BusinessMagazin

Tag: important

  • Bogdan Colceriu este cofondator în Trilulilu.ro şi CEO al Frisbo, prima platformă de e-fulfillment din România

    Cu o experienţă de peste 10 ani în marketing, Bogdan Colceriu oferă astăzi consultanţă unor companii importante din piaţa autohtonă, fiind un strateg cu expertiză atât în online cât şi în offline. A pornit într-o agenţie de branding, a continuat ca manager al imaginii unui grup auto, după care s-a dedicat consultanţei de marketing. Şi-a legat numele de două proiecte speciale în care a ales să îşi depăşească rolul de consultant. Bogdan Colceriu este cofondator în Trilulilu.ro, asociat în Okian.ro şi CEO al Frisbo, prima platformă de e-fulfillment din România, care preia tot ce înseamană logistică şi procese operaţionale pentru magazine online.

    Lansat la începutul lui 2014, cu o investiţie de 500.000 euro, Frisbo furnizează servicii pentru peste 15 magazine online importante, pentru care estimează, până la finalul lui 2015, un rulaj de comenzi de circa 2 milioane de euro. „Businessul de e-fulfillment a fost ales pe baza a două criterii simple: inexistenţa lui în România şi expertiza dobândită în e-commerce. Frisbo a intrat într-o piaţă virgină. E-fulfillmentul este atat de nou în România, încât de câte ori povestim despre asta începem cu definirea termenului. Asta înseamnă că primii doi ani vor fi ani de educare a pieţei, în care ne trebuie temeinicie, răbdare şi bani cu care să le susţinem pe astea două. Un an s-a scurs deja, iar rezultatele sunt bune, aşa că privesc cu mare încredere viitorul Frisbo“, spune Bogdan Colceriu.

    Mai exact, e-fulfillment este serviciul prin care un operator preia tot procesul de onorare a comenzilor în numele unui magazin online, de la depozitare, la preluare de comenzi, împachetare şi livrare sau chiar gestionare website, bazându-se pe sisteme cloud de gestiune, raportare şi urmărire a comenzilor.

    Compania gestionează, deja, procesele operaţionale şi logistice a peste 10 business-uri din ţară, localizate în Bucureşti, Cluj-Napoca, Braşov, Zalău, Sibiu şi Oradea, dar şi din afară, din Germania sau Republica Moldova, care urmează să vândă online în România.
    „Un alt avantaj extrem de important al externalizării prin e-fulfillment este reducerea semnificativă a costurilor opraţionale, care automat scad cu până la 50%“, adaugă CEO-ul Frisbo.

    Bogdan s-a născut la Cluj-Napoca, a absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice şi Facultatea de Drept, amândouă la Universitatea Babeş-Bolyai, şi locuieşte în Braşov.

  • Cum se aleg cele mai bune restaurante din lume şi care sunt cele 10 locuri în care merită să mănânci măcar o dată în viaţă?

    Premiile Cele mai bune 50 de restaurante din lume (The world’s 50 best restaurants) organizate de S.Pellegrino şi Aqua Panna s-au impus de-a lungul timpului ca Oscarurile fine diningului global. Locuri de legendă precum El Bulli, Noma sau El Celler de Can Roca sunt doar câteva dintre restaurantele care şi-au adjudecat cele mai importante trofee din această competiţie globală, iar un lucru este cât se poate de clar. Cele care ajung pe lista celor 50 sunt locuri absolut ieşite din comun. Cum ajunge însă un restaurant în clubul select al primelor 50?

    „Prima listă a fost creată în 2002, cu El Bulli (restaurantul condus de spaniolul Feran Adria care a impus pe scena culinară globală conceptul de gastronomie moleculară – n.red.) şi primele premii au fost acordate în 2003, cu French Laundry pe locul 1“, explică William Drew, group editor pentru The World’s Best 50 Restaurants.

