BusinessMagazin

Tag: copii

  • “Du un copil la teatru”, de Ziua Internaţională a Teatrului pentru Copii şi Tineret

    Astfel, ziua de vineri începe cu spectacolul “Croitoraşul cel viteaz”, dedicat copiilor de peste 3 ani. Evenimentul stă sub semnul campaniei “Du un copil la teatru”, derulată la nivel mondial de ASSITEJ International (Asociaţia Internaţională a Teatrelor pentru Copii şi Tineret), informează un comunicat remis MEDIAFAX.

    Ziua Internaţională a Teatrului pentru Copii şi Tineret continuă, la Ţăndărică, începând cu ora 19.00, cu premiera spectacolului “Adunarea Păsărilor”, inspirat din poemul persan omonim al lui Farid Uddin Attar. Spectacol nonverbal pentru adulţi, reluat la aproape 20 de ani de la prima punere în scenă, “Adunarea Păsărilor”, în regia lui Cristian Pepino, readuce în actualitate tema căutării unui sens şi a probelor cu care se confruntă, pe acest drum, umanitatea.

    Reprezentaţia va fi urmată de lansarea volumului “Păpuşi, regizori, profesori”, semnat de muzicianul Dan Bălan, un nume legat de multe dintre spectacolele de succes ale Teatrului de Animaţie Ţăndărică.

    Sâmbătă, Teatrul Ţăndărică stă sub semnul Zilei Internaţionale a Marionetei, sărbătoare UNIMA ((Uniunea Internaţională de Teatru de Păpuşi şi Marionete). Cu această ocazie, Ţăndărică propune iubitorilor teatrului de păpuşi o piesă clasică – “Scufiţa Roşie” – adaptarea textului fraţilor Grimm, destinată copiilor de peste 3 ani şi părinţilor acestora. Spectacolul păstrează spiritul poveştii clasice, adăugând însă o serie de detalii ale lumii moderne care aduc o atmosferă veselă, antrenantă, colorată şi muzicală. Scufiţa Roşie este prototipul fetiţei şugubeţe, inimoase, dar uşor neascultătoare.

    Mai multe informaţii se găsesc pe site-ul www.teatrultandarica.ro.

  • Doi ardeleni au devenit antreprenori de succes în Bucureşti în 10 metri pătraţi

    Doi tineri din Cluj s-au îndrăgostit de aroma cafelei şi, cu ajutor din partea unui brand cunoscut, au deschis un mic coffee shop în Bucureşti. Urmează o nouă locaţie, în centrul Capitalei, iar tinerii sunt încrezători că vor putea oferi în continuare espresso de cea mai bună calitate.

    Vlad Buda şi Dan Ursan, doi tineri de 27 de ani, se cunosc de când erau copii, dar au decis 
de-abia anul trecut să pună bazele unui business. 
„Ne-am cunoscut la grădiniţă, deci ne ştim de aproape 25 de ani. Am şi lucrat împreună încă din 2006, dar cu mici pauze“, povestesc cei doi antreprenori.

    Vlad şi Dan au pornit o „afacere cu suflet“, prin care vor să împartă şi altora pasiunea lor pentru cafea. Steam Coffee Shop este o minicafenea într-un spaţiu de doar 12 metri pătraţi, înspre zona de nord a Capitalei, de unde clienţii pot cumpăra doar produse „to go“.

    De unde însă pasiunea pentru cafea? „Am lucrat mult în domeniul ospitalităţii, dar nu am avut neapărat legătură cu produsele din cafea“, povesteşte Vlad Buda. „În 2010 am participat la o competiţie de barista, iar acolo am fost jurizaţi de campionul naţional al Greciei la proba de cafea la filtru. După concurs am stat vreo nouă ore de vorbă şi ne-a explicat ce-am făcut bine, ce-am greşit şi aşa mai departe. Noi nu înţelegeam cum poate să bea atât de multă cafea, cerea un espresso la fiecare zece minute. Între timp a ajuns campion mondial la proba de cafea la filtru.“

    Şi-au transformat pivniţa în cea mai tare afacere din Bucureşti. Acum recunosc şi ei că au dat lovitura şi fac o grămadă de bani

    „După acel moment, am început să exersăm în fiecare zi“, continuă Dan Ursan. „Mergeam cu câteva minute înainte să se deschidă barul unde lucram şi încercam diverse lucruri pe care le găseam pe internet, pentru că alte surse de a învăţa nu prea există.“

    Un an mai târziu, au decis să plece în străinătate pentru a lucra şi au ales Berlinul. Au fost aproape să deschidă un coffee shop în Germania, dar s-au răzgândit în ultimul moment. „În primă fază am vrut să pornim o afacere la Berlin, chiar găsisem acolo pe cineva cu bani care era dispus să ne ajute. Dar exact înainte de semnarea actelor, am realizat că asta ne-ar fi obligat să rămânem acolo, iar noi nu eram convinşi că ne dorim asta.“

    Tinerii antreprenori nu au renunţat la idee şi s-au întors în ţară, însă lucrurile au devenit ceva mai complicate. „Ne-am întors la Cluj cu intenţia de a deschide o locaţie mai mare, ne gândeam şi la un spaţiu în care să servim ceva de mâncare. Apoi ne-am lovit de legislaţie, aşa că am rămas doar la cafea. Am încercat prin Cluj vreo 7-8 luni, am tot căutat spaţii, dar acolo există o singură zonă unde poţi avea succes cu un astfel de business, şi acolo chiria e foarte scumpă“, îşi aminteşte Vlad Buda.

    Colegul său, Dan Ursan, explică cum au ajuns în Bucureşti. „Când eram aproape să renunţăm, am discutat cu Mihai Panfil de la Origo, care ne este şi un foarte bun prieten, iar el ne-a propus o colaborare, a propus să deschidem un coffee shop în Bucureşti. Ne-am mutat în Capitală anul trecut în mai, iar afacerea am pornit-o în decembrie.“

    CONTINUAREA ÎN PAGINA A DOUA –>>>

  • Vladimir Putin şi iubita sa ar aştepta un copil. Cuplul s-ar afla la o clinică din Elveţia

    Preşedintele rus Vladimir Putin, în vârstă de 62 de ani, urmăreşte îndeaproape evoluţia sarcinii iubitei sale, Alina Kabaeva, o fostă gimnastă în vârstă de 32 de ani, care a fost internată în urmă cu câteva zile într-un centru medical specializat, Clinica Sant’Anna din Sorengo, în cantonul Ticino, majoritar italian, din sudul Elveţiei, potrivit www.tdg.ch.

    Clinica Sant’Anna se bucură de o bună reputaţie în domeniul obstetricii, iar multe rusoaice au apelat deja la servicile sale. Pagina de internet a centrului medical are şi o versiune în limba rusă.

    Clinica Sant’Anna face parte din grupul Genolier Swiss Medical Network, iar cuplul prezidenţial rus nu ar fi primii clienţi de rang înalt din lumea politicii. În 2009, fiica lui Silvio Berlusconi, Barbara, a născut la acest spital un băiat pe nume Edoardo.

    Centrul medical are avantajul de a fi departe de Moscova şi de presa rusă, în condiţiile în care relaţia lui Vladimir Putin cu Alina Kabaeva, neconfirmată oficial niciodată, este considerată o afacere de stat la Kremlin, comentează Tribune de Geneve. Cei doi ar avea deja doi copii împreună, un băiat, născut în 2009, şi o fiică, născută în 2012, susţine publicaţia elveţiană.

    Subiectul este unul foarte sensibil în Rusia. Un tabloid care a speculat, în 2008, pe marginea unui presupus mariaj al liderului rus cu fosta gimnastă şi-a suspendat apariţia timp de trei luni, înainte de a se închide definitiv.

    Vladimir Putin a divorţat oficial de soţia sa Ludmila la începutul lui 2014, după 31 de ani de căsnicie. Cei doi au impreună două fiice, Maria Putina, născută pe 28 april 1985 în Leningrad (actualul Sankt Petersburg, n.r.),în Uniunea Sovietică, şi Ecaterina Putina, născută pe 31 august 1986, în Dresda, Republica Democrată Germană. 

     

  • Amnesty: Iranul consideră femeile “maşinării de făcut copii”, în încercarea de a creşte natalitatea

    Proiectul privind Creşterea Ratei Fertilităţii şi Prevenirea Declinului Populaţiei interzice sterilizarea voluntară, considerată a doua cea mai utilizată metodă modernă de contracepţie în Iran, şi blochează accesul la informaţii despre contracepţie, negându-le femeilor oportunitatea de a lua decizii informate despre sarcină.

    Alături de eliminarea finanţării de la stat a programelor de planning familial, care până în 2012 a oferit femeilor acces la metode de contracepţie, această măsură va conduce la înmulţirea sarcinilor nedorite, determinând tot mai multe femei să recurgă la avorturi ilegale şi periculoase.

    Lipsa accesului la prezervative, care anterior erau distribuite în clinici printr-un program finanţat de stat, ar determina de asemenea înmulţirea cazurilor de boli cu transmitere sexuală, inclusiv HIV, avertizează organizaţia Amnesty International.

    Proiectul a fost adoptat de Parlamentul iranian în august 2014, iar în prezent este supus unor modificări la recomandarea Consiliului Gardienilor.

    Un alt proiect legislativ care va fi dezbătut în Parlament luna viitoare va duce la discriminare între sexe, în special împotriva femeilor care aleg să nu aibă copii sau care nu se pot căsători şi face copii. Proiectul le cere companiilor publice şi private să angajeze cu prioritate bărbaţi care au copii, bărbaţi căsătoriţi fără copii şi femei căsătorite care au copii. De asemenea, proiectul face divorţul mai dificil şi descurajează intervenţia poliţiei şi justiţiei în dispute familiale, lăsând femeile mai expuse la riscurile de violenţă domestică.

    Autorităţile iraniene promovează o cultură periculoasă în care femile sunt private de drepturi importante şi sunt considerate maşinării de făcut copii, nu fiinţe umane cu dreptul fundamental de a face alegeri despre propriul corp şi viaţă, a declarat Hassiba Hadj Sahraoui, director adjunct al Amnesty International pentru Orientul Mijlociu şi Africa de Nord.

    Condul Penal iranian deja pedepseşte femeile şi fetele care nu poartă văl musulman, iar mărturia unei femei în instanţă valorează cât jumătate din declaraţia unui bărbat. Vârsta la care fetele devin responsabile penal este de doar nouă ani, în timp ce pentru băieţi este de 15 ani. De asemenea, căsătoriile forţate sau la vârste timpurii sunt foarte răspândite în cazul fetelor din Iran, iar la unele universităţi femeile nu pot studia anumite materii.

  • Kaspersky: Agresiunile din mediul cibernetic afectează tot mai mulţi copii

    Kaspersky Lab a organizat o dezbatere în cadrul evenimentului Mobile World Congress 2015, pentru a analiza această situaţie. Iniţiativa face parte parte dintr-o campanie globală pentru educarea şi asistarea copiilor şi a părinţilor în lupta împotriva cyberbullying-ului (agresiunilor din mediul cibernetic).

    „Internetul are multe beneficii, însă, din păcate, oferă posibilitatea unor utilizatori să-şi expună trăsăturile dăunătoare, iar cyberbullying-ul a devenit o problemă la scară largă,” a avertizat Eugene Kaspersky, Chairman şi CEO Kaspersky Lab. „Pentru victime, impactul psihologic poate fi serios şi durabil. Probabil că nu există o soluţie strict tehnologică, însă trebuie să discutăm despre toate aceste lucruri şi să-i informăm atât pe părinţi, cât şi pe copii, pentru a le permite să se bucure de toate lucrurile bune pe care le oferă internetul,” a declarant Eugene Kaspersky.

    Cercetarea Kaspersky Lab arată şi că intenţiile bine intenţionate ale adulţilor de a oferi spaţiu privat copiilor pot, de fapt, să îi facă pe aceştia mai vulnerabili la hărţuirile şi abuzurile din mediul online. De exemplu, doar 19% dintre părinţi afirmă că îi au pe copii în listele de prieteni sau că îi urmăresc pe reţelele sociale şi doar 39% le monitorizează activităţile online.

    Impactul emoţional pe termen lung poate fi semnificativ, iar părinţii trebuie să fie informaţi pentru a face demersurile necesare ca să oprească cyberbullying-ul. Studiul Kaspersky Lab arată că 44% dintre părinţii care au aflat că cei mici sunt agresaţi au intervenit – în timp ce peste jumătate dintre părinţi nu au luat măsuri.

    Compania Kaspersky Lab este reprezentată în peste 200 de ţări şi este cel mai mare producător privat de soluţii de securitate endpoint din lume.

  • Ţara în care angajaţii muncesc atât de mult încât este ilegal să nu îţi iei concediu

    La Tokyo se discută o lege care să-i oblige pe angajaţi să stea departe de muncă măcar cinci zile pe an. Nu e doar o încercare de a creşte productivitatea lucrătorilor, e o problemă naţională: oamenii nu mai au timp pentru viaţa personală, se nasc tot mai puţini copii şi se înregistrează tot mai multe cazuri de suicid şi morţi prin epuizare, relatează Digi24.ro, citând publicaţia Russia Today.

    Legislaţia japoneză e penultima în lume la capitolul zile legale de concediu. Un debutant are dreptul la doar 10 zile pe an, iar după fiecare an în plus de experienţă se mai adaugă încă o zi de concediu.Deşi numărul e foarte scăzut, japonezii nu iau nici jumătate din numărul de zile la care au dreptul, astfel încât în Japonia ar putea deveni ilegal să nu îţi iei concediu.

    Refuzul concediului e doar o parte a problemei, cealaltă fiind orele suplimentare realizate în exces. Studiile arată că japonezii lucrează chiar şi 14 ore pe zi. Motivul principal pentru acest stil de viaţă este teama japonezilor că şi-ar putea pierde locul de muncă, mai scrie Digi24.ro.

    Piaţa muncii a apucat-o în direcţia orelor lungi şi a anilor fără concediu în anii ’70, în plin boom economic, când a explodat numărul celor care lucrau peste 60 de ore pe săptămână. Tot atunci în limba japoneză a apărut cuvântul „karoshi” – moarte prin epuizare. Presiunea psihologică lasă şi altfel de urme asupra societăţii. Japonia cunoaşte de ani buni o epidemie a sinuciderilor. 30.000 de cazuri au fost înregistrate doar în 2011, iar anchetatorii susţin că o treime se datorează stresului la muncă. Cultura muncii însă dă o lovitură societăţii în ansamblu. Oamenii nu mai vor familii, nu mai vor copii fiindcă oricum nu au timp. Natalitatea scade rapid, an de an, iar în 2014 a atins un nou record, asta în vreme ce rata deceselor urcă rapid.

    Se estimează că, până în 2050, populaţia Japoniei va fi mai mică cu 30 de milioane de oameni. Deja un sfert din populaţie are peste 65 de ani, iar proporţia ar putea urca la 40% în 2060 – ritmul de îmbătrânire îl depăşeşte cu mult pe cel al economiilor dezvoltate din occident, mai scrie sursa citată.

  • STUDIU: Numărul copiilor care se întâlnesc cu persoane cunoscute pe internet este în creştere

    Mai mult de trei sferturi dintre copii folosesc internetul zilnic sau aproape zilnic, iar 61 la sută spun că, într-o zi de şcoală obişnuită, petrec pe internet aproximativ una sau două ore, procentele fiind similare în mediile rural şi urban, potrivit Studiului naţional privind utilizarea internetului în familie, prezentat marţi de organizaţia Salvaţi Copiii, de Ziua Internaţională a Siguranţei pe Internet.

    Potrivit studiului, vârsta medie la care copiii spun că au început să folosească internetul este de opt ani, în scădere cu un an comparativ cu datele obţinute prin analiza omonimă din 2013.

    În cazul unei zile libere, timpul petrecut pe internet creşte, 73 la sută dintre copii spunând că stau online trei ore sau mai mult.

    “Se observă o creştere de aproximativ 10 la sută a celor care accesează internetul folosind tehnologii mobile (telefoane smart sau tablete). Din perspectiva mediului de provenienţă, se remarcă o diferenţă semnificativă în cazul accesului la internet în şcoli, 54 la sută dintre copiii din mediul urban afirmând că pot face acest lucru în unităţile de învăţământ, comparativ cu 34 la sută dintre cei din mediul rural”, rezultă din studiu.

    Aproape toţi copiii care utilizează internetul spun că folosesc cel puţin o reţea socială, în urban procentul fiind mai mare. Faţă de anul 2013, numărul celor care au profil pe o astfel de reţea a crescut cu trei procente, iar 95 la sută dintre ei spun că au profil pe Facebook.

    “Referindu-se la setările de confidenţialitate a profilului de pe reţeaua de socializare favorită, 35 la sută dintre copii afirmă că acesta este privat, 26 la sută că este parţial privat şi 33 la sută că este public, (…) fetele optând într-o măsură mai mare pentru un profil privat (40 la sută dintre ele), comparativ cu băieţii (29 la sută)”, se mai arată în studiul citat.

    Principalele informaţii furnizate de copii pe reţele de socializare sunt: poze în care se distinge clar faţa copilului (81la sută), numele de familie (61 la sută), numele şcolii la care învaţă (59 la sută) şi vârsta corectă (47 la sută). Mai mult, 16 la sută dintre copii afirmă că au publicat pe profilul lor adresa de acasă şi 10 la sută au notat şi numărul de telefon.

    Mai mult de jumătate dintre copiii chestionaţi (58 la sută) spun că au folosit internetul pentru a-şi face noi prieteni cel puţin o dată în ultima lună, 55 la sută că au adăugat persoane necunoscute în lista de prieteni şi 10 la sută că au trimis informaţii personale unor necunoscuţi.

    “Aproape jumătate dintre copii afirmă că au cunoscut sau au luat contact pe internet cu persoane pe care nu le cunoscuseră faţă în faţă, procentul fiind mai mare în cazul celor din mediul urban. Dintre copiii care afirmă că au intrat în contact cu persoane necunoscute pe internet, aproximativ 58 la sută afirmă că s-au întâlnit, ulterior, faţă în faţă, cu o persoană întâlnită, iniţial, online. Procentul este cu aproximativ trei la sută mai mare decât acum doi ani”, se mai arată în studiu.

    Referindu-se la această întâlnire, 33 la sută dintre copii afirmă că persoana respectivă era complet străină, iar 56 la sută că era un prieten sau un membru al familiei unei alte persoane, pe care o cunoştea din viaţa reală.

    Reţelele sociale sunt principalul mod în care copiii iau legătura cu necunoscuţi pe internet (62 la sută), urmate de chat (35 la sută), site-uri de jocuri (17 la sută) şi mesagerie instant (14 la sută).

    Dintre copiii care afirmă că s-au întâlnit, faţă în faţă, cu o persoană cunoscută pe internet, 20 la sută afirmă au fost deranjaţi de această persoană.

    Comparativ cu datele obţinute în 2013, ponderea copiilor care afirmă că au avut o experienţă neplăcută ca urmare a unei întâlniri cu o persoană cunoscută online a crescut, de la aproximativ 10 la sută la 22 la sută din cei care s-au întâlnit, faţă în faţă, cu cineva cunoscut pe internet.

    Înainte de a se întâlni cu o persoană cunoscută online, 65 la sută dintre copii au spus altcuiva unde urmau să se ducă, însă doar 27 la sută dintre aceştia au menţionat o persoană adultă, restul afirmând că au vorbit cu prieteni sau alţi copii şi adolescenţi.

    Când au fost întrebaţi ce anume i-a deranjat atunci când s-au întâlnit cu o persoană necunoscută, majoritatea preferă să nu răspundă sau spun că nu ştiu ce anume s-a întâmplat. Dintre cei care menţionează ce anume i-a deranjat, majoritatea fac referire la violenţă de limbaj, însă există şi cazuri în care copiii afirmă că au fost agresaţi fizic sau sexual.

    De asemenea, 33 la sută dintre copii afirmă că au văzut imagini cu caracter sexual în ultimul an, trei sferturi dintre ei spunând că au văzut aceste imagini pe internet, prin imagini care apar accidental pe un site (67 la sută). În ceea ce priveşte expunerea la mesaje cu caracter sexual, 22 la sută dintre copii spun că li s-a întâmplat lucrul acesta în ultimul an, iar reţelele sociale rămân principalul canal prin care copiii primesc mesaje cu conţinut sexual explicit, 52 la sută dintre copii afirmând acest lucru.

    Din perspectiva frecvenţei cu care copiii primesc mesaje cu conţinut sexual, 41 la sută spun că li s-a întâmplat acest lucru cel puţin o dată pe lună în ultimul an.

    Peste jumătate dintre minori spun că au văzut ceva cu conţinut sexual postat public pe internet şi, deşi aceasta este cea mai des întâlnită situaţie, 42 la sută arată că li s-a trimis personal un mesaj sau o imagine cu conţinut sexual, opt la sută că li s-a cerut să vorbească despre acte sexuale şi cinci la sută că li s-a solicitat o fotografie sau o înregistrare video în care să îşi arate părţile intime.

    “Aproximativ 47 al sută dintre copii afirmă că au fost deranjaţi / jigniţi în ultimul an în mediul offline, iar 45 la sută afirmă că acest lucru s-a întâmplat în spaţiul virtual. Majoritatea copiilor afirmă că sunt deranjaţi sau jigniţi pe internet în interacţiunile prin reţele sociale sau prin chat, pe situri de jocuri şi diverse pagini care suportă discuţii de tip chat”, se mai arată în studiul citat.

    Iniţiatorii studiului arată că aproximativ jumătate dintre părinţi afirmă că verifică prietenii sau contactele adăugate de copii pe reţelele de socializare, informaţiile publicate pe profilul copilului şi istoricul de navigare a acestuia. De asemenea, aproape 40 la sută dintre respondenţi menţionează că citesc mesajele primite de copii pe email, chat sau messenger.

    Cu privire la riscurile întâmpinate, în ultimul an, de copii pe internet, 41 la sută dintre părinţi menţionează expunerea la imagini violente, 15 la sută afirmă că fiul sau fiica lor s-a întâlnit faţă în faţă cu o persoană cunoscută pe internet, 13 la sută vorbesc despre expunerea copilului la imagini cu caracter sexual şi 10 la sută la mesaje sau imagini de tip sexting.

    Studiul a fost făcut pe un eşantion de 1.214 de copii, respectiv 1.214 de părinţi, cercetarea de teren având loc în perioada iunie – august 2014.

  • Antreprenorii care nu au ţinut cont de criză şi au băgat spaima în multinaţionale

    Plusuri în vânzări, ale profitabilităţii, creşterea capacităţii de producţie, a numărului de angajaţi, a cotelor de piaţă, achiziţii şi investiţii sunt la ordinea zilei pentru câţiva antreprenori din România. Şi pentru ei ultimii ani au fost grei, tumultuoşi, dar au reuşit să-şi sporească afacerile. Cum au reuşit?

    Lumea afacerilor nu este o joacă de copii pentru niciunul dintre câştigătorii crizei. Niciunul nu a declarat că a fost uşor, ci dimpotrivă, că a fost nevoie de multă muncă, de efort, de idei, de inovaţii. Cu toate acestea, la bilanţul anului 2014 plusurile sunt numeroase pentru companii ca AdePlast, Agroland, Albalact, Bilka, Dedeman, Marelvi, MedLife, Te-Rox.

    Antreprenorul Horia Cardoş, care controlează cea mai mare reţea de magazine pentru micii fermieri, şi-a crescut din 2008 până la finalul anului trecut afacerile de zece ori, ajungând la o cifră de afaceri de 20 de milioane de euro. În acelaşi interval de timp Dedeman, afacerea controlată de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, a crescut de peste trei ori. Anul trecut, reţeaua de bricolaj a investit 65 de milioane de euro (echivalente cu valoarea profitului din 2013) în deschiderea a patru magazine, numărul acestora ajungând la 40 de unităţi. Din punctul de vedere al cifrei de afaceri, Dedeman este cea mai mare companie românească deţinută de antreprenori; în 2013 a realizat o cifră de afaceri de 2,68 de miliarde de lei şi un profit de 288 de milioane de lei, iar la jumătatea anului trecut afacerile înregistrau o creştere de 27%.

    ”Antreprenoriatul românesc este acum o comunitate numeroasă de oameni cu iniţiativă, idei şi determinare, care nu aşteaptă schimbarea în România, ci o generează. Ei creează locuri de muncă atunci când puţini se gândesc să facă angajări, sunt cei care văd oportunităţi în perioadă de criză economică şi fac investiţii inclusiv în recesiune„, spune Bogdan Ion, country managing partner la EY România, în prefaţa Cărţii Antreprenorilor, ediţia 2014.

