vor fi concediati.

    Fabrica Nokia de la Jucu urmeaza sa se deschida la jumatatea lunii februarie si sa functioneze la capacitate maxima in iunie sau iulie.

    Clujeanul.ro a solicitat companiei Nokia o pozitie legata de aceasta informatie. Pozitia Nokia va fi publicata in momentul in care o vom primi.

  • Carrefour, vanzari de 866 mil. euro

    Cresterea din Romania inregistrata de hypermarketurile Carrefour a fost printre cele mai mari din Europa, potrivit raportului prezentat de grupul francez.

    Raportul Carrefour privind vanzarile aferente anului 2007 poate fi descarcat printr-un click aici.

  • Piata mobilei a trecut de 1 miliard de euro

    "Din informatiile pe care le analizam in momentul de fata pentru anul 2007, volumul vanzarilor se situeaza la peste 1,1 miliarde de euro, din care 65,5% reprezinta mobila produsa in Romania", a declarat agentiei MEDIAFAX Aurel Rizea, presedintele executiv al APMR.

    Vanzarile de mobila s-au ridicat in 2006 la 977 de milioane de euro, productia interna acoperind 70% din piata. Productia a crescut anul trecut cu circa 8%, la 1,785 miliarde de euro, desi a fost influentata negativ de cursul valutar si fiscalitatea ridicata a mediului economic, potrivit patronatului.

    "Comparativ cu rezultatele obtinute in 2006, estimarile pentru anul 2007 arata cresteri ale productiei si exportului de mobila in euro de peste 8%, iar in moneda nationala majorarea se situeaza la circa 2,4%. Aceasta evolutie a fost influentata in principal de structura productiei, de fluctuatia cursului valutar de schimb, precum si de fiscalitatea ridicata din mediul economic", a precizat Rizea.

    Mai multe stiri pe www.mediafax.ro

  • Cum a ajuns Porsche la 1 mld. euro

    Din biroul sau de la ultimul etaj, al saselea, al unei cladiri in forma de cilindru, Brent Valmar a putut vedea in fiecare zi din ultimii patru ani cum s-a transformat zona Pipera Tunari din camp intr-un adevarat district de afaceri.

    “Sper ca stii ce faci. Aceasta a fost incurajarea pe care am primit-o (de la membrii familiilor Porsche si Piech, proprietarii Porsche Romania – n. red.) in momentul in care am pus prima caramida. Nu mai era nimic in zona, era camp”, spune Valmar in timp ce se ridica de pe scaun si arata spre cele patru-cinci cladiri care se zaresc prin fereastra imensa a biroului si care se afla in diferite faze de finalizare.
    De la adapostul celor aproape 60.000 de masini vadute numai anul trecut, cu o valoare ce se apropie potrivit estimarilor de pragul de un miliard de euro, Valmar isi permite acum sa discute relaxat cu actionarii, deoarece in conditiile mentinerii marjei de profit din 2006, firma detinuta de familiile Porsche si Piech ar putea consemna pentru 2007 un profit net de peste 80 de milioane de euro. Dar Valmar evita sa vorbeasca despre rezultatele financiare. “Cel putin pana in primavara, cand se incheie anul fiscal nu pot sa va spun nimic”.

    Accepta insa sa discute despre strategie, deoarece, dupa cum spune chiar el, tocmai a inceput o noua faza in activitatea de zece ani a importatorului local al grupului Volkswagen. {i cea mai importanta.
    “Toata lumea a vandut pana acum atatea masini cate a putut sa obtina de la producator. Lupta se da de acum incolo in plan calitativ, sectorul serviciilor”, crede Valmar, cel care pana anul trecut a fost si presedinte al Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile (APIA).

    Din aceasta postura, el era cel care an de an anunta un ritm moderat de dezvoltare al pietei auto – in general 10%-15% – si care la sfarsit de an consemna cresteri de 30% sau chiar 50%.
    “Au fost cei mai buni ani ai pietei auto, dar trebuie sa aveti in vedere ca eram ultima tara din Europa ca grad de motorizare, dupa Albania. |ntre timp am mai urcat un pic in clasament, dar chiar si asa suntem cu mult in urma mediei europene, ceea ce inseamna ca mai este loc de crestere”, considera el.
    {i cine altcineva, daca nu importatorii, au profitat de cresterea pietei auto?
    |n timp ce Porsche a ajuns la un miliard de euro, potrivit estimarilor, Renault Nissan Romania s-a apropiat anul trecut de afaceri de jumatate de miliard de euro, avand in vedere ca a anuntat vanzari de peste 35.000 de masini Renault si Nissan.
    Valoarea este superioara celor 350 de milioane de euro pe care le-ar fi putut consemna General Motors Romania (care a vandut cumulat 33.000 de Opel si Chevrolet), insa spre deosebire de concurentii francezi, grupul american este prezent pe piata locala doar prin intermediul unui birou de reprezentanta.