    Citiţi mai multe pe www.da.zf.ro

  • Unde greşesc comercianţii offline când vor să treacă în online

    Deşi comercianţii din România sunt, în continuare, reticenţi la a păşi în e-commerce, pentru că nu cunosc sau nu analizează în profunzime piaţa şi consumatorul online, marea greşeală pe care o fac cei care iau decizia de a vinde şi digital este de a privi vânzările online ca pe o soluţie pe termen scurt, decât ca pe o strategie pe termen lung, spun experţii Teamshare, una dintre cele mai importante platforme de e-commerce integrate. De aici se nasc primele ”greutăţi” operaţionale, începând cu timpul prea mare de procesare a comenzilor, erorile în procesare şi gestiune stoc cauzate de factorul uman.

    „Prima greşeală a retailerului offline care ia în considerare pasul spre e-commerce este să considere că un client online are acelaşi profil sau comportament ca acela din offline. Consumatorul digital este, de regulă, mai informat şi ia decizia de cumpărare după ce este sigur 100% că a obţinut toate detaliile despre produs sau serviciu. Are la dispoziţie unelte pentru a verifica şi compara preţuri, calitate şi urmăreşte avid review-urile altor  cumpărători”, spune Marius Panait, Managing Partner Entelion Software, dezvoltatorul platformei Teamshare.

    Iar a doua greşeală a celor care vor să facă pasul din offline în online este, potrivit lui Marius Panait, faptul că au tendinţa de a considera site-ul o soluţie la probleme din trecut şi nu un instrument strategic necesar dezvoltării afacerii. ”Un site de e-commerce este doar începutul, care trebuie împachetat  cu alte sisteme informatice şi strategii de marketing specifice online-ului. Niciun magazin online nu poate să crească organic din punct de vedere vânzări, stoc, comenzi sau satisfacerea şi fidelizarea clientului, fără automatizare. Aceasta începe cu sistemul de gestiune şi contabilitate, dar şi alte instrumente absolut necesare într-un comerţ online sănătos – plata online, sisteme de logistică sau updatare în timp real a informaţiilor despre produse”, adaugă Marius Panait.

    În cazul magazinelor care aleg să facă pasul în online cu o platformă automatizată de e-commerce din momentul zero, acestea devin 100% operaţionale în 2-4 săptămâni, având marea majoritate a proceselor gata automatizate, arată datele Teamshare. În ceea ce priveşte cele mai vizibile avantaje resimţite de shop-urile care încep vânzările online cu o platformă integrată, acestea sunt viteza de procesare mult mai ridicată – 1 minut/ comandă, faţă de 5-10 minute/comandă prin procesare manuală, costuri mai reduse cu resursele umane alocate, dar şi colectarea de date despre clienţi şi comportament de consum, necesare realizării profilului de client.  

    De asemenea, odată intrate pe piaţă cu toate procesele automatizate printr-un software integrat, magazinele online îşi pot concentra resursele şi atenţia către o marketare corectă, cu eforturi de creştere a vizitelor şi conversiilor, şi de fidelizare a clienţilor. Mai mult, pot beneficia de un control mult mai eficient al cheltuielilor, printr-un sistem operaţional cu cost unitar, determinat de creşterea numărului de comenzi, cu costuri fixe cât mai mici.

  • Temeri în creştere, cerere în scădere. Urmează o nouă criză?

    Fraza lansată săptămâna trecută de Bloomberg: „Declinul din ultimele 15 luni al preţurilor materiilor prime începe să semene cu o criză, investitorii reacţionând la cererea scăzută din China şi la sfârşitul erei banilor ieftini puşi la dispoziţie de Rezerva Federală a Statelor Unite“ a făcut înconjurul lumii şi a generat noi anxietăţi care se adaugă problemelor deja existente şi care cauzează panici investitorilor şi nu numai.

