BusinessMagazin

Tag: bnr

  • Isarescu: Contributiile enorme descurajeaza munca, exact ceea ce poate asigura pensiile mari

    El a afirmat marti seara, la TVR2, ca aceasta situatie este “una
    dintre cele mai grave capcane” in care a intrat Romania, in
    conditiile in care a aparut un conflict pentru ca se doreste plata
    unor pensii mari.

    “Romania are putini contribuabili, contributiile pentru asigurari
    sociale sunt foarte mari pentru nivelul de salarii din aceasta
    tara. In felul acesta descurajam munca si nu multumim nici
    protectia sociala. Este greu de iesit dintr-o asemenea situatie”, a
    spus Isarescu.

    Guvernatorul BNR, in varsta de 61 de ani, a mentionat ca se apropie
    de varsta pensionarii. “Putin mai am si sunt pensionar, si chiar ma
    sperii ca tinerii nu vor avea cu ce sa imi plateasca pensia, mai in
    gluma mai in serios”, a afimat Isarescu.

    Detalii pe www.mediafax.ro.

  • Nicolae Danila, BNR: Exista “un grad important de exagerare din partea bancilor” in privinta dobanzilor

    “Este adevarat ca bancile au invocat incertitudinile persistente
    din economie prin lipsa unui mix adecvat de politici (cea fiscala
    si uneori si cea monetara), aceasta inducand riscuri. Exista insa
    si un grad important de exagerare din partea bancilor”, sustine
    Danila, intr-o prezentare pentru Zilele portilor deschise pentru
    studentii economisti, care au avut loc in aceasta perioada la Sibiu
    si Alba Iulia.

    “Prin rata dobanzii de politica monetara, BNR stabileste pretul
    creditului, dar numai atunci cand semnalul ei este preluat la
    nivelul bancilor comerciale”, adauga Danila, precizand ca rata
    dobanzii de politica monetara este singurul instrument al bancii
    centrale de a lupta cu inflatia, in conditiile in care stabilitatea
    preturilor, prin tintirea inflatiei, reprezinta obiectivul
    BNR.

    In privinta ratarii din 2005 incoace a tintei de inflatie (inclusiv
    anul acesta, cand majorarea TVA a dat peste cap estimarile, fata de
    tinta initiala de 3,5% plus/minus 1% ajungandu-se la o estimare de
    7,8% pentru sfarsitul lui 2010), Danila apreciaza ca “esential nu
    este sa se atinga tinta fixata, ci sa se fixeze asteptarile
    populatiei cu privire la nivelul viitor al preturilor”. Iar aceasta
    nu depinde numai de politica monetara: “atunci cand o cincime din
    rata inflatiei este rezultanta deciziilor cu privire la unele
    preturi administrate, este dificil sa ancorezi asteptarile cu
    privire la nivelul generalizat al preturilor”.

    Celalalt obiectiv al BNR, despre care Danila spera ca va fi inclus
    in viitorul apropiat in statutul bancilor centrale, este
    stabilitatea financiara, atat prin impiedicarea contagiunii in
    cazul aparitiei unor riscuri la o institutie de credit, cat si prin
    masuri luate din timp atunci cand apar posibile surse de risc de
    contagiune, legate de modul de alocare a resurselor financiare
    intre sectoarele economice. “Aceasta nu este o abandonare a
    obiectivului preturilor, ci largirea definitiei stabilitatii
    financiare inspre includerea de elemente precum crearea de locuri
    de munca.”

    CURS DE SCHIMB CONTRA SOMAJ

    Nu ne putem permite luxul persistentei unor astfel de riscuri fara
    sa realizam necesitatea unei atitudini proactive din partea
    guvernului si a bancii centrale, afirma Nicolae Danila. “Trebuie sa
    evitam situatia cand banca centrala subestimeaza posibilitatea
    cresterii economice rapide fara ca acest lucru sa conduca neaparat
    la cresterea inflatiei, sau situatia cand nu se tine cont de
    somajul in continua crestere, fara programe de sprijinire a
    reducerii acestuia, avand consecinte imediate in adancirea
    recesiunii si deflatie”, afirma Nicolae Danila.

    In ce priveste situatia actuala a Romaniei, aceasta este departe
    de cea recomandata de apartenenta la zona euro, constata Danila.
    “Mai mult, ne apropiem cu pasi repezi de o decuplare a Romaniei de
    grupul tarilor membre UE din Europa Centrala si de Est, majoritatea
    acestora avand realizari ce probeaza un trend in directia
    dezideratelor UE, pe cind noi inca ne zbatem la nivel neadecvat,
    dind semnalele unui trend in sens periculos.”

    Totusi, o modificare a tintei initiale de aderare la zona euro in
    2015 nu ar aduce niciun avantaj, considera bancherul, pentru ca de
    fapt fixarea acestui obiectiv reprezinta un reper dupa care se pot
    ghida deciziile pe termen scurt: “Nu trebuie sa asteptam revenirea
    economiei mondiale ca solutie pentru iesirea tarii din criza si
    aderarea la zona euro, mai ales in contextul mondial actual cind
    fiecare tara cauta sa-si apere interesul national si sa-si
    consolideze suveranitatea”.