    Cresteri importante a avut si Romcar, importatorul Ford, care a trecut probabil cu cele aproximativ 22.000 de masini vandute de pragul de 250 de milioane de euro afaceri, dar si Trust Motors, importatorul Peugeot, care estima un volum de 240 de milioane de euro din vanzarea a aproximativ 18.000 de automobile.

    Potrivit statisticilor, vanzarile de masini de import au crescut de aproape patru ori numai in ultimii trei ani, pe fondul accesului tot mai usor la finantare si al scaderii generalizate a preturilor.
    Aceasta inseamna ca proprietarii de mici dealershipuri din Bucuresti si din tara care au avut curajul sa investeasca si-au vazut afacerile si implicit profiturile explodand. Surprinzator, tocmai aceasta evolutie i-ar putea determina pe unii dintre acesti proprietari sa se retraga din afaceri.

    “Avem acum impreuna cu dealerii nostri peste 90 de centre in toata tara. Unii dintre proprietari sunt din primul val de investitori in industria auto, au o varsta si au ajuns la concluzia ca nu am cum sa cheltuiasca toti banii pe care i-au castigat si nici nu le trebuie de fapt foarte multi bani in fiecare luna. Cauta acum un plan de succesiune, ne-au cerut sprijin pe acest subiect si sunt pe cale sa pun la punct un astfel de program”, adauga Valmar.

    Cu alte cuvinte holdingul Porsche ar putea cumpara o parte dintre dealerii din retea pe care i-ar putea integra in cadrul Porsche Inter Auto – divizia care include activitatea dealerilor proprii ai grupului austriac si care din toamna anului trecut a intrat oficial si pe piata romaneasca.

    “S-au mai intamplat astfel de situatii (in Europa de Vest – n. red.), dar nu atata timp cat imobiliarele au pretul acestea. Nu lucram la aceasta in Romania, dar e un scenariu posibil”, explica seful Porsche Romania.
    Dar pana atunci, exista si planuri mai concrete in alte segmente. Valmar deschide usa cabinetului din spatele biroului sau si scoate o plansa unde este schitata cea mai noua investitie a Porsche Romania: un centru integrat de peste 12 milioane de euro care va include si primul show-room pentru marcile de lux Bentley, Porsche si Lamborghini.

    “|n toamna trecuta aveam autorizare pe service pentru Bentley, acum avem si pentru comercializare”. |n plus, holdingul Porsche ar putea demara in acest an constructia a doua noi dealershipuri proprii in Capitala, pe langa cele patru pe care le detine in nordul si vestul orasului. “Colegii de la Porsche Inter Auto (divizia care coordoneaza activitatea dealership-urilor proprii ale Porsche, intrata oficial pe piata anul trecut prin desprinderea unei parti din activitatea importatorului – n. red) au planuri si pentru alte mari orase din tara”.

    Cu alte noua noi dealership-uri (ale partenerilor) estimate a fi finalizate in acest an, reteaua Porsche Romania ar putea trece de pragul de 100 de centre in toata tara, adica o acoperire mai mare decat cea pe care o are producatorul local Dacia. Cu aceasta retea, importatorul s-ar putea apropia in acest an de 70.000 de masini vandute, ceea ce ar putea reprezenta pragul intermediar pentru marele pariu al lui Valmar – 100.000 de unitati anual.

    Tot un pariu il adusese si la conducerea importatorului Volkswagen in iunie 1998, venind direct din cadrul grupului }iriac, unde se ocupa de marca Mercedes.
    “Stiam ca piata auto din Romania este submotorizata si are un potential de crestere, dar si faptul ca avem printre cei mai calificati oameni din regiune. Pariul pus atunci era ca vanzarile in Romania vor depasi 10.000 de unitati intr-o perioada de 5-6 ani an, dupa ce in 1998 abia daca ajungeau la 2.000 de masini. Aceeasta cifra a fost insa atinsa in cel de-al treilea an, in 2001. Singurul an in care nu am atins targetul stabilit, a fost 1999, cel cu ultima mineriada, cand am ascuns masinile in depozit”, isi aminteste Valmar.

    Iar una dintre regulile economiei spune ca primul venit pe o piata este de cele mai multe ori si cel care culege cele mai mari beneficii. Fiind prima companie straina care a preluat activitatea de import din Romania a unei mari marci auto, cu cinci ani inaintea lui Renault, si cu noua ani daca ne raportam la valul de preluari inregistrat anul trecut in cazul DaimlerChrysler, Honda, Mazda, Citroen, Porsche Romania a ajuns astazi cel mai mare jucator de pe piata de import si al doilea la nivelul intregii piete auto, dupa producatorul local Dacia.

    |n 2007 importatorul marcilor VW, Audi, Skoda, Seat, Porsche, Bentley si Lamborghini a inregistrat vanzari de 58.790 de unitati, in crestere cu peste 35% fata de anul precedent, dar si cu mai mult de 10.000 de unitati peste targetul stabilit initial la inceputul anului. Desi este cel mai mare importator, Porsche Romania nu se poate lauda ca are in portofoliu cea mai bine vanduta marca de import, Renault fiind de departe liderul pietei.

    Mai mult, depasirea pragului impus pentru acest an se pare ca nu se va mai repeta si in 2008, datorita modificarii taxei de prima inmatriculare care va creste semnificativ in cazul masinilor noi si se va reduce in cazul celor second-hand. “Chiar si in contexul in care taxa auto va suferi modificari, piata auto va inregistra totusi in 2008 o crestere de 5% in raport cu anul care tocmai s-a incheiat. Aceasta crestere va veni in primul rand pe fondul cresterii economice, iar clasele mica si compacta, care detin aproximativ 30% cota de piata fiecare vor inregistra in continuare cresteri notabile, datorita nevoii tot mai ridicate de mobilitate”, anticipeaza Valmar.

    Dar intrebarea de la inceputul articolului ramane. Sunt oare aceste provocari suficiente pentru Brent Valmar, mai ales ca pe piata au fost vehiculate informatii potrivit carora i-ar fost propusa functia de director al viitoarei uzine Ford de la Craiova? Raspunsul lui incepe tot cu o intrebare. “De ce sa plec de aici (Porsche Romania – n.red.)? Nu ma retrag inainte sa ating cu Porsche Romania nivelul de 100.000 de autovehicule comercializate anual. Estimez ca vom atinge acest nivel in 2018”.

  • Emag, plan de afaceri de 150 mil. euro

    Cifra de afaceri inregistrata de Dante International si Emag International, cele doua companii din spatele site-ului eMAG, au inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 76,7 milioane de euro, potrivit unui comunicat oficial. Cifra confirma asteptarile comunicate anterior de catre managementul companiei, de 75 de milioane. Pentru anul acesta tinta privind cifra de afaceri a Emag este de 140-150 de milioane de euro, pastrand ritmul privind dublarea de la an la an a cifrei de afaceri sustinut pana acum.

    Estimarile Emag asupra valorii pietei de retail IT&C online sunt de 115 milioane de euro in 2007 si de 250 de milioane anul acesta. Rezulta deci o scadere usoara a cotei de piata Emag, de la 66% la 60% anul acesta, daca cifrele se confirma.

    "Vor aparea si vor creste ca importanta si alti factori decat usurinta in realizarea comenzii sau gama foarte larga de produse si preturile competitive. Pentru eMAG.ro, anul 2008 va insemna consolidarea unei foarte interesante relatii cu comunitatea cumparatorilor din Romania", a declarat Radu Apostolescu, director divizie brand al eMAG.ro si totodata unul dintre fondatorii afacerii.
    Reprezentantii eMAG se asteapta ca primele cinci magazine online din Romania sa acopere o cota de peste 85% din piata comertului online anul acesta.

    Principala categorie de produse vanduta de eMAG sunt laptopurile situatie care se va repeta si in 2008, an in care oficialii eMAG urmaresc obtinerea unei cote de 22-25% din piata totala a calculatoarelor portabile.
    "Daca eliminam proiectele de administratie publica, practic 1 din 3 notebook-uri ajunse in casele sau birourile romanilor vor proveni de la eMAG.ro", a declarat Lucian Condruz, director product management eMAG.

  • Actavis a renuntat la construirea unei noi fabrici in Romania

    "Cumparand fabrica de la Nerviano, Actavis castiga timp si acces mult mai rapid la pietele oncologice. Un proiect Greenfield ar fi durat 3-4 ani cu tot cu aprobarile autoritatilor competente", a declarat agentiei MEDIAFAX, directorul general al Actavis Romania, Laurentiu Scheusan.

    Fabrica, situata in localitatea Nerviano, va colabora indeaproape cu unitatea de productie detinuta la Bucuresti. "Colaborarea cu Nerviano exista de mult, Actavis Romania avand un contract de impachetare secundara pe doua produse cu fabrica italiana inca dinainte de anul 2000. In continuare, dezvoltarea de noi molecule oncologice va fi facuta la Bucuresti urmand ca de la produs la produs si in functie si de volumele de vanzari o parte din medicamentele dezvoltate la Bucuresti sa fie produse si la Nerviano", a mai spus Scheusan. El a adaugat ca Actavis Romania va continua sa produca medicamente oncologice atat pentru piata din Romania, cat si pentru pietele internationale.

    Posibilitatea construirii unei noi unitati de productie de medicamente oncologice in Romania a fost anuntata in luna august din 2006, dupa ce in luna martie a aceluiasi an grupul islandez a cumparat producatorul oncologic Sindan Pharma, in urma unei tranzactii de 147,5 milioane de euro. Pentru un an, compania a fost denumita Sindan Actavis, iar in aprilie 2007 a luat numele de Actavis Romania.

    Investitia era estimata la 50 milioane euro si ar fi fost prima fabrica construita de Actavis, evolutia companiei pana in prezent bazandu-se pe achizitii. Astfel, Actavis a tevenit al saselea producator mondial de medicamente generice, fiind devansat, in ordine, de Teva Israel, Sandoz Elvetia, Barr Statele Unite, Merck si Ratiopharm.

     

    Fabrica preluata de la Pfizer se intinde pe o suprafata totala de 300.000 mp si care este localizata in zona orasului Nerviano, la 30 de kilometri de Milano. Aceasta are aproximativ 340 de angajati permanenti. Actavis a semnat si un acord multi-anual cu compania Pfizer, in vederea furnizarii exclusive catre aceasta de produse oncologice.

    "Cel mai important, exista aici (la Nerviano – n.r.) capacitatea de productie care sa sustina planurile noastre ambitioase pentru viitor, dupa cum exista si posibilitati de investitii in activitati complementare de dezvoltare si productie in acest domeniu", a declarat directorul executiv si presedintele Actavis, Robert Wessman, despre fabrica preluata de la Pfizer. Acesta a adaugat ca tranzactia va permite companiei sa raspunda pozitiv in fata cresterilor semnificative pe care le estimeaza pentru segmentul medicamentelor oncologice.

    Grupul islandez a crescut exponential incepand din 1999, ajungand de la o mica firma cu afaceri de cateva zeci de milioane de euro pana la un grup prezent in 40 de tari, cu venituri estimate de 1,6 miliarde de euro in 2007. Dezvoltarea a fost posibila datorita multiplelor achizitii derulate in aceasta perioada, printre care s-a numarat si preluarea, din primavara lui 2006, a Sindan. Cu aceasta ocazie, Actavis isi facea si intrarea pe piata medicamentelor oncologice, estimata a avea cel mai important ritm de crestere in urmatorii ani din intreaga piata farmaceutica

    Tranzactia de preluare a fabricii din Nerviano este asteptata a se finaliza pana la sfarsitul anului 2008, in functie de aprobarile autoritatilor italiene din domeniul concurentei si ale sindicatelor

     

  • Terapia Ranbaxy a vandut medicamente de 120 mil. $

    Ranbaxy si-a revenit astfel dupa un al treilea trimestru foarte slab pentru piata farmaceutica din Romania in general. Un atu a fost si faptul ca, in primele sase luni, Terapia Ranbaxy a primit autorizatii de punere pe piata pentru mai mult de 20 de noi produse. Compania a obtinut si noi autorizari de productie si import conform normelor si standardelor europene, au mai anuntat reprezentantii grupului Ranbaxy.

    Anul trecut, Ranbaxy a inregistrat la nivel international vanzari de peste 1,6 miliarde de dolari, in crestere cu 20% fata de 2006. Profitul net s-a ridicat la 191 milioane de dolari, cu 68% mai mare decat in anul precedent. Grupul este unul dintre cei mai mari producatori de medicamente generice (produse farmaceutice care utilizeaza substante active a caror perioada de protectie a expirat) din lume, avand ca obiectiv strategic intrarea in primele cinci companii din piata mondiala de generice.

    Pietele emergente, in randul carora se inscrie si Romania, au adus peste jumatate din cifra de afaceri a Ranbaxy, mai precis 54%. In Romania, Ranbaxy tinteste pozitia de lider al producatorilor de medicamente, fie ele generice sau originale. La cateva luni dupa ce a preluat (in primavara lui 2006) Terapia, Malvinder Singh – directorul executiv al grupului indian – spunea pentru BUSINESS Magazin ca "va face tot ce este necesar pentru a ajunge numarul unu (pe piata – n.r.)".

    Potrivit ultimelor raportari transmise de compania de cercetare de piata Cegedim, Ranbaxy detinea, la sfarsitul trimestrului al treilea, o cota de piata de 5%, valoare care plasa firma pe locul 7 in piata romaneasca, in conditiile in care primul loc este detinut de GlaxoSmithKline (GSK), cu 7,8%.

  • Seful Volksbank: nu exista productie

    Schreiner contesta decizia bancii centrale de a pastra cerintele privind rezervele minime obligatorii pentru toate liniile de business ale bancherilor "pentru ca in aceste conditii finantarea este scumpa chiar si pentru micii intreprinzatori si intreprinderile mici si mijlocii, care sunt in orice economie o piesa importanta a productiei". Bancile comerciale sunt obligate sa imobilizeze la BNR o parte din sumele atrase, sub forma de rezerve minime obligatorii.

    Pentru pasivele in valuta cota de constituire a rezervelor este de 40%, in timp ce la lei se aplica o cota de 20%, insa doar pentru cele cu scadenta mai mica de doi ani. Costul acestor rezerve este, spune Schreiner, de circa 3% din costul finantarii. In opinia presedintelui de la Volksbank, banca centrala ar putea adopta masuri diferentiate: "sa puna rezerve de cat cred ei pentru a reduce consumul populatiei, dar sa lase intreprinzatorii sa aiba acces la finantari ieftine, pentru a putea sa-si faca treaba bine". Deficitul de cont curent – alimentat in principal de consum – a ajuns dupa primele 11 luni din 2007 la aproape 15,3 miliarde de euro, ceea ce reprezinta 12,95% din PIB estimat pentru 2007.

  • Ioan Dirzu si Mihai Miron, in CA la Albalact

    „Am propus numirea lui Mihai Miron in Consiliul de Administratie pentru ca are competente in categoria baby food (alimente pentru copii), categorie in care vom dezvolta produse din sub brandul Fulga in cursul acestui an”, a declarat Raul Ciurtin, presedintele Albalact. In prezent, Mihai Miron detine si administreaza o fabrica de lapte praf pentru copii si o ferma de vaci in judetul Alba.

    Cifra de afaceri a Albalact a crescut cu 64,33% in primele noua luni ale anului, pana la 111 milioane de lei, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.
    In prezent, compania produce peste 60 de sortimente de lactate sub marcile Fulga, Zuzu si Albalact. Fiecare dintre aceste marci detine cate o treime din valoarea vanzarilor. Compania se afla acum printre primii cinci producatori de lactate din Romania, intre care se afla Friesland Foods, Danone, Hochland si La Dorna.

  • Unora le place whisky-ul

    "Macar o sticla de vin fin sau de whisky" a devenit pentru multi etalonul minim in materie de cumparaturi sau de cadouri cu ocazia sarbatorilor de Craciun si Revelion, fie ca sarbatoresc acasa sau intr-o statiune. La cresterea puterii de cumparare, care a sporit in ultimii ani vanzarile de bauturi alcoolice scumpe din comert, se adauga vanzarile de bauturi fine datorate cadourilor pe care tot mai multe companii obisnuiesc sa le faca angajatilor sau partenerilor de afaceri cu ocazia sarbatorilor.