    Un indice Bloomberg pentru contractele futures de mărfuri a scăzut cu 50% de la un maxim atins în 2011, iar opt din 10 cele mai slabe performanţe din indicele Standard & Poor’s 500 au fost înregistrate în acest an de titluri ale unor companii din sectorul resurselor naturale. Alcoa, cel mai mare producător de aluminiu din Statele Unite, a anunţat luni că se va diviza în două companii, pe fondul supraproducţiei din piaţă, urmând modelul unui număr tot mai mare de companii care urmăresc accelerarea creşterii prin divizare. Royal Dutch Shell a anunţat tot luni că renunţă la operaţiunile de forare din largul Alaskăi, din cauza costurilor prea ridicate, în timp ce titlurile Glencore au scăzut cu până la 31% la bursa din Londra, până la un minim record. Acţiunile Glencore, a căror creştere a devenit unul dintre simbolurile boomului bursier, au avut cea mai mare scădere din toate timpurile după ce o serie de analişti au spus că valoarea Glencore va fi ştearsă cu buretele dacă preţurile materiilor prime rămân la acelaşi nivel. Glencore este marele pierdant din FTSE 100 în acest an, titlurile sale pierzând peste 77% din valoare. Deja, marile pieţe de capital i-au trecut pe elveţienii de la Glencore PLC în categoria junk, în timp ce compania se luptă cu o datorie de 30 de miliarde. Săptămâna trecută, după căderile drastice de la începutul lunii, Glencore a avut o uşoară creştere, după ce compania a asigurat investitorii că nu are probleme de solvabilitate, declaraţia companiei fiind ajutată şi de o uşoară revenire a preţului unor materii prime.

    „Pe fondul încetinirii activităţilor economice în China şi al incertitudinilor, temerile din piaţă s-au intensificat, iar cererea de mărfuri a scăzut“, a declarat Ed Hirs, profesor de economie a energiei la Universitatea din Houston, citat de Mediafax. Analiştii de la Ned Davis Research Group din Venice, Florida, consideră că mărfurile ar putea fi în al patrulea an dintr-un ciclu „super-bear“ de 20 de ani. Cei doi au analizat ciclurile pieţei mărfurilor începând din secolul XVIII şi au conchis că acestea sunt influenţate mai mult de nivelul de încredere a investitorilor decât de factorii fundamentali. În timp ce China aduce în prim-plan consumul în creştere, în defavoarea investiţiilor, este posibil să urmeze o „perioadă prelungită de preţuri scăzute pentru materiile prime“, a spus şi Christine Lagarde, directorul FMI. Lagarde a explicat că, în vreme ce China este într-o tranziţie către un nou model economic, care pune accent pe creşterea consumului şi mai puţin pe marile proiecte, consideră că schimbările acestea sunt normale şi sănătoase pentru China, dar sunt defavorabile pentru producătorii mondiali de cupru, oţel sau cărbune, deoarece cererea Chinei, care a alimentat ani la rând nevoia producţiilor tot mai mari, este în scădere.

    În paralel cu problematica preţului materiilor prime, FMI atrage atenţia unei noi crize care poate veni din creditarea ţărilor în curs de dezvoltare. Raportul Global Financial Stability Report arată că datoriile firmelor nonfinanciare din economiile în curs de dezvoltare sunt de patru ori mai mari, de la 4 trilioane de dolari în 2004 la 18 trilioane în 2014. Firmele din China au condus cererea de creditare, dar datoriile au crescut şi dinspre pieţe precum Turcia, Chile sau Brazilia. Cum există discuţii despre creşterea dobânzilor în următoarele luni, FMI a avertizat că există riscul ca mai multe corporaţii din aceste pieţe să falimenteze, deoarece nu vor putea face faţă costurilor financiare crescute. Asta poate crea stres suplimentar şi pentru băncile din respectivele pieţe, care au participat la construcţia acestei datorii în cercul vicios al crizei care a debutat în 2008-2009.

    2015 pare un nou an greu de trecut cu vederea. Cercul vicios cuprinde nu numai sectoarele financiare, dar pune sub semnul întrebării creşterea economică a lumii din următorii cinci ani, care urma a se baza pe creşterea cu multe cifre a Africii sau a Asiei, în baza exploatării materiilor prime şi a proiectelor industriale masive.

  • Cum utilizează românii smartphone-urile

    Cu toţii ştim cât de importante au ajuns smartphone-urile în vieţile oamenilor. Telefoanele mobile au intrat în rutina. Aşadar, este interesant de observat comportamentul românilor când vine vorba de utilizarea telefoanelor mobile. 

    Potrivit unui raport dat publicităţii de Google România, smartphone-ul, portofelul şi cheile sunt, în această ordine, cele mai importante trei lucruri pe care un posesor de smartphone verifică să nu le fi uitat acasă.

    Deşi rata de penetrare a smartphone-urilor este mai mică în România faţă de alte ţări din regiune, românii petrec mai mult timp pe smartphone. Doar 46% dintre români folosesc smartphone-ul, pe când în Polonia procentul ajunge la 59%, în Ungaria 50%, iar în Slovacia procentul ajunge la 65%.

    Dar nu acelaşi lucru nu este valabil şi în rândul tinerilor, unde 74% dintre aceştia deţin un smartphone, conform Consumer Barometer.

    De asemenea, 54% dintre posesori ţin telefonul în buzunar şi 42% la îndemână, fie pe birou, pe masă sau lângă pat, iar 43% dintre români îşi verifică smartphone-ul în orice moment al zilei.

    După cum spuneam, timpul petrecut zilnic pe smartphone este mai mare decât media din alte ţări vecine. Românul petrece 1 oră şi 20 de minute în medie, pe când un polonez şi un ceh petrec 55 de minute pe zi.

    Potrivit Consumer Barometer, principalele activităti pe smartphone ale românilor contectaţi la internet sunt reţelele sociale (40%), căutarile online (39%), în timp ce 31% urmăresc video online  şi 20% ascultă muzică.

    În plus, de pe telefonul mobil, utilizatorii caută opinii şi recenzii, în proporţie de 33% şi compară preţuri, în proporţie de 29%

     

  • Cum plănuieşte noul CEO al Medicover România să dubleze afacerea operatorului privat de servicii medicale în următorii trei ani

    Sunt de profesie contabil, dar am încercat să scap de contabilitate: am fost director de finanţe în sectorul FMCG şi am parcurs etape în cariera mea în care am realizat că sunt un contabil mediocru, iar sfera managementului era contextul în care aveam mai multe de oferit“, se prezintă Adrian Peake, executivul care a preluat, din luna iunie a acestui an, conducerea operatorului suedez de servicii medicale private Medicover, în cadrul primei sale întâlniri cu presa.

    Peake şia început cariera în sectorul medical privat în 2009 ca director executiv al unei clinici din reţeaua BMI Healthcare, unul dintre principalii operatori medicali privaţi din Regatul Unit. Anterior experienţei sale în sectorul medical, a lucrat şi în FMCG, în cadrul unor companii precum Unilever şi Coca‑Cola & Schweppes Beverages. Venirea sa în România se datorează unui headhunter britanic, care făcuse anterior recrutări pentru el şi care apelase la Peake cu scopul de a obţine o recomandare pentru postul de CEO al Medicover România. Peake a decis să preia chiar el funcţia, încurajat şi de familie – povesteşte cum fiica sa, spre exemplu, sa entuziasmat când a auzit că tatăl său va lucra în ţara în care se află Transilvania.

    Medicover a intrat pe piaţa locală în urmă cu două decenii, interval de timp în care reţeaua a ajuns la 16 clinici în Bucureşti şi în provincie, 15 laboratoare de analize şi un spital generalist cu o capacitate de 120 de paturi în Băneasa, deschis în urma unei investiţii de 20 de milioane de euro. Anul trecut afacerea Medicover, în care intră şi divizia de laboratoare Synevo, a ajuns la venituri de circa 50 de milioane de euro în România, iar pentru 2015 Adrian Peake estimează că operatorul va avea înregistra o creştere de aproximativ 20%. Piaţa locală este printre cele mai importante ale companiei, reprezentând circa 10% din cifra totală de afaceri a grupului Medicover, cel mai mare operator de servicii medicale private din Europa Centrală şi de Est.

    Peake este mulţumit de decizia venirii sale în România – atât prin prisma descoperirilor sale în materie de arhitectură din Capitală, cât şi a celor ce ţin de gastronomia locală –, dar mai ales pentru oportunităţile pe care le oferă piaţa locală în prezent, mai ales în ce priveşte piaţa serviciilor medicale private. „Am văzut acest lucru odată cu creşterile pieţei înregistrate în ultimii ani, iar achiziţia operatorului Regina Maria este un bun indicator al faptului că alţi investitori văd piaţa locală atractivă, aşa că ne vom continua dezvoltarea în România şi vom înregistra creşteri semnificative de la an la an“, argumentează Peake.

    În acest context, planurile suedezilor de la Medicover sunt „ambiţioase, dar tangibile“ şi constau în dublarea afacerii în următorii trei ani. Strategia de atingere a acestui obiectiv se va realiza, potrivit lui Peake, pe trei direcţii: creşterea afacerii de la an la an cu aproximativ 20%, prin extinderea reţelei şi prin achiziţii. Anul acesta, Medicover a deschis o clinică la Timişoara, în urma unei investiţii de aproximativ 0,6 milioane de euro, iar, până la finalul anului, suedezii vor inaugura două noi unităţi, în Ploieşti şi Braşov. Acestea, alături de extinderea clinicii din Piaţa Victoriei, vor aduce nivelul investiţiilor în noi clinici realizate în acest an la valoarea de 2 milioane de euro.

    Peake spune că şiau propus ca anul viitor să deschidă cel puţin trei noi clinici, la care se vor adăuga şi alte douătrei posibile achiziţii: „Dacă ne uităm la harta României şi la oportunităţi în termeni de populaţie, există probabil şase oraşe potenţiale în care am putea fi – pe trei dintre ele le vom alege anul viitor, pe celelalte trei în 2017“.

    În ce priveşte cea dea treia strategie de creştere a companiei, achiziţiile, CEOul Medicover nu dezvăluie detalii legate de posibilitatea încheierii unei tranzacţii până la finalul anului, dar spune că se află în discuţie cu mai mulţi operatori. „Avem o strategie pe termen lung – aşa că nu trebuie să ne grăbim în a lua decizii, vorbim cu câţiva operatori şi vom achiziţiona companiile care sunt potrivite pentru Medicover. Bucureştiul este în continuare important pentru noi, aşa că ne uităm la clinici de aici, dar şi din alte regiuni din ţară – avem o întindere destul de vastă.“

    Adrian Peake nu exclude nici posibilitatea extinderii cu un spital – cel operat în prezent generează 30% din veniturile Medicover –, însă extinderea pe acest segment ar putea fi realizată mai ales prin parteneriate cu alte spitale din Bucureşti.
    Comparând experienţa sa anterioară în domeniul serviciilor medicale din Regatul Unit cu cea a pieţei locale, Peake spune că marile provocări sunt aceleaşi. „Piaţa serviciilor medicale private din România este similară celei aflate în orice altă ţară din lume – veştile importante pentru noi, potenţialii pacienţi, sunt că trăim mai mult şi că avansul tehnologiei ne ajută să identificăm problemele de sănătate de foarte devreme. Veştile proaste sunt că, în acelaşi timp, consumăm din ce în ce mai mult servicii medicale – acest lucru se aplică atât în România, cât şi în Regatul Unit, şi în alte ţări, iar satisfacerea acestei cereri ar trebui să vină parţial din partea guvernului şi parţial din partea investitorilor privaţi. Ce putem face toţi în industria sănătăţii este să oferim mediul potrivit pentru doctori şi asistente – o parte a problemelor lor sunt legate de bani, aşa că creşterea salariilor de către guvern este o direcţie de concentrare, dar trebuie să oferim împreună şi un mediu potrivit de dezvoltare, să le creăm cele mai bune condiţii pentru îndeplinirea unui act medical de calitate.“ Menţinerea talentelor medicale în ţară este o prioritate, în contextul în care şi pieţele vestice se luptă cu o criză a forţei de muncă a personalului pregătit – Regatul Unit, de pildă, a recrutat personal din Thailanda sau Pakistan.