    Romania indeplinea anul trecut un singur criteriu de convergenta
    nominala cu zona euro, dintre cele cinci fixate prin Tratatul de la
    Maastricht:
    – Inflatia era de 5,6% (fata de obiectivul de cel mult 1,5% peste
    media celor mai performanti membri ai UE, adica 1,6%)
    – Ratele dobanzilor pe termen lung erau de 9,7% (fata de obiectivul
    de cel mult 1,5% peste media celor mai performanti membri ai UE,
    adica 5,3%)
    – Cursul de schimb leu/euro fluctuase cu 15,1% (fata de marja
    permisa de 15%)
    – Deficitul bugetului consolidat era de 8,3% din PIB, fata de
    limita admisa de 3%
    – Datoria publica era de 23,7% din PIB, fata de plafonul permis de
    60%.

    La toti cei cinci indicatori, cu exceptia datoriei publice si
    fluctuatiei cursului de schimb, Romania statea mai prost sau mult
    mai prost decat vecinii din Est – Bulgaria, Ungaria, Cehia, Ungaria
    si Polonia.

    In context, din punctul de vedere al BNR, independenta politicii
    monetare reprezinta un mare atu in momente in care este necesara
    ajustarea economica, asa cum a fost de la inceputul crizei. “Daca
    ajustarea nu s-ar face prin curs, alternativa ar fi cea a locurilor
    de munca”, sustine Danila.

  • Razboiul mondial al valutelor, sau de ce e bine sa ai o rezerva valutara mare

    Numai ca a dori sa impui mecanisme de coordonare transnationale
    in acest domeniu e la fel de dificil pe cat este pentru
    administratia Obama sa convinga China sa lase yuanul sa se
    aprecieze. Faptul ca banca centrala a Braziliei a cheltuit miliarde
    de dolari in numai cateva zile ca sa-si protejeze de o apreciere
    excesiva moneda nationala, asaltata de fluxurile de capital
    speculativ care migreaza in cautare de plasamente bune, se intampla
    in virtutea dreptului bancii respective de a face asta, atata vreme
    cat realul brazilian nu are un regim de curs fix.

    Aceeasi e situatia si in Japonia, al carei ministru de finante a
    incercat totusi, vineri, sa-si linisteasca partenerii din G7,
    explicand ca interventia masiva din 15 septembrie, cand Banca
    Japoniei a vandut circa 24 de miliarde de dolari pentru a stavili
    aprecierea yenului fata de dolar, nu se va mai repeta. Dincoace de
    Ocean, aceleasi fluxuri de capital in cautare de castig pe termen
    scurt au inversat complet discutia din primavara, cand analistii
    americani vedeau cursuri de 1,22 dolari/euro si vesteau spargerea
    zonei euro: saptamana trecuta, pragul de 1,40 dolari/euro a fost
    atins, iar comentariile pe marginea felului cum Germania iese din
    criza depreciindu-si moneda sunt de domeniul trecutului.

    La o alta scara, astfel de discutii despre “protectionismul
    valutar” al BNR s-au intetit si la noi, insa in afara de o
    pledoarie pentru dolarizarea economiei si de estimarea ca un curs
    corect ar fi acum de 4,7-4,8 lei/euro, ambele marca Dinu Patriciu,
    nu s-a intamplat mare lucru. Contextul de acum, in care statele
    incearca sa se apere cu toate fortele de presiunea capitalurilor
    care le-ar aprecia prea mult monedele, dovedeste ca a mentine o
    rezerva valutara mare nu e deloc superfluu, nici pentru tarile
    confruntate cu presiuni de depreciere, ca Romania, in cazul careia
    ING a calculat ca banca centrala ar fi cheltuit 11 miliarde de euro
    din 2008 incoace ca sa impiedice fluctuatii prea mari ale cursului.
    Iar BNR “are cu ce”: la 30 septembrie, rezerva valutara a ajuns la
    nivelul istoric de 32,6 de miliarde de euro, gratie ultimelor
    intrari de la FMI si UE. Nivelul rezervei a fost, de altfel,
    caracterizat de guvernatorul Mugur Isarescu drept “usor excesiv”,
    ceea ce explica pozitia sa conform careia statul nu mai are nevoie
    de un nou acord de finantare propriu-zisa cu FMI, ci doar de un
    acord de tip preventiv.

  • Revista presei economice din Romania

    99% din dosarele penale care urmaresc
    infractiuni cu cecuri     se soldeaza cu neinceperea urmaririi
    penale, pe motiv de lipsa a pericolului social – dar daca nu este
    pericol social, atunci sa se modifice Codul Penal, sustine
    viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu, citat de Gandul.
    Furnizorul de servicii medicale private Centrul Medical Unirea a
    investit aproximativ un milion de euro pentru deschiderea unui
    spital de pediatrie, in zona Dorobanti.

