Tag: construire

  • 13 ANI DE PRO TV INTERNAŢIONAL

    Cu ocazia aniversării celor 13 ani de prezenţă pe ecranele televizoarelor Pro TV Internaţional va lansa campania „Noroc cu România-n lume„, urmând a le reaminti românilor că în 13 ani postul a prezentat poveştile unor oameni frumoşi, talentaţi, cu care România se poate mândri oriunde în lume. Pro TV Internaţional urmează a aduce astfel în prim-plan diverşi invitaţi, printre care şi cântăreaţa Inna, unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti de export.

    De asemenea, pe 29 aprilie, showul aniversar al Pro TV Internaţional va avea drept invitaţi pe cei mai cunoscuţi artişti români, precum Smiley, Cătălin Josan, Andreea Bălan, Sore, Zdob şi Zdub, Holograf sau Antonia. Emisiunea „Noroc cu România-n lume„ urmează a fi prezentată de Monica Dascălu şi Dana Rogoz.„La aniversarea a 13 ani de Pro TV Internaţional ne mândrim cu românii din
    afara ţării cărora le spunem «Noroc cu România-n în lume» şi le oferim o emisiune specială cu acelaşi nume în care am adunat cei mai frumoşi şi talentaţi 19 artişti români„, spune Monica Dascălu.

    La rândul său, Doina Gradea, Executive Director al Pro TV Internaţional, spune că experienţele acumulate în toţi cei 13 ani şi întâlnirile directe cu telespectatorii datorită diverselor evenimente desfăşurate în ţările în care aceştia s-au stabilit „ne-au făcut să descoperim capacitatea lor de a aduce valoare în comunităţile din care fac parte„. În plus, pentru că sunt dornici de a-şi păstra la rândul lor valorile cu care au crescut şi menţin în permanenţă legătura cu ţara, acum în 2013, la aniversarea de 13 ani a PRO TV Internaţional, „le spunem că noi nu credem în ghinion, ci în munca şi în norocul pe care şi-l creează singuri zi de zi prin tot ceea ce fac„.

    Pro TV Internaţional a fost creat pentru românii din afara ţării în ziua de Paşte a anului 2000, într-o perioadă când migraţia peste hotare începuse să prindă contur.  Postul emite în străinătate prin distribuitori locali, prin toate formele de distribuţie posibile – cablu digital, DTH, IPTV, pay per view, IPTV sau videostreaming.

    Pro TV Internaţional este un post generalist, 80% din programul distribuit fiind preluat de la Pro TV, Acasă sau Sport.ro, restul de 20% fiind program propriu. Una dintre cele mai longevive emisiuni este „De Suflet„, iar alte exemple de producţii proprii sunt „Weekend cu Monica Dascălu„ sau „Ascultă-ţi muzica de acasă„.
     

  • Zece industrii care o duc bine în agitata economie europeană

    Dar, pe de altă parte, unele zone economice par a nu simţi criza. Este vorba de turism, de sectorul de lux, de industria filmului sau cea aeronautică.

    Zece industrii care o duc bine în Europa, în viziunea ibtimes.com:

    – Turismul: din 1990 Franţa a devenit principala destinaţie turistică a lumii. Autorităţile au comunicat că 78 de milioane de oameni au vizitat Hexagonul, iar veniturile au ajuns la 45 de miliarde de euro.
    – Tutunul: cele mai recente date din Germania arată că vânz-ările de ţigări şi produse din tutun sunt excelenteAlison Cooper, CEO al Imperial Tobacco, a declarat că au crescut atât segmentul ţigaretelor, cât şi a produselor specializate.
    – Luxul: marile companii – PPR, LVMH Moet Hennessy Louis Vuitton sau Cie. Financiere Riechemont (care deţine Cartier) au creşteri solide ale veniturilor şi, un alt semn de sănătate financiară, au ieşit să cumpere alte companii. Pinault-Printemps-Redoute (PPR), care deţine Gucci, a cumpărat bijutirul italian Pomellato SpA, holdingul Only the Brave a preluat marca italiană Marni iar Swatch Group AG a cumpărat cu un miliard de dolari bijutierul american Harry Winston.
    – Industria aeronautica: Airbus a avut un an bun, perste rivalii de la Boeing, iar recent a primit o comandă uriaşă, de 24 de miliarde de dolari, de la Lion Air din Indonezia. Totalul comenzilor companiei franco-germane a ajuns la 410 avioane în primul trimestru, în timp ce Boeing a primit doar 209.
    – Entertainment şi cinema: piaţa europeană a ajuns la 32,8 miliarde euro, iar estimările indică creşteri de 0,5% în fiecare din următorii cinci ani; în 2016 ar urma să ajungă la 34 de miliarde de euro.
    – Tehnologia: Gigantul Qualcomm se extinde în zona euro, cu o unitate importantă care va fi deschisă în Irlanda. Este un semnal pozitiv din partea unei companii care foloseşte 26.000 de angajaţi în 188 de ţări ale lumii.
    – Transporturile: Piaggio, fabricantul italian de scutere, a devenit, se pare, preferatul navetiştilor din întreaga lume, Vânzările companiei au depăşit pe cele ale rivalilor de la Honda şi au crescut cu 7,6% în primul trimestru.
    – Servicii financiare – Luxemburgul, una dintre destinaţiile de top pentru servicii financiare, câştigă teren în faţa Londeri sau a Elveţiei, devenind locul unde companiile şi banii se mută.
    – Construcţia de nave: Este una dintre industriile de succes ale Europei, în special în Olanda şi Germania. Şantierul Lurssen din Germania tocmai a lansat la apă cel mai mare superiaht din lume.
    – Ciocolata belgiană: pralinele lor, inventate în 1912, sunt copiate de atât de mulţi cofetari din întreaga lume încât fabricanţii belgieni au fost nevoiţi să ceară protecţie, la fel ca producătorii francezi de şampanie sau cei de şuncă din Parma. Exporturile de ciocolată belgiană au crescut cu 60 de procente în Asia şi cu 82% în Africa, între 2007 şi 2011, iar tendinţa continuă.
     

  • La 36 de ani a făcut primul milion de euro

    DUPĂ CE A ABSOLVIT FACULTATEA DE ELECTRONICĂ ŞI TELECOMUNICAŢII DIN CADRUL UNIVERSITĂŢII POLITEHNICE DIN BUCUREŞTI, în anul 2000, Florin Scarlat (36 de ani) plănuia să urmeze o carieră în cercetare, aşa că s-a angajat la Institutul de Fizică Atomică pe post de cercetător debutant. „După o scurtă perioadă, am înţeles că în România nu puteam face cercetare şi pentru a reuşi să fac o carieră în domeniu ar fi trebuit să plec la un institut de prestigiu din străinătate, ceea ce la acel moment nu era posibil„, povesteşte el.

    Aşa că prin 2002, împreună cu cel mai bun prieten, a decis că este momentul să urmeze calea antreprenoriatului şi astfel a înfiinţat firma de outsourcing şi consultanţă IT Bit Solutions „pentru a deveni proprii noştri stăpâni”, după cum precizează antrepenorul. Au pornit la drum în vara lui 2002, cu o investiţie iniţială de 5.000 de euro, afacerea de servicii de externalizare şi consultanţă IT care va atinge anul acesta pragul de un milion de euro.

    Drumul până în acest punct este însă destul de sinuos, mai ales în contextul unei pieţe a serviciilor IT estimată la 600-700 de milioane de euro anul trecut, potrivit estimărilor antreprenorului, care n-a fost deloc ferită de criză, ba chiar a avut puternic de suferit de pe urma contextului economic nefavorabil. Scarlat a mizat însă pe servicii precum inventarierea echipamentelor IT, consultanţă pentru orice contract de service sau audit IT de securitate pentru a ocoli obstacolele din industrie şi pentru a menţine afacerea pe creştere.

    Ideea de a se orienta către servicii de IT i-a venit atunci când, în cadrul institutului, fiind şef de proiect, a întâmpinat o serie de nevoi din cele mai diverse: de la administrarea resurselor de IT&C, consultanţă în vederea efectuării unei achiziţii de echipament IT, instruirea angajaţilor în utilizarea echipamentelor şi programelor IT. Un pariu care s-a dovedit câştigător, dat fiind că a ajuns acum să lucreze cu companii precum Coca-Cola, Real, Michelin sau Medicover, potrivit datelor de pe site-ul companiei, o bună parte din relaţiile de business cu potenţialii clienţi şi furnizori fiind construite cu prilejul cursurilor unui EMBA urmat în cadrul Asebuss. De altfel, inclusiv şcoli de afaceri şi companii de training precum ASEBUSS şi EXEC-EDU au lăsat pe mâna Bit Solutions diverse componente ale departamentului IT.

    PRIMII CLIENŢI, ÎŞI AMINTEŞTE SCARLAT, n-au fost nicidecum din rândul multinaţionalelor din industria bunurilor de larg consum, ci o companie din domeniul jocurilor de noroc. „Pentru aceşti clienţi cel mai mult conta să rezolvi problema în cel mai scurt timp. Nimeni, la momentul acela, nu îşi punea problema de obiective sau strategie IT. Piaţa în anul 2002 era fragmentată, iar puţine firme ofereau acest tip de servicii„, povesteşte Florin Scarlat. „La început, noi eram cei care centram şi cei care dădeau cu capul şi de fiecare dată ne dădeam silinţa să rezolvăm cât mai bine orice problemă.„

    Acum, antreprenorul coordonează o echipă formată din 19 oameni, dintre care 14 specialişti IT, iar restul persoane angajate în departamentele de suport. Compania a avut anul trecut venituri de 900.000 de euro, iar pentru acest an Scarlat estimează afaceri de un milion de euro, cea mai mare parte din servicii de externalizare IT pentru companii al căror domeniu de activitate nu are legătură cu această industrie.

    PROFILUL CLIENŢILOR CARE AU NEVOIE DE SERVICII IT S-A MODIFICAT DE-A LUNGUL ANILOR FOARTE MULT, susţine antreprenorul. Dacă la înce-put se punea accent pe rezolvarea problemei, acum se pune accent pe felul în care anticipezi apariţia diverselor incidente. „Mai mult, la început ofeream servicii tuturor firmelor care aveau nevoie, dar mai târziu am realizat că dacă vrei să oferi calitate, trebuie să adopţi o strategie diferită şi să îţi alegi segmentele de piaţă vizate.”

    Pe partea de consultanţă strategică în domeniul IT, piaţa este încă la început. „Acest concept a început să fie mai răspândit odată cu criza din 2009″, explică Scarlat. Concret, forţate să reducă şi să optimizeze cheltuielile, companiile au căutat să facă acest lucru inclusiv din departamentul IT şi din facturile cu telecomunicaţiile, dar „cu timpul au învăţat că orice lucru pe care vor să îl facă în IT trebuie să fie corelat cu strategia de dezvoltare a companiei pentru că altfel este sortit eşecului sau are costuri foarte mari„. Motiv pentru care inclusiv strategia IT a devenit o componentă importantă pentru companii şi este un serviciu pe care clienţii lui Florin Scarlat i-l cer din ce în ce mai des, strategie care trebuie neapărat corelată cu obiectivele de business.

  • Primăria Bucureşti va aloca 80 milioane de euro pentru construirea unei săli multifuncţionale la Lia Manoliu. Ce dotări va avea arena

     Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a aprobat, în şedinţa de sâmbătă, proiectul de hotărâre privind indicatorii tehnico-economici aferenţi studiului de fezabilitate pentru obiectivul de investiţii “Sală Multifuncţională – Compex Sportiv Lia Manoliu”, valoarea totală a investiţiei fiind de 80.597.950 de euro, inclusiv TVA, din bugetul municipalităţii, iar durata de realizare, de 24 de luni.

    “Construirea unei săli multifuncţionale cu caracter polivalent în cadrul Complexului Sportiv Naţional «Lia Manoliu», va contribui la dezvoltarea şi susţinerea potenţialului acestei zone metropolitane, destinate preponderent sportului”, se precizează în expunerea de motive a proiectului de hotărâre.

    În document se mai arată că arena multifuncţională va avea o capacitate de aproximativ 12.000 de persoane, suprafaţa totală necesară pentru toate funcţiile arenei fiind de aproximativ 40.000 de metri pătraţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Campus universitar de 15 milioane de euro, la Craiova

     Campusul universitar a fost construit în curtea Facultăţii de Mecanică şi se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 10.000 de metri pătraţi.

    Clădirea are patru etaje, fiind amenajate amfiteatre, laboratoare multimedia dotate cu căşti şi cabine pentru traducători, o aulă de peste 300 de locuri, o bibliotecă ce se întinde pe 2.000 de metri pătraţi, birouri, dar şi spaţii de agrement precum cafenele, restaurante sau terenuri de sport pentru studenţi.

    La inaugurare au participat Mircea Costoiu, ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică, mai mulţi parlamentari de Dolj, dar şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Transelectrica riscă să piardă 70 milioane euro din fonduri UE. Care este motivul

     “Nu putem accesa aceste fonduri pentru că nu putem expropria mai multe terenuri, de care avem nevoie pentru a construi linia de export Reşiţa-Pancevo (Serbia), pe o distanţă de 150 kilometri”, a declarat joi directorul general al Transelectrica, Ştefan Gheorghe, într-un seminar pe teme energetice.

    Transelectrica are o problemă similară şi la graniţa cu Ungaria. Compania nu figureză în Legea 2015/2011 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică printre persoanele juridice care pot reprezenta expropriatorul.

    Gheorghe a adăugat că legea exproprierii pentru instalaţii de utilitate publică este blocată în Parlament.

    Potrivit directorului, Transelectrica ar putea începe imediat construcţia liniei de export spre Serbia, dacă legea i-ar permite să exproprieze terenurile respective.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un fost presupus gardian de la Auschwitz, identificat în Germania

     Hans Lipschis, născut în Lituania în urmă cu 93 de ani, trăieşte la Aalen, în Baden-Württemberg (sud-vestul Germaniei), şi pretinde că a lucrat la Auschwitz ca bucătar, şi nu ca gardian în lagărul construit de către nazişti în Polonia ocupată, potrivit unei anchete recente a postului de radio-televiziune public regional SWR.

    Potrivit publicaţiei Die Welt, Lipschis a fost naturalizat de regimul nazist. El s-a stabilit în Statele Unite în 1956 şi a trăit la Chicago până când a fost expulzat în Germania, în 1983.

    În raportul pe 2013, Centrul Simon Wiesenthal, care urmăreşte foşti nazişti, îl plasa pe Lipschis în poziţia a patra pe lista celor mai căutaţi criminali. Centrul afirmă că acesta a servit într-un batalion SS, în perioada 1941-1945, şi “a luat parte la masacre şi la persecutarea unor civili nevinovaţi, în special evrei”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ford România a început producţia noului motor EcoBoost de 1,5 litri la Craiova

     Motorul ecoBoost de 1,5 litri este al doilea motor construit la uzina de motoare din Craiova, în care Ford a investit peste 230 milioane euro, precedentul fiind EcoBoost de 1 litru, lansat în producţie acum un an.

    Ford estimează că EcoBoost de 1,5 litri şi EcoBoost de 1 litru vor genera ponderi similare în totalul producţiei din acest an.

    Noul motor va fi livrat mai întâi pe piaţa chineză pe noul Ford Mondeo şi ulterior va echipa modelul Fusion în America de Nord în cursul acestui an, respectiv noul Mondeo în Europa.

    Uzina de motoare de la Craiova are în prezent aproximativ 1.000 de angajaţi, care lucrează în două şi trei schimburi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Telefonul Facebook este soft

    Zvonurile privind intenţiile celor de la Facebook de a proiecta un smartphone sub brand propriu circulă de vreo patru ani. S-a aflat (sau poate s-a inventat) şi numele intern al proiectului, Buffy, şi s-au făcut glume cu vampiri pe seama sa. În urmă cu un an şi jumătate, când am abordat acest subiect, chiar şi prestigiosul sit AllThingsD era prins de această poveste şi pretindea că Facebook a negociat cu Samsung şi HTC, iar cel din urmă ar fi fost ales pentru a fabrica ipoteticul „divais„. Mai mult, unii pretindeau că ştiu deja şi platforma software: o linie derivată din Android, cu funcţionalităţi Facebook integrate.

    Era absolut logic ca Facebook să-şi îndrepte atenţia spre zona mobilă: tot mai mulţi utilizatori accesau reţeaua prin aplicaţii disponibile pe majoritatea platformelor. În plus, Google Plus era deja lansat şi era de aşteptat ca acest „strat social„ să se integreze adânc în Android şi să sporească atracţia utilizatorilor pentru reţeaua rivală. Însă un telefon sub brand Facebook ar fi fost greu de impus pe o piaţă dominată de iPhone şi Android. La acel moment am fost de acord cu Roger McNamee că dacă Facebook se vrea în zona telefoanelor, atunci trebuie să mizeze pe software şi să furnizeze producătorilor uneltele necesare pentru a integra ei înşişi funcţii echivalente celor din versiunea pentru PC. {i chiar mai mult decât atât.

    Era varianta rezonabilă şi mă mir că a durat atât de mult: abia zilele trecute Mark Zuckerberg a prezentat Facebook Home. {i toată lumea a fost de acord că e o mişcare importantă, cu implicaţii majore atât în piaţa dispozitivelor mobile, cât şi în zona reţelelor de socializare.

    Tehnic vorbind, Facebook Home este o aplicaţie Android ceva mai specială, care se plasează între nivelul sistemului de operare şi cel al aplicaţiilor obişnuite şi schimbă practic interfaţa telefonului cu una centrată pe Facebook – e un fel de „skin„.

    Aplicaţiile standard rămân accesibile, însă centrul scenei este controlat de Facebook, care îşi afişează fluxurile chiar şi pe ecranul de deblocare (lock screen), iar de pe ecranul de intrare (launcher sau home screen) dispare obişnuita bară de căutare Google şi celelalte elemente standard pentru a fi înlocuite de o interfaţă Facebook. În plus, conversaţiile prin chat sau SMS sunt unificate şi accesibile din orice aplicaţie – se cheamă „chat heads„, pentru că apar cu „avatarele„ prietenilor afişate în partea de sus a ecranului.

    În esenţă, telefonul sau tableta se transformă într-un soi de terminal Facebook, dar este de notat că nu este vorba de o variantă modificată (un fork) a sistemului de operare: pur şi simplu, Android (Jelly Bean) permite aplicaţiilor să schimbe interfaţa, iar Facebook s-a folosit de această libertate. Aplicaţia vine preîncărcată împreună cu Instagram pe noul telefon HTC First şi este compatibilă (deocamdată) cu o serie de telefoane de la HTC (gama One) şi Samsung (gama Galaxy S).

    Operatorii par încântaţi, însă Apple şi Microsoft s-ar putea să nu fie, având în vedere că platformele lor nu oferă libertatea pe care o oferă Android, aşa că au fost lăsaţi pe dinafară. La întrebarea explicită despre o eventuală versiune pentru iOS adresată de Steven Levy în Wired, Zuckerberg a răspuns foarte evaziv: „That’s above my pay grade to answer that„. Adică atâta vreme cât Apple vrea să controleze totul pe platforma lor, răspunsul este nu.

    Pe de altă parte, nu prea se ştie ce crede Google despre această mişcare. Parmy Olson explică în Forbes că Google ar avea posibilitatea să vină cu o interfaţă concurentă, centrată pe Google Plus şi comunicaţii
    prin Hangouts, Google Voice şi Talk, aşa cum a
    făcut-o în telefoanele Nexus, dar nu a inclus nativ această integrare. Google nu vrea să altereze caracterul deschis al platformei Android, chiar dacă asta înseamnă să-şi favorizeze concurentul din zona reţelelor de socializare. Ar putea fi posibil (dar improbabil) ca Google să modifice termenii licenţei Android, dar asta ar supăra companii precum Samsung, care produce peste 60% din telefoanele Android şi, dacă se decide să-şi deriveze propria versiune, ar prelua controlul platformei. Grea dilemă pentru Google.
     

  • În culisele celui mai mare vas de croazieră din lume – GALERIE FOTO

    O serie de fotografii postate de un utilizator pe imgur.com dezvăluie culisele acestuia.