     

  • MedLife ar putea ajunge la o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro până la sfârşitul anului

    Operatorul de servicii medicale private MedLife, a raportat la nivelul primelor nouă luni din acest an o cifră de afaceri cumulată în valoare de 67,8 milioane euro, în creştere cu 16% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Totodată, strict la nivelul trimestrului III din 2015, compania a anunţat o creştere de 25% comparativ cu perioada similară a anului trecut.

    Rezultatele obţinute sunt în linie cu obiectivele de business anunţate, ritmul de creştere al companiei fiind în continuare dublu faţă de media pieţei. Potrivit lui Mihai Marcu, preşedintele Consilului de Administraţie al MedLife, compania va depăşi 90 de milioane de euro din creştere organică şi sunt premize să depăşească 100 de milioane de euro în acest an, dacă va finaliza achiziţiile demarate.

    Potrivit reprezentanţilor MedLife, aceste rezultate se datorează şi unui aflux important de pacienţi care se observă pe toate segmentele de activitate: clinici, spitale, maternităţi şi laboratoare, pe fondul îmbunătăţirii perspectivelor de creştere economică, dar şi a încrederii faţă de serviciile medicale oferite în mediul privat. „Asistăm la o creştere din ce în ce mai mare a numărului de pacienţi care sunt dispuşi să aleagă sistemul medical privat în detrimentul spitalelor de stat sau chiar al celor din străinătate. Zilnic ne trec pragul mii de pacienţi care îşi fac analize, aleg să nască sau să se opereze la noi, iar numărul acestora este într-o dinamică continuă. Am depăşit 1,5 milioane de pacienţi unici în rândul clienţilor din sfera de retail (fee for service), iar în rândul abonaţilor am ajuns, la finalul lunii septembrie, la un număr de 430.000 de clienţi, respectiv la o cotă de piaţă de peste 50% din sectorul corporate la nivel naţional. Este pentru prima dată când un operator medical din România ajunge la o astfel de performanţă”, a declarat Mihai Marcu, Preşedinte al Consiliului de Administraţie MedLife.

    Totodată, reprezentanţii companiei arată că evoluţia din primele nouă luni se datorează şi noilor unităţi deschise în ultima perioadă. Astfel, dacă în 2014 MedLife a inaugurat 3 unităţi noi, hyperclinicile din Iaşi, Galaţi şi Constanţa, anul acesta numărul unităţilor noi deschise se ridică la cinci – compania a deschis o hyperclinică în Berceni, o clinică de stomatologie în Unirii, un spital în Titan, un centru de excelenţă în cardiologie intervenţională în Griviţa şi o hyperclinică la Cluj, acest din urmă proiect urmând să fie inaugurat oficial la finalul lunii octombrie.

    Suplimentar proiectelor de dezvoltare de tip green field, MedLife a continuat să investească în achiziţii. Astfel, în luna februarie anul acesta, compania a finalizat preluarea pachetului majoritar de 55% din cadrul grupului Sama&Ultratest din Craiova, marcând astfel prezenţa la nivel naţional şi, totodată, a şasea tranzacţie de preluare a unui operator local, derulată în ultimii cinci ani.

    „Credem că am acumulat o experienţă importantă în achiziţii, detaliu care ne ajută foarte mult în relaţia cu noii noştri parteneri. Mai mult, spre deosebire de concurenţii noştri care, fie încă nu au experienţa necesară, fie au efectuat achiziţii prin diluarea acţionarilor fondatori, în cazul MedLife toate cele 6 companii achiziţionate, fără excepţie, sunt conduse şi în prezent de persoanele care au fondat companiile, chiar şi business-urile preluate în proporţie de 100%. Acest context ne încurajează să continuăm acest demers, antreprenorii români, fondatori ai companiilor medicale, fiind interesaţi de dezvoltarea businessurilor proprii alături de MedLife.  În acest moment, avem în lucru şase tranzacţii de dimensiuni medii şi mici şi suntem în discuţii pentru demararea unei tranzacţii de dimensiuni mai mari. Dacă finalizăm toate cele şase tranzacţii medii şi mici demarate deja, vom adăuga aproximativ 9-10 milioane de euro la cifra de afaceri, astfel încât să ajungem la 100 de milioane de euro sau chiar să depăşim această valoare. Dacă reuşim să materializăm discuţiile pentru încă o tranzacţie de peste 10 milioane de euro, vom crea un ecart între noi şi competitori de peste 50 de milioane de euro” a spus Mihai Marcu.

    În ceea ce priveşte evoluţia pieţei serviciilor medicale private din acest an, reprezentanţii companiei spun că trendul a fost unul pozitiv, ritmul de creştere fiind de 8-10%. Pronosticul pentru finalul de an rămâne, însă, unul rezervat, datorită măsurilor legislative anunţate în ultima perioadă, care ar putea duce la creşterea sau la stagnarea pieţei. Potrivit acestora, hotărârea privind majorarea cu 25% va avea un impact important asupra întregului sistemul medical şi implicit asupra sectorului privat, prin urmare toate majorările bugetare care vor fi aplicate trebuie susţinute transparent pentru toate instituţiile sanitare, atât în sistemul public cât şi în cel privat.   

    „Finanţarea instituţiilor sanitare de către Casa Naţională de Asigurări, se face în baza a trei indicatori principali: numărul de paturi, ICM-ul (indicele de complexitate a cazurilor) şi TCP-ul (tariful per caz ponderat). În cazul de faţă, numărul de paturi rămâne neschimbat în acest moment, ICM-ul este calculat în baza situaţiilor raportate de către spitale la nivelul anului 2014 şi singurul indicator care poate suferi modificări rămâne tariful per caz ponderat alocat de CNAS. Prin urmare, singura măsură reală care poate fi aplicată transparent de către stat pentru a susţine majorarea salarială este creşterea tarifului per caz ponderat, măsură ce se aplică în egală măsură atât spitalelor publice cât şi celor private. În opinia noastră, alte modalităti de finanţare a spitalelor decât cele stabilite în contractul cadru şi normele metodologice de aplicare ale acestuia sunt total netransparente şi duc într-o zonă clară de neloialitate concurenţială. În acest sens, intenţionăm să adresăm o solicitare expresă către Consiliul Concurenţei în cursul acestei săptămâni”, a mai spus Mihai Marcu.

    MedLife activează pe piaţa din România din 1996, fiind cel mai mare operator privat de servicii medicale de pe piaţa locală. Compania acoperă toate zonele de activitate medicală: ambulatoriu, spitale, maternităţi, laboratoare, farmacii, toate acestea constituind Sistemul Medical MedLife. În prezent, MedLife îşi desfăşoară activitatea în 16 Hyperclinici din Bucureşti, Timişoara, Braşov, Arad, Craiova, Galaţi, Iaşi şi Cluj, 18 laboratoare proprii de analize, 10 unităţi spitaliceşti în Bucureşti, Braşov, Arad, Craiova şi Iaşi, dintre care un spital de Pediatrie, unul de Ortopedie şi unul de Obstetrică-Ginecolgie, 3 maternităţi în Bucureşti şi în ţară, 30 de centre medicale generaliste în Bucureşti şi în ţară, 12 centre de excelenţă cu specializare unică, 8 farmacii proprii reunite sub reţeaua PharmaLife Med şi în colaborare cu 140 de clinici medicale partenere din toată ţara.

     

  • Cei mai mulţi dintre directorii generali ai companiilor de asigurări nu se tem de riscuri

    Peste 70 procente din randul directorilor executivi sunt multumiti de brandul si reputatia companiilor, in ciuda faptului ca acestea reprezinta riscuri majore, reiese din raportul Aon Underrated Threats (riscuri subestimate) ce prezinta opiniile directorilor executivi ai societatilor captive de asigurare din 60 tari.