    Grupul Rompetrol poate oricand sa
    majoreze capitalul social al Petromidia    , ceea ce va conduce la
    scaderea participatiei detinute de statul roman, remarca
    Evenimentul Zilei; dupa ce a primit actiuni in loc de bani,
    Ministerul Finantelor risca sa ramana si fara aceste titluri sau
    cel putin sa se aleaga cu un pachet mult diminuat. “Venim cu
    furcile si va linsam. V-ati batut joc de noi”, i-au strigat
    pagubitii de la Planorama reprezentantilor Euro Habitat.


    “Super oferta” la Blue Air:     platesti un bilet dus-intors, iar
    compania aeriana iti ofera numai dus, scrie Adevarul,
    analizand cazul celor 40 de romani care ar fi urmat sa se intoarca
    de la Viena. Reprezentantii Federatiei Sindicale Hidrosind nu sunt
    de acord cu divizarea Hidroelectrica, asa incat Hidrosind va
    contesta in instanta recenta modificare a Legii societatilor
    comerciale, care nu mai permite creditorilor sa blocheze fuziunea
    unor companii.


    “Razboiul mondial al valutelor”     arunca lumea in secolul al
    XIX-lea, conchide Romania Libera: in timp ce administratia
    Obama continua lupta contra devalorizarii monedei chineze, un numar
    crescand de tari abandoneaza regulile pietei libere care au dominat
    comertul mondial in ultimele decenii si incep sa joace dupa
    “regulile chinezesti”. Investitie de un milion de euro intr-un sat
    de vacanta din Maramures – asa a luat nastere “Mica Elvetie” de la
    Negreia, un sat de vacanta care va fi construit de elvetieni.

    Romania va ajunge anul acesta, ca urmare a dublarii productiei de
    porumb, pana la 9 milioane de tone, in
    top 10 mondial al tarilor producatoare    , dupa Statele Unite,
    China, Brazilia, dar inaintea altor tari ca Ucraina, Spania sau
    Federatia Rusa, calculeaza Ziarul Financiar. Austriecii,
    elvetienii si francezii si-au trimis asociatiile din turism sa-i
    vaneze pe schiorii romani; cand va raspunde businessul romanesc cu
    o voce comuna? se intreaba ziarul.

  • Franks, FMI: Noul acord va avea o valoare mai mica. Banii vor veni doar in situatii neprevazute

    Potrivit reprezentantului FMI, continuarea acordului stand-by
    incheiat anul trecut va fi, cel mai probabil, de tip precautionary
    (preventiv), ceea ce inseamna ca FMI va elibera la fiecare evaluare
    o anumita suma de bani, care nu va mai intra in contul BNR sau la
    bugetul de stat, ca pana acum. Banii vor ramane la Washington si
    vor fi disponibili pentru situatii neprevazute, cum ar fi cazul
    aparitiei unei crize regionale care ar pune presiune pe curs.

    “Ganditi-va la el ca la o polita de asigurare. Cumperi o
    asigurare pentru masina personala si singura data cand o vei folosi
    este cand vei suferi un accident. Dar tu speri ca nu vei avea un
    accident, speri ca vei face o treaba buna conducand masina si ca nu
    vei avea probleme”, a explicat Franks.

    Detalii pe www.mediafax.ro.

  • Ce-a vrut sa spuna Mugur Isarescu

    Suporterii actualei puteri au presupus ca Isarescu s-a referit la promisiunile cu care opozitia incearca sa ajunga din nou la conducerea tarii, atata vreme cat liderul PSD, de pilda, promite revenirea la salariile dinainte de taierea cu 25% sau scutirea de impozite pentru salariile de pana la 1.000 de lei, intr-un moment cand ideea de crestere economica in 2011 e tot mai incerta.

    Suporterii opozitiei, in schimb, au presupus ca acuzatiile sefului BNR vizeaza intentiile regimului actual de a majora cheltuielile in 2012, an electoral. Strategia fiscala pe trei ani, publicata recent, prevede intr-adevar o crestere cu 7% a cheltuielilor bugetare pentru investitii, asistenta sociala si salarii in sectorul public in 2012, când este prevazuta o crestere economica de 3,9%.

    |n realitate, ambele tabere au dreptate, intrucat populismul s-a dovedit pana acum arma tuturor formatiunilor politice, fie ele la putere sau in opozitie, iar toti pretendentii la putere, indiferent de culoarea lor politica, au sanse sa fie alesi atata vreme cat merg pe o carte populista, fie ca prin ea combat guvernul, fie ca ea le serveste spre a relaxa niste politici de austeritate pe care respectivii le-au promovat la un moment dat.

    In acelasi sens trebuie interpretate si declaratiile lui Eugen Radulescu, seful directiei de audit din BNR, ca evaziunea fiscala a ajuns o problema de securitate nationala si ca e nevoie de o decizie politica pentru a o frana, in conditiile in care exista politicieni ce sustin chiar ca daca n-ar exista graul nefiscalizat, s-ar scumpi painea.

  • FMI si UE maresc rezerva valutara a BNR. Guvernul “se bucura de sprijinul deