BusinessMagazin

Tag: comert

  • Al 13-lea magazin miniMax Discount

    "Desi luna ianuarie reprezinta pentru multe domenii o luna de bilanturi si relas, noi ne concentram pe obiectivul stabilit: acela de a ne asigura pozitii cat mai favorabile in fiecare oras in care decidem sa fim prezenti", declara Rainer Exel, director general la miniMax Discount. Magazinele retelei au suprafete de vanzare de 1.000 mp, 6 case de marcat si 80 de locuri de parcare.

    Reteaua miniMax Discount activeaza pe piata magazinelor de tip discount, pe care mai sunt prezente si retelele Plus si Penny, fiecare dintre acestea avand insa acum peste 50 de magazine in portofoliu, chiar daca si-au facut intrarea pe piata in 2005, la fel ca si miniMax Discount. Spre deosebire insa de Plus si Penny, care fac parte din retele internationale, miniMax Discount este o marca inventata pe piata din Romania.

  • IKKS vine pe piata din Romania

    "In perioada Sommet-ului Francofoniei din 2006, le povesteam francezilor ce agitatie este la Bucuresti. Asa am aflat ca bunicul directorului de dezvoltare cu care negociam a fost profesor de romana“, spune Cristina Lupu, directorul general al Azteca CLC Group, companie care detine franciza IKKS pentru Romania.

    Nu ca o astfel de descoperire ar fi usurat negocierile; negocierile au durat aproximativ un an si a fost destul de greu sa-i convinga pe francezi ca Romania poate sa fie o piata interesanta pentru ei in privinta hainelor pentru adulti, sustine Cristina Lupu, marturisind ca a discutat, in acelasi timp, cu mai multe branduri – printre care unul de lenjerie si inca vreo doua – trei de imbracaminte si incaltaminte, care intr-un final i-au raspuns, „intr-un limbaj foarte politicos“, ca Romania nu se afla pe harta planurilor lor de dezvoltare pentru urmatorii cinci ani.

    Compania a semnat contractul de franciza cu producatorul francez pe o perioada de cinci ani, cu optiune de prelungire. Primul spatiu de vanzare al IKKS va consta in 90 de metri patrati, inchiriati la parterul mall-ului Baneasa Shopping City, unde se vor vinde haine si accesorii pentru femei, iar investitia in magazin a fost de circa 250.000 de euro.

    „A trebuit sa aducem din Franta de la mobilier, parchet sau corpuri de iluminat pana la manechine si inclusiv pungi“, adauga Lupu.

    Grupul francez, care vinde peste 50 de milioane de produse in fiecare an si are vanzari anuale de peste 600 de milioane de euro, nu este la prima tentativa de a intra pe piata romaneasca pe acest segment. Zannier cunoaste destul de bine piata de aici de imbracaminte pentru copii, dupa ce in urma cu 11 ani a deschis in Capitala primul magazin marca Z, tot prin franciza.

    Lantul Z, adus in tara de Sonya Mod, numara acum 11 magazine. Din portofoliul aceluiasi grup, in urma cu trei ani a ajuns in Romania si brandul Catimini, cu haine si imbracaminte de lux pentru copiii de pana la 12 ani.

    Cu ce argumente au fost convinsi insa acum reprezentantii Zannier? „Explozia de mall-uri, care creste numarul spatiilor de inchiriat, bugetul din ce in ce mai mare pe care il aloca pentru haine consumatorii, plus faptul ca piata de moda de aici nu ofera inca diversitate“, afirma Lupu.

    A contat mult si intrarea Romaniei in Uniunea Europeana. „S-au eliminat taxele vamale, formalitatile si platile de TVA in vama, iar asta ajuta, in conditiile in care vrem sa avem in Romania preturi similare cu cele din Franta“, sustine directorul Azteca CLC Group.

    Importante sunt si perspectivele. Un studiu al ResearchandMarkets.com estimeaza ca in urmatorii trei ani spatiile de inchiriat din Romania vor fi de cinci ori mai multe decat in prezent, ajungand la aproximativ 3,5 milioane de metri patrati.

    Strategia francezilor de a deschide magazin intr-un mall o aplica mai toti retailerii internationali de imbracaminte care vizeaza Romania. Baneasa Shopping City, programat sa fie deschis in martie, va avea printre chiriasi branduri precum Peek & Cloppenburg, Baltika, Next, Stradivarius, Bershka, Oysho, Oviesse, Hervis sau New Yorker.

    „La capitorul vanzari nu ne-am facut asteptari prea mari“, recunoaste Lupu, subliniind ca in primul an va investi in brand pentru a-l face cunoscut. Dar in urmatorii trei ani ar urma sa se mai deschida inca patru magazine IKKS in Bucuresti, plus alte doua in Cluj si Constanta. „Incepand cu al doilea magazin, vrem sa aducem pe piata romaneasca si colec- tia IKKS pentru copii“, precizeaza Cristina Lupu.

    Cine este IKKS

  • Furla se extinde in Brasov

    “E drept ca pe segmentul de fashion de lux Brasovul este o piata aflata inca la inceput, dar avem convingerea ca lucrurile vor evolua rapid. Vrem sa fim printre primele branduri care vor contribui la acest lucru”, spune Adrian Puiu, directorul firmei "Puiu si fii", care detine franciza brandului italian pentru Romania. Aceasta mai are impreuna cu Dragos Doros, prin firma Top Retail, si francizele Bally, Fratelli Rossetti si Bruno Magli pentru Romania.

    In noul magazin, care va avea 65 de metri patrati, Furla va vinde colectia de primavara-vara 2008 care cuprinde intreaga gama de produse si accesorii: genti, curele, portofele, bijuterii, ceasuri, accesorii textile, etc.

    Brasovul este al doilea oras in care se vor gasi produsele Furla, dupa lansarea, de la inceputul anului trecut, pe piata din Romania cu magazinul de pe Calea Victoriei din Bucuresti.

  • Creatorul Univers’all iese din afaceri

    Intrebati de ce nu vand, multi oameni de afaceri argumenteaza ca le-ar lipsi adrenalina din viata de business. Altii prefera, dimpotriva, sa vanda pentru ca afacerea pe care au crescut-o, si de care cei mai multi se declara la fel de atasati ca si de propriul copil, ar putea inflori mai frumos sub conducerea altora.

    Mai dur este insa esecul. "Insuccesul Univers’all n-a fost deloc o experienta placuta si a lasat urme adanci", declara pentru BUSINESS Magazin Razvan Petrovici, omul de afaceri ce a controlat lantul de supermarketuri Univers’all. Acesta este de fapt principalul argument, alaturi de "cateva probleme de familie", pentru care omul de afaceri isi inchide acum si ultimele conturi cu zona de business din Romania. Afacerile conexe celei cu supermarketuri –francize sau investitii in domeniul imobiliar – i-au asigurat pana acum nu numai un loc in peisajul romaneasc al afacerilor, ci si o "aterizare" sigura, dupa ce Univers’all s-a prabusit in toamna lui 2006.

    La vremea la care stirea despre declinul Univers’all ajunsese deja publica, Petrovici se arata mai degraba amarat, insa deloc demoralizat; dimpotriva, "cocea" la rece cateva idei noi, tot in retail, zona care i se parea cea mai atractiva. Dupa un an si mai bine, planurile s-au schimbat radical, iar acum spera doar sa incheie „toate exiturile” din participatiile pe care le mai are pe piata romaneasca.

    Mai presus de orice, vrea sa vada incheiata povestea lichidarii Univers’all, care este blocat in stare de insolventa si trece acum prin proceduri greoaie. Din cele 14 spatii pe care le avea reteaua de supermarketuri, "mai avem de valorificat inca trei spatii", spune Petrovici – magazinele din Sfantu Gheorghe, Sighisoara si Timisoara. Chiar daca cel din urma nu este un spatiu in proprietatea Univers’all, "am incheiat un contract de inchiriere si nu am vandut drepturile". Cu toate acestea, acolo functioneaza acum un alt magazin (al retelei Spar) "si acest lucru trebuie clarificat, la fel ca si altele".

    Vanzarea spatiilor sau a contractelor de inchiriere pentru cele trei spatii a fost blocata de declansarea de catre creditori a procedurii de insolventa in luna mai a anului trecut, pentru ca altminteri procesul s-ar fi incheiat deja, spune Petrovici. El argumenteaza prin faptul ca toate celelalte spatii (11 supermarketuri si patru magazine de dimensiuni mai mici, sub marca Uni’all) au fost preluate de alte retele in numai cinci luni.
    Procedurile ar putea dura, in varianta optimista, inca sase luni sau, in scenariu pesimist – trei-patru ani, "daca nu sunt sustinut". Sustinerea ar insemna, in opinia lui Petrovici, un consens al tuturor partilor implicate – intre care adunarea generala a actionarilor, adunarea creditorilor si judecatorul sindic – asupra solutiilor pe care le ofera reprezentantii Univers’all.

    Deocamdata se poarta discutii si pe marginea sumei totale a datoriilor, despre care Petrovici spune ca se invart in jurul a 7 milioane de euro, dar ca exista voci care sustin ca aceasta valoare este fie mai mare, fie mai mica. "Totul ar putea fi rezolvat insa foarte simplu, pentru ca valoarea comerciala a companiei era mult mai mare la vremea intrarii in insolventa. Asta a fost si intentia: sa oprim cresterea datoriilor inainte de a ajunge la o suma prea mare", sustine Petrovici. Cauza principala a complicatiilor este, dupa el, faptul ca datoriile sunt foarte fragmentate: nu exista un creditor majoritar – "cel mai mare are cam 3-4% din masa credala". Fara a spune in mod direct, omul de afaceri lasa de inteles ca tocmai aceste tergiversari si complicatii in clarificarea situatiei creata de Univers’all il determina sa reduca acum "cat se poate de mult si cat se poate de repede toate operatiunile de pe piata romaneasca".

    Din acelasi motiv, si-a redus si participatiile pe piata imobiliara, sustine el, fara a da insa niciun detaliu. Este convins ca renuntarea la plasamente imobiliare a fost o decizie inspirata, pentru ca "am presimtit tavalugul ce va sa vina. Regresul din ultimele doua luni este doar inceputul". Totusi, analistii din piata imobiliara contrazic perceptia lui Petrovici, sustinand ca 2008 este pur si simplu un an al stabilizarii, in sensul domolirii cresterii de preturi. Un studiu Colliers arata, spre exemplu, ca pentru apartamentele in ansambluri rezidentiale noi preturile vor creste in acest an intr-un ritm de circa 15% fata de 2007, cand s-a inregistrat o medie de 1.500 de euro/mp.

    Petrovici nu a dorit nici sa faca o estimare a averii pe care o detine, spunand doar ca "nu sunt nici un om bogat, dar nici sarac". Dar in conturile sale intra si banii rezultati din retragerea din investitiile pe care grupul GFS, umbrela afacerilor sale, le avea pe piata de francize. Prin compania Etap, grupul GFS a operat mai multe magazine in sistem de franciza pentru marci de imbracaminte si de lenjerie, precum Celio sau Etam, comercializate in mall-uri – ca Plaza Romania si Bucuresti Mall – si in centre comerciale ca Unirea.

    In privinta vanzarii, omul de afaceri mai are insa experienta cedarii activitatii de import si distributie de bauturi alcoolice, in vara anului 2005, catre compania concurenta Sollers. La acel moment, desi divizia de import si distributie de bauturi a GFS avea in portofoliu marci ale liderului mondial Diageo (Johnny Walker, Baileys, Smirnoff, J&B), grupul controlat de Petrovici era doar pe locul al treilea in piata, cu mult in urma principalilor competitori, Allied Domecq si Pernod Ricard (care ulterior au fuzionat la nivel mondial). Dupa incheierea tranzactiei, a carei valoare nu a fost dezvaluita, Petrovici afirma ca aceasta miscare ii va permite sa se concentreze mai mult pe activitatea de retail.

    Afacerile cu duty-free-uri, lansate in 1998, s-au stins de la sine la inceputul anului trecut, odata cu integrarea in Uniunea Europeana. |n 2006 insa, grupul GFS mai avea inca magazine in sistem de franciza, la granita estica si de nord a tarii. Anul 2005, cand grupul numara nu mai putin de 22 de magazine la frontiera, a fost ultimul an in care grupul GFS a fost "complet", iar vanzarile firmelor ce-l alcatuiau au depasit 100 de milioane de euro.

    Greu de crezut in acest context – chiar si pentru Petrovici – ca isi poate insusi conditia de fost om de afaceri. Odata incheiate procedurile prin care trece acum societatea Univers’all, statutul de afacerist i-ar putea face din nou cu ochiul. Astfel ca fostul patron al Univers’all cocheteaza cu ideea de a face afaceri „pe piete la moda, care se ridica acum". Care anume? Deocamdata zice doar ca nu vrea sa le nominalizeze, „ca sa nu dea idei si altora”.

  • Piata mobilei a trecut de 1 miliard de euro

    "Din informatiile pe care le analizam in momentul de fata pentru anul 2007, volumul vanzarilor se situeaza la peste 1,1 miliarde de euro, din care 65,5% reprezinta mobila produsa in Romania", a declarat agentiei MEDIAFAX Aurel Rizea, presedintele executiv al APMR.

    Vanzarile de mobila s-au ridicat in 2006 la 977 de milioane de euro, productia interna acoperind 70% din piata. Productia a crescut anul trecut cu circa 8%, la 1,785 miliarde de euro, desi a fost influentata negativ de cursul valutar si fiscalitatea ridicata a mediului economic, potrivit patronatului.

    "Comparativ cu rezultatele obtinute in 2006, estimarile pentru anul 2007 arata cresteri ale productiei si exportului de mobila in euro de peste 8%, iar in moneda nationala majorarea se situeaza la circa 2,4%. Aceasta evolutie a fost influentata in principal de structura productiei, de fluctuatia cursului valutar de schimb, precum si de fiscalitatea ridicata din mediul economic", a precizat Rizea.

    Mai multe stiri pe www.mediafax.ro

  • Catalog cu note mici

    Olivia Pamfil, managerul Adra Retail, compania prin care Otto isi desfasoara activitatea in Romania, s-a grabit sa infirme zvonurile conform carora firma si-ar fi incetat activitatea din cauza ca nu era profitabila. “Am luat o pauza pentru a putea face transferul de activitate", spune ea. Adra Retail, infiintata in iunie 2006 si detinuta pana acum in mod egal de omul de afaceri german Adrian Ragnar Thiess si de grupul RTC, au fost preluata in totalitate de partenerul german, in septembrie anul trecut. Nici una dintre parti nu a dorit sa comenteze valoarea tranzactiei, motivand ca “sunt confidentiale conditiile, dar “tranzactia in sine face parte din campania RTC de restrangere a activitatii in vederea listarii la bursa", spune Olivia Pamfil.

    RTC, grupul fondat de omul de afaceri Octavian Radu, marcheaza astfel inca un exit, dupa ce anul trecut a renuntat la mai multe afaceri mici: a inchis Depozitul de Vinuri si Depozitul de Legume si Fructe, a vandut Pay Store si Aqua Regis si a renuntat la cele 40% din actiunile pe care le detinea in firma AAV Group, care a adus in Romania brandurile de imbracaminte Esprit, Springfield si Women’s Secret, in schimbul preluarii integrale a drepturilor de franciza pentru magazinele Debenhams. Ramona Stanciulescu, CEO al diviziei de fashion a RTC, spune ca retragerea grupului din acest parteneriat trebuie pusa pe seama "concentrarii pe segmentul de retail’’.

    Cumparaturile prin corespondenta pareau insa un pariu castigator pentru RTC. Pentru anul trecut, estimarile companiilor spun ca vanzarile la distanta au atins in Romania aproape 14 milioane de euro, fata de 9 milioane de euro in 2006. Ioana Lung, director de marketing al Quelle, competitorul direct al celor de la Otto si prima companie germana de comert prin comanda postala care a intrat in tara, crede ca piata va inregistra un ritm de crestere anual de 50% pana in 2010, bazandu-se pe faptul ca vanzarile Quelle s-au dublat de la an la an. Pentru 2006, compania a considerat optimiste planurile de vanzari de 2,7 de milioane de euro, dar cifra de afaceri a trecut de 7 milioane de euro. La fel s-a intamplat si anul trecut: de la 10 milioane de euro, cat estima la inceputul anului, vanzarile nete inregistrate la final de an au fost cu 3 milioane de euro mai mari. Grupul german KarstadtQuelle si-a dublat anul trecut si numarul de clienti activi, ajugand in momentul de fata la 200.000 de cumparatori din catalog.

    De ce a renuntat deci RTC la o afacere dintr-o piata aflata in plina crestere? Odata cu lansarea din primavara trecuta a catalogului Otto, grupul german a anuntat planuri ambitioase: reprezentantii companiei declarau la acea vreme pentru BUSINESS Magazin ca asteapta un volum al vanzarilor de cel putin 2 milioane de euro pentru 2007, in conditiile in care vanzarile au inceput la jumatatea anului, urmand sa detina si o retea de patru sau cinci minimagazine, cu cabina de proba, unde sa fie expuse produse din toate categoriile din catalog. Startul hotarat nu a fost insa suficient pentru a rezista pe piata. Vanzarile companiei la final de 2007 au ajuns doar la jumatate de milion de euro, de patru ori mai mici decat estimarea initiala.

    Reprezentanti Adra Retail pun esecul de moment al Otto pe seama asocierii vanzarilor prin catalog cu ideea de produse ieftine, de calitate inferioara, desi Otto este un catalog premium. “Preturile pe care le afiseaza Otto sunt mai mari decat ar fi dispusi sa plateasca potentialii clienti prin catalog”, afirma Pamfil.

    Odata cu schimbarea proprietarului, Otto schimba acum si strategia: investeste in distributia de cataloage, dar isi construieste in paralel retele alternative de distributie. Concret, Otto va renunta temporar la tiparirea si distribuirea de cataloage in limba romana direct catre clienti si incearca vanzarea directa din cataloage prin reprezentanti – parteneri Otto, dupa modelul multi-level marketing, reprezentat in Romania de companii ca Avon, Oriflame, Amway sau Zepter. “Trebuie sa gasim metode alternative de distributie. Nu avem de ales, pentru ca altfel iesim de pe piata”, admite managerul Adra Retail. “Vanzarile principalilor jucatori din piata vanzarilor directe nu sunt de ignorat: Avon are vanzari de peste 160 de milioane de euro in Romania, Amway vinde de peste 120 milioane de euro. De ce nu ar merge si cu Otto?”.

    Deocamdata, reteaua de vanzari directe este in constructie. Otto are acum 500 de reprezentanti, dar “speram sa avem 2.000 pana in iunie si 5.000 pana la finele anului”, spune Pamfil. Iar extinderea vanzarilor prin multilevel marketing nu este singurul plan al Adra Retail. Compania pregateste si deschidrea unor magazine in franciza. “Vor fi ca oricare alt magazin din comert, cu suprafete intre 35 si 60 de metri patrati. Aceasta inseamna ca vom avea stoc de marfa si vom vinde, nu doar vom prelua comenzi”.

    Armata de reprezentanti directi, magazinele plus ofertele speciale online ar trebui sa se concretizeze in cel putin 1.000 de comenzi lunare, potrivit companiei. “Este varianta cea mai pesimista. Noi mizam pe aproape 3.000 de comenzi pe luna, ceea ce, la o valoare medie de 100 de euro per comanda, inseamna o cifra de afaceri de 3,5 milioane de euro la finalul anului”, calculeaza Pamfil.

  • Ioan Dirzu si Mihai Miron, in CA la Albalact

    „Am propus numirea lui Mihai Miron in Consiliul de Administratie pentru ca are competente in categoria baby food (alimente pentru copii), categorie in care vom dezvolta produse din sub brandul Fulga in cursul acestui an”, a declarat Raul Ciurtin, presedintele Albalact. In prezent, Mihai Miron detine si administreaza o fabrica de lapte praf pentru copii si o ferma de vaci in judetul Alba.

    Cifra de afaceri a Albalact a crescut cu 64,33% in primele noua luni ale anului, pana la 111 milioane de lei, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.
    In prezent, compania produce peste 60 de sortimente de lactate sub marcile Fulga, Zuzu si Albalact. Fiecare dintre aceste marci detine cate o treime din valoarea vanzarilor. Compania se afla acum printre primii cinci producatori de lactate din Romania, intre care se afla Friesland Foods, Danone, Hochland si La Dorna.

  • Unora le place whisky-ul

    "Macar o sticla de vin fin sau de whisky" a devenit pentru multi etalonul minim in materie de cumparaturi sau de cadouri cu ocazia sarbatorilor de Craciun si Revelion, fie ca sarbatoresc acasa sau intr-o statiune. La cresterea puterii de cumparare, care a sporit in ultimii ani vanzarile de bauturi alcoolice scumpe din comert, se adauga vanzarile de bauturi fine datorate cadourilor pe care tot mai multe companii obisnuiesc sa le faca angajatilor sau partenerilor de afaceri cu ocazia sarbatorilor.

    "Sezonul conteaza foarte mult in sensul cresterii vanzarilor. Pentru ca asa cum creste consumul in segmentul de HoReCa (hoteluri, restaurante, catering, n.red.) datorita avalansei de evenimente de firma si petreceri de Craciun, la fel de bine cresc si vanzarile din retail", spune Tudor Furir, director general al importatorului de bauturi Pernod Ricard.

    Dincolo de factorul sezonier, trei sunt factorii care au influentat radical anul trecut piata bauturilor alcoolice importate, ce a crescut anul trecut cu 50% fata de 2006, estimarile pentru 2007 referindu-se la o valoare plasata in jur de 100 de milioane de euro: eliminarea taxelor vamale, disparitia magazinelor duty-free si cresterea puterii de cumparare.

    Disparitia taxelor vamale a dus la ieftinirea sensibila – in unele cazuri cu 30% pana la 35% – a preturilor la raft. Aceasta a sustinut "translatia" consumatorilor catre marcile de pe treapta urmatoare de pret: de la premium la superpremium, de la mediu la premium. Datorita ieftinirilor, "consumul evolueaza fara un efort financiar major spre branduri plasate in segmentul superior", spune Furir, a carui companie a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de peste 10 milioane de euro. Astfel, explica Furir, tot mai multi dintre cumparatorii ce luau de pe raft pana la inceputul lui 2007 Ballantine’s (la 60-70 de lei), prefera acum sa ia un Chivas la 80 de lei. La fel de bine, Ballantines (ce costa acum in jur de 40 de lei) incepe sa atraga clientii marcilor premium produse in Romania, ca Alexandrion sau Stalinskaya, ce afiseaza etichete cu preturi plasate in jur de 30 de lei. "Un salt usor catre un produs plasat ceva mai sus este facut cu lejeritate, pentru ca romanilor le plac foarte mult brandurile".

    Un rol cheie l-a jucat anul trecut si inchiderea duty-free-urilor, ce a avut un impact „cel putin la fel de mare” ca si scaderea taxelor vamale, spune Pepe Berciu, managing partner la BDG. El da ca exemplu faptul ca in 2006 compania pe care o conduce realiza in jur de 70% din vanzari prin intermediul duty-free-urilor. Cifra de afaceri a companiei a ajuns anul trecut la 18 milioane de euro, fata de circa 12 milioane de euro in 2006. Tendinta de crestere a vanzarilor ar urma sa se mentina si pentru anul acesta, pentru care previziunile companiei se refera la vanzari de circa 27 de milioane de euro. Compania a devenit de la finalul anului trecut unic importator si distribuitor in Romania al marcilor Remy Cointreau, una dintre cele mai mari companii europene pe piata de sampanie si bauturi spirtoase. Aceasta a adaugat portofoliului BDG marci ca Metaxa, Cointreau, Passoa si Remy Martin.

    Un rol important il va juca insa si cursul valutar euro/leu in acest an, apreciaza Berciu, care se declara surprins de recenta ascensiune a euro fata de leu, cu efect negativ direct asupra activitatii importatorilor.
    Dintre toate tipurile de bauturi alcoolice de import, cele mai mari cresteri le-au punctat anul trecut, in termeni absoluti, vanzarile de vodca, a carei pondere tinde sa se mareasca in totalul pietei. |n 2006 insa, dintre toate categoriile de bauturi, brandy a fost sortimentul cu cea mai importanta crestere a valorii vanzarilor (44,5%), urmat de gin (26,8%) si lichior (15,4%), arata un studiu MEMRB. "Anul trecut, cam toate bauturile alcoolice au cunoscut un avans spectaculos, iar in cazul companiei noastre vedetele au fost Cinzano si bauturile de tip sparkling wine (vinuri spumante)", declara Dan Ursu, director general al Cristalex, importatorul si distribuitorul marcilor Jack Daniel’s, Cinzano si Jim Beam si Campari.

    Daca in 2006 vodca de import insemna doar 2% din totalul pietei, anul trecut volumele vandute s-au dublat, ajungand la 4%. Pe ansamblu, importurile ar urma sa ajunga in acest an la o pondere de 4-5% din totalul pietei, ce cuprinde si bauturile vrac. |nsa reprezentantii companiilor importatoare sunt optimisti. "Cred ca pana in 2010-2012 volumul vanzarilor de bauturi de import se va tripla", declara Tudor Furir. In acest peisaj insa, partea leului va fi detinuta in continuare de bauturile de tip whisky, iar inclinatia romanilor pentru acest tip de bautura este evidenta, in opinia lui Pepe Berciu. El spune ca in conditiile ieftinirii bauturilor de import, era de asteptat ca majoritatea consumatorilor de vodca produsa local sa se indrepte catre cea importata, "insa clientii au direct catre whisky".

    In randul clientilor romani nu conteaza insa foarte mult originea unui whisky, crede Furir, care adauga totusi in gluma ca "trebuie sa nu ai papile gustative ca sa nu faci diferenta intre un scotch si un bourbon". |n cazul scotch-ului este evident gustul de fum (din butoaiele in care este tinut whisky-ul la maturat), in timp ce reteta bourbon-ului exclude afumarea baricului. La fel de bine, bourbon-ul (varianta americana de whisky) se diferentiaza printr-o aroma mai puternica de amidon, maltul de porumb fiind folosit in cantitate de peste 50% in retetele folosite pe continentul american. Situatia se schimba insa radical in cadrul aceleiasi "specii" de whisky, cand doar cunoscatorii pot face diferenta intre marci, producatori sau ani de productie. Iar in cazul amestecului cu Red Bull sau bauturi de tip cola, "nici nu prea mai conteaza marca de whisky", declara Furir, deoarece gustul este acoperit, sau cel putin afectat, de celalalt ingredient din amestec.

    Pe ansamblul pietei, dintre toate bauturile de import, cea mai consistenta felie o detine segmentul mediu de pret, ce se adreseaza insa, explica Furir, consumatorilor cu venituri peste medie. Ceea ce se numeste in limbajul de specialitate "standard scotch", ca Ballantine’s sau Teachers, intruneste peste jumatate din preferintele de consum pentru bauturi alcoolice. Cu certitudine insa, piata va continua sa atraga consumatorii spre palierele superioare de pret, pe masura ce cresc puterea de cumparare, atractia catre branduri si o mai mare familiaritate cu marcile internationale. La toate acestea se adauga insa ceea ce managerul Pernod Ricard din Romania numeste "un interes general in privinta whisky-ului, fie ca este vorba de executivi sau manageri din middle management sau vicepresedinti de institutii sau companii: cu totii sunt fascinati de aceasta bautura".

    In general, in canalul HoReCa – ce reuneste barurile, cafenelele, restaurantele si terasele – se vand aproape 40% din totalul bauturilor alcoolice (cu exceptia pietei negre). Dar bauturile alcoolice de import – ce echivaleaza cu "spuma" pietei de bauturi alcoolice – nu se potrivesc in orice local. Astfel incat un whisky de peste 200 de lei sticla nu poate fi gasit decat in spatiile ale caror pretentii cresc in ritm cu preturile din meniuri.

    Din cele peste 31.000 de spatii HoReCa, doar intr-o treime din ele sunt prezente bauturile alcoolice din segmentele superioare, ce exclud bauturile vrac, de genul tuica sau palinca. Dar servirea cu dichis a bauturilor, fie paharul de cognac inflacarat sau vinul la temperatura corecta, se intampla doar in cateva mii dintre acestea. "Probabil ca nici in Bucuresti nu sunt decat cateva mii de spatii ce au in oferta o gama de bauturi rafinate. Iar cei ce merg pe detalii, ca paharul potrivit, temperatura si prezentarea se pot numara deja pe degete", spune Tudor Furir.

    In hoteluri, restaurante, baruri sau cafenele au loc cele mai multe dintre vanzarile de bauturi alcoolice de import, cam 60% din vanzari fiind atrase de aceste puncte de vanzare. "Exista insa si bauturi dedicate prin definitie spatiilor din HoReCa, pentru ca sunt folosite in mod covarsitor in coctailuri", spune Furir, care da ca exemplu bauturile de tip cahlua sau tequila. In cazul bauturilor "clasice", cu un grad mai mare de rezonanta in mintea consumatorului, vanzarile sunt insa echilibrate: jumatate se datoreaza comertului si diferenta e consumata in HoReCa. Iar in segmentul de retail, partea leului revine hipermarketurilor si supermarketurilor, ce detin peste 80% din totalul vanzarilor.

  • Importatorul Jack Daniel’s, vanzari de 27 mil euro

    Pentru anul in curs, aproape 20% din vanzari ar urma sa fie realizate de marcile Remy Cointreau, pentru care a devenit de la finalul anului trecut unic importator si distribuitor in Romania. Astfel, pentru marcile Remy Cointreau, ca Metaxa, Cointreau, Passoa si Remy Martin, BDG se asteapta la vanzari de 6 milioane de euro pentru anul in curs.
    Tendinta de crestere a vanzarilor intervine insa pe fondul extinderii intregii piete, previziunile pentru anul in curs referindu-se la o evolutie pozitiva de pana la 30%, dupa ce anul trecut a marcat un record in ceea ce priveste evolutia vanzarilor, care au fost cu 50% mai mari fata de 2006.
    "Un rol cheie l-a jucat anul trecut inchiderea duty-freeurilor, lucru ce a avut un impact cel putin la fel de mare ca si scaderea taxelor vamale", spune Pepe Berciu. El da ca exemplu faptul ca in 2006 compania pe care o conduce realiza in jur de 70% din vanzari prin intermediul duty-free-urilor, vanzari ce se regasesc de anul trecut in piata domestica.
    Pe piata bauturilor alcoolice de import, estimata la 100 de milioane de euro pentru anul in curs, mai sunt prezente companii ca Pernod Ricard, Cristalex si Sollers.

  • Scumpiri pe toata linia din februarie

    Incepand cu data de 1 februarie, romanii ar putea plati mai mult pentru traiul zilnic. Producatorii anunta cresteri de preturi la produsele de baza-paine, lapte, ulei, carne iar autoritatile se gandesc sa majoreze pretul gazelor.

    In ceea ce priveste procentele vehiculate, acestea pot ajunge pana la 20% in cazul gazelor naturale. Exista, insa, si producatori care spun ca nu iau in calcul decat o crestere de doua-trei procente, cel putin in perioada aceasta, acest lucru depinzand si de cum va evolua cursul de schimb leu/euro sau preturile la utilitati.

    Detalii aici