    "Sezonul conteaza foarte mult in sensul cresterii vanzarilor. Pentru ca asa cum creste consumul in segmentul de HoReCa (hoteluri, restaurante, catering, n.red.) datorita avalansei de evenimente de firma si petreceri de Craciun, la fel de bine cresc si vanzarile din retail", spune Tudor Furir, director general al importatorului de bauturi Pernod Ricard.

    Dincolo de factorul sezonier, trei sunt factorii care au influentat radical anul trecut piata bauturilor alcoolice importate, ce a crescut anul trecut cu 50% fata de 2006, estimarile pentru 2007 referindu-se la o valoare plasata in jur de 100 de milioane de euro: eliminarea taxelor vamale, disparitia magazinelor duty-free si cresterea puterii de cumparare.

    Disparitia taxelor vamale a dus la ieftinirea sensibila – in unele cazuri cu 30% pana la 35% – a preturilor la raft. Aceasta a sustinut "translatia" consumatorilor catre marcile de pe treapta urmatoare de pret: de la premium la superpremium, de la mediu la premium. Datorita ieftinirilor, "consumul evolueaza fara un efort financiar major spre branduri plasate in segmentul superior", spune Furir, a carui companie a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de peste 10 milioane de euro. Astfel, explica Furir, tot mai multi dintre cumparatorii ce luau de pe raft pana la inceputul lui 2007 Ballantine’s (la 60-70 de lei), prefera acum sa ia un Chivas la 80 de lei. La fel de bine, Ballantines (ce costa acum in jur de 40 de lei) incepe sa atraga clientii marcilor premium produse in Romania, ca Alexandrion sau Stalinskaya, ce afiseaza etichete cu preturi plasate in jur de 30 de lei. "Un salt usor catre un produs plasat ceva mai sus este facut cu lejeritate, pentru ca romanilor le plac foarte mult brandurile".

    Un rol cheie l-a jucat anul trecut si inchiderea duty-free-urilor, ce a avut un impact „cel putin la fel de mare” ca si scaderea taxelor vamale, spune Pepe Berciu, managing partner la BDG. El da ca exemplu faptul ca in 2006 compania pe care o conduce realiza in jur de 70% din vanzari prin intermediul duty-free-urilor. Cifra de afaceri a companiei a ajuns anul trecut la 18 milioane de euro, fata de circa 12 milioane de euro in 2006. Tendinta de crestere a vanzarilor ar urma sa se mentina si pentru anul acesta, pentru care previziunile companiei se refera la vanzari de circa 27 de milioane de euro. Compania a devenit de la finalul anului trecut unic importator si distribuitor in Romania al marcilor Remy Cointreau, una dintre cele mai mari companii europene pe piata de sampanie si bauturi spirtoase. Aceasta a adaugat portofoliului BDG marci ca Metaxa, Cointreau, Passoa si Remy Martin.

    Un rol important il va juca insa si cursul valutar euro/leu in acest an, apreciaza Berciu, care se declara surprins de recenta ascensiune a euro fata de leu, cu efect negativ direct asupra activitatii importatorilor.
    Dintre toate tipurile de bauturi alcoolice de import, cele mai mari cresteri le-au punctat anul trecut, in termeni absoluti, vanzarile de vodca, a carei pondere tinde sa se mareasca in totalul pietei. |n 2006 insa, dintre toate categoriile de bauturi, brandy a fost sortimentul cu cea mai importanta crestere a valorii vanzarilor (44,5%), urmat de gin (26,8%) si lichior (15,4%), arata un studiu MEMRB. "Anul trecut, cam toate bauturile alcoolice au cunoscut un avans spectaculos, iar in cazul companiei noastre vedetele au fost Cinzano si bauturile de tip sparkling wine (vinuri spumante)", declara Dan Ursu, director general al Cristalex, importatorul si distribuitorul marcilor Jack Daniel’s, Cinzano si Jim Beam si Campari.