    Drept dovadă, Albalact, producătorul de lactate controlat de Raul Ciurtin, a devenit în mod oficial anul trecut numărul doi pe piaţa de lactate, iar acum o provoacă pe ocupanta primului loc, Danone. Iar braşoveanului Horaţiu Ţepeş, lider pe piaţa de învelitori metalice pentru acoperişuri, are în plan să deschidă fabrici peste hotare. MedLife, compania fondată de Mihai Marcu, a bătut anul trecut mai multe recorduri, în termeni de încasări, număr de abonaţi şi investiţii, iar 2015 a început cu achiziţii. Pe preluarea de competitori mizează şi Marcel Bărbuţ, antreprenorul care a dezvoltat AdePlast, nume sub care opt fabrici produc materiale de construcţii. Dar Bărbuţ vrea şi să dubleze exporturile, de vreme ce piaţa locală stagnează. Vânzările externe sunt însă pentru Doina Cepalis principala sursă a încasărilor, 97% din cifra de afaceri datorându-se exporturilor.

    Indiferent de reţeta aplicată de aceşti antreprenori, ei sunt un exemplu clar că forţa multinaţionalelor nu este o condiţie suficientă pentru a câştiga clienţi, cotă de piaţă şi profit.

    Citiţi materialul integral în ediţia tipărită a Business Magazin începând cu 9 februarie.

  • Antreprenorii care nu au ţinut cont de criză şi au băgat spaima în multinaţionale

    Plusuri în vânzări, ale profitabilităţii, creşterea capacităţii de producţie, a numărului de angajaţi, a cotelor de piaţă, achiziţii şi investiţii sunt la ordinea zilei pentru câţiva antreprenori din România. Şi pentru ei ultimii ani au fost grei, tumultuoşi, dar au reuşit să-şi sporească afacerile. Cum au reuşit?

    Lumea afacerilor nu este o joacă de copii pentru niciunul dintre câştigătorii crizei. Niciunul nu a declarat că a fost uşor, ci dimpotrivă, că a fost nevoie de multă muncă, de efort, de idei, de inovaţii. Cu toate acestea, la bilanţul anului 2014 plusurile sunt numeroase pentru companii ca AdePlast, Agroland, Albalact, Bilka, Dedeman, Marelvi, MedLife, Te-Rox.

    Antreprenorul Horia Cardoş, care controlează cea mai mare reţea de magazine pentru micii fermieri, şi-a crescut din 2008 până la finalul anului trecut afacerile de zece ori, ajungând la o cifră de afaceri de 20 de milioane de euro. În acelaşi interval de timp Dedeman, afacerea controlată de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, a crescut de peste trei ori. Anul trecut, reţeaua de bricolaj a investit 65 de milioane de euro (echivalente cu valoarea profitului din 2013) în deschiderea a patru magazine, numărul acestora ajungând la 40 de unităţi. Din punctul de vedere al cifrei de afaceri, Dedeman este cea mai mare companie românească deţinută de antreprenori; în 2013 a realizat o cifră de afaceri de 2,68 de miliarde de lei şi un profit de 288 de milioane de lei, iar la jumătatea anului trecut afacerile înregistrau o creştere de 27%.

    ”Antreprenoriatul românesc este acum o comunitate numeroasă de oameni cu iniţiativă, idei şi determinare, care nu aşteaptă schimbarea în România, ci o generează. Ei creează locuri de muncă atunci când puţini se gândesc să facă angajări, sunt cei care văd oportunităţi în perioadă de criză economică şi fac investiţii inclusiv în recesiune„, spune Bogdan Ion, country managing partner la EY România, în prefaţa Cărţii Antreprenorilor, ediţia 2014.