    Potrivit cercetării, doar 44 la suta din directori executivi si non-executivi intervievati consideră că deteriorarea reputaţiei reprezintă un risc semnificativ de afaceri. Incluzand riscul de deteriorare a reputatiei si a brandului, raportul se concentreaza asupra cinci teme adiacente:

    • Interconectivitatea riscurilor – viteza cu care tehnologiile mobile se dezvolta determina o extindere a mijloacelor de interconectivitatate dintre indivizi, grupuri de indivizi si companii. Cu toate acestea, peste 80% dintre respondenţi considera ca interconectivitatea riscurilor inca nu este pe constientizata la nivel larg
    • Riscul cibernetic – noua din zece respondenţi arată că riscul cibernetic nu este inca inteles pe deplin. 78% au indicat ca nivelul de producere al riscurilor cibernetice a fost, sau ar putea fi, mult supraestimat.
    • Riscul politic a fost, de asemenea, considerat o amenintare importanta. 63% dintre respondenti au considerat ca riscul politic a fost considerabil subestimat. Nesiguranta continua din Zona Euro si diversele conflicte geopolitice au constituit un motiv serios de ingrijorare, in special pentru respondentii EMEA.
    • Aportul consiliului de directori: 70% dintre directorii executivi ai filialelor care au luat parte la studiu au fost de acord cu rezultatele evaluării noastre – este imperativ ca directorii executivi şi consiliile de administraţie să comunice cu managerii de risc şi să îşi asume un rol activ în evaluarea şi acoperirea riscurilor de expunere ale societăţii. 
    • Deteriorarea reputatiei si a brandului:  In ciuda crizelor semnificative care au afectat brandul si reputatia, doar 54% dintre participantii din EMEA au afirmat ca deterioararea si reputatia brandului ar trebui sa se afle in centrul atentiei. Dintre respondentii americani, doar 35% au fost de acord cu acest lucru.

    “In vremurile de azi riscurile sunt previzibil de imprevizibile.  Datorita interconectivitatii dintre riscurile traditionale si cele noi aparute urmare dezvoltarii tehnologice, organizatiile nu mai pot evalua riscurile individuale in mod izolat, ci trebuie sa abordeze toate riscurile importante ce privesc afarcerea si oamenii intr-o maniera holistica. Rolul Aon, in calitatea sa de consultant de risc, este de a explora, evalua si exprima un punct de vedere permanent asupra impactului acestor forte si asupra a ceea ce se poate ascunde dincolo de orizonturile zilei de maine”, potrivit lui Stephen Cross, Chief Innovation Officer al Aon Risk Solutions.

    Raportul Underrated Threats 2015  a rezultat dintr-un studiu desfasurat in mediul online, inaintat directorilor executivi si non-executivi ai societatilor de asigurare captive, in vederea obtinerii parerii acestora cu privire la riscurile cheie identificate si corelarare acestora cu rezultatele publicate in Studiul Aon privind managementul riscului la nivel mondial lansat anul acesta (Aon Global Risk Management Survey 2015).

     

  • Schimbare fundamentală la Twitter

    Twitter plănuieşte să elimine limita de 140 de caractere. Twitter lucrează la un produs nou care să le permită utilizatorilor să creeze tweet-uri care să nu fie limitate la 140 de caractere, potrivit mai multor surse apropriate companiei, informează recode.net
     
    Încă nu este clar cum va arata produsul, dar sursele susţin că le va permite utilizatorilorilor să publice texte lungi. Reprezentanţii Twitter au refuzat să comenteze.
     
    Limita de 140 de caractere este o caracteristică importantă a reţelei sociale, caracteristică existentă încă din prima zi de la lansare. Însă Twitter caută modalităţi de a creşte numărul de utilizatori şi poate eliminarea limitei celor 140 de caractere ar atrage mai multă lume pe platforma de socializare.

  • Acţionar în umbră: Unul dintre cei mai IMPORTANŢI bancheri români are acţiuni de 8 mil. lei la cel mai mare dezvoltator imobiliar de pe piaţă

    La cel mai recent preţ din piaţă, de 51,8 lei pentru o acţiune NEPI, pachetul deţinut de bancher valorează 8,8 milioane de lei (2 mil. euro). Acţiunile sunt deţinute indirect prin intermediul Garsol Limited.