    Daca in 2006 vodca de import insemna doar 2% din totalul pietei, anul trecut volumele vandute s-au dublat, ajungand la 4%. Pe ansamblu, importurile ar urma sa ajunga in acest an la o pondere de 4-5% din totalul pietei, ce cuprinde si bauturile vrac. |nsa reprezentantii companiilor importatoare sunt optimisti. "Cred ca pana in 2010-2012 volumul vanzarilor de bauturi de import se va tripla", declara Tudor Furir. In acest peisaj insa, partea leului va fi detinuta in continuare de bauturile de tip whisky, iar inclinatia romanilor pentru acest tip de bautura este evidenta, in opinia lui Pepe Berciu. El spune ca in conditiile ieftinirii bauturilor de import, era de asteptat ca majoritatea consumatorilor de vodca produsa local sa se indrepte catre cea importata, "insa clientii au direct catre whisky".

    In randul clientilor romani nu conteaza insa foarte mult originea unui whisky, crede Furir, care adauga totusi in gluma ca "trebuie sa nu ai papile gustative ca sa nu faci diferenta intre un scotch si un bourbon". |n cazul scotch-ului este evident gustul de fum (din butoaiele in care este tinut whisky-ul la maturat), in timp ce reteta bourbon-ului exclude afumarea baricului. La fel de bine, bourbon-ul (varianta americana de whisky) se diferentiaza printr-o aroma mai puternica de amidon, maltul de porumb fiind folosit in cantitate de peste 50% in retetele folosite pe continentul american. Situatia se schimba insa radical in cadrul aceleiasi "specii" de whisky, cand doar cunoscatorii pot face diferenta intre marci, producatori sau ani de productie. Iar in cazul amestecului cu Red Bull sau bauturi de tip cola, "nici nu prea mai conteaza marca de whisky", declara Furir, deoarece gustul este acoperit, sau cel putin afectat, de celalalt ingredient din amestec.

    Pe ansamblul pietei, dintre toate bauturile de import, cea mai consistenta felie o detine segmentul mediu de pret, ce se adreseaza insa, explica Furir, consumatorilor cu venituri peste medie. Ceea ce se numeste in limbajul de specialitate "standard scotch", ca Ballantine’s sau Teachers, intruneste peste jumatate din preferintele de consum pentru bauturi alcoolice. Cu certitudine insa, piata va continua sa atraga consumatorii spre palierele superioare de pret, pe masura ce cresc puterea de cumparare, atractia catre branduri si o mai mare familiaritate cu marcile internationale. La toate acestea se adauga insa ceea ce managerul Pernod Ricard din Romania numeste "un interes general in privinta whisky-ului, fie ca este vorba de executivi sau manageri din middle management sau vicepresedinti de institutii sau companii: cu totii sunt fascinati de aceasta bautura".

    In general, in canalul HoReCa – ce reuneste barurile, cafenelele, restaurantele si terasele – se vand aproape 40% din totalul bauturilor alcoolice (cu exceptia pietei negre). Dar bauturile alcoolice de import – ce echivaleaza cu "spuma" pietei de bauturi alcoolice – nu se potrivesc in orice local. Astfel incat un whisky de peste 200 de lei sticla nu poate fi gasit decat in spatiile ale caror pretentii cresc in ritm cu preturile din meniuri.

    Din cele peste 31.000 de spatii HoReCa, doar intr-o treime din ele sunt prezente bauturile alcoolice din segmentele superioare, ce exclud bauturile vrac, de genul tuica sau palinca. Dar servirea cu dichis a bauturilor, fie paharul de cognac inflacarat sau vinul la temperatura corecta, se intampla doar in cateva mii dintre acestea. "Probabil ca nici in Bucuresti nu sunt decat cateva mii de spatii ce au in oferta o gama de bauturi rafinate. Iar cei ce merg pe detalii, ca paharul potrivit, temperatura si prezentarea se pot numara deja pe degete", spune Tudor Furir.

    In hoteluri, restaurante, baruri sau cafenele au loc cele mai multe dintre vanzarile de bauturi alcoolice de import, cam 60% din vanzari fiind atrase de aceste puncte de vanzare. "Exista insa si bauturi dedicate prin definitie spatiilor din HoReCa, pentru ca sunt folosite in mod covarsitor in coctailuri", spune Furir, care da ca exemplu bauturile de tip cahlua sau tequila. In cazul bauturilor "clasice", cu un grad mai mare de rezonanta in mintea consumatorului, vanzarile sunt insa echilibrate: jumatate se datoreaza comertului si diferenta e consumata in HoReCa. Iar in segmentul de retail, partea leului revine hipermarketurilor si supermarketurilor, ce detin peste 80% din totalul vanzarilor.