    Drept dovadă, Albalact, producătorul de lactate controlat de Raul Ciurtin, a devenit în mod oficial anul trecut numărul doi pe piaţa de lactate, iar acum o provoacă pe ocupanta primului loc, Danone. Iar braşoveanului Horaţiu Ţepeş, lider pe piaţa de învelitori metalice pentru acoperişuri, are în plan să deschidă fabrici peste hotare. MedLife, compania fondată de Mihai Marcu, a bătut anul trecut mai multe recorduri, în termeni de încasări, număr de abonaţi şi investiţii, iar 2015 a început cu achiziţii. Pe preluarea de competitori mizează şi Marcel Bărbuţ, antreprenorul care a dezvoltat AdePlast, nume sub care opt fabrici produc materiale de construcţii. Dar Bărbuţ vrea şi să dubleze exporturile, de vreme ce piaţa locală stagnează. Vânzările externe sunt însă pentru Doina Cepalis principala sursă a încasărilor, 97% din cifra de afaceri datorându-se exporturilor.

    Indiferent de reţeta aplicată de aceşti antreprenori, ei sunt un exemplu clar că forţa multinaţionalelor nu este o condiţie suficientă pentru a câştiga clienţi, cotă de piaţă şi profit.

    Citiţi materialul integral în ediţia tipărită a Business Magazin începând cu 9 februarie.

  • România începe să “exporte” animatori pentru copii pe litoralul grecesc

    “Am dezvoltat în ultimii ani o echipă de entertainment pentru copiii turiştilor, care să-i ţină ocupaţi întreaga zi, iar părinţii să se poată relaxa în concedii. Acum avem o echipă de 20 de animatori pregătiţi în ultimii patru ani atât în ţară, cât şi în străinătate, iar din acest an vom exporta conceptul şi la unele hoteluri din afara ţării, unde avem turişti”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Marius Usturoiu, proprietarul agenţiei de turism Mareea şi al firmei hoteliere Mareea Hotels, care administrează complexul all inclusive Family Club Mercur-Minerva din Mamaia.

    Usturoiu a constatat, în urma unui studiu realizat pe turiştii din ultimii cinci ani, că de multe ori copiii români care nu ştiu engleză se plictisesc în vacanţele pe care le fac cu părinţii în străinătate, neînţelegând limba în care se desfăşoară jocurile.

    Într-o primă etapă, Mareea Hotels va trimite din acest an zece animatori la zece hoteluri din insulele greceşti, sunt cazaţi, în fiecare serie, 50-60 de copii din România. Animatorii se vor integra în echipa de animaţie a resortului respectiv şi vor interacţiona cu copiii români, antrenându-i în limba română în diverse jocuri şi concursuri pe plajă.

    Mareea Hoteles are cereri pentru animatori şi de la hoteluri all inclusive de pe litoralul românesc, care vor să-şi externalizeze serviciile de animaţie. În acest an, firma va trimite trei animatori şi la trei hoteluri de pe litoralul românesc.

    “Ne gândim să extindem echipa de animatori şi să trimitem şi în Spania şi Turcia. În Bulgaria nu extindem acest proiect, pentru că suntem în competiţie directă cu litoralul bulgăresc şi vrem să-i facem pe turiştii români să se reîntoarcă pe litoralul nostru. Anul trecut, 30% din clienţii complexului all inclusive Mercur-Minerva din Mamaia, pe care îl administrăm, au fost români care în anii anteriori mergeau pe litoralul bulgăresc, şi printre argumentele care i-au făcut să se întoarcă a fost, alături de calitatea serviciilor şi a mâncării, animaţia în limba română”, a spus Usturoiu.

    El a explicat că atât în România, cât şi în hotelurile din Grecia, unde trimite animatori, părinţii copiiilor nu plătesc în plus pentru animaţie.

    Marius Usturoiu apreciază că după 20 iunie, când încep vacanţele şcolare, mai mult de două treimi din turiştii de la all-incluisive, atât din ţară, cât şi din străinătate, sunt părinţi cu copii.

    Divizia de entertainment a fost înfiinţată în urmă cu patru ani de Mareea Hotels şi este condusă de managerul executiv al companiei, Elena Usturoiu, şi în primii trei ani a asigurat animaţia doar pentru hotelurile din portofoliu.

    Mareea este una dintre primele zece agenţii din România după volumul vânzărilor, înregistrând anul trecut o cifră de afaceri de aproximativ 17 milioane de euro, în creştere cu 10% comparativ cu anul precedent.

    Mareea Hotels, care administrează complexul all inclusive Family Club Mercur-Minerva din Mamaia şi hotelul Rozmarin din Predeal, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 5 milioane de euro, în creştere cu 20% faţă de anul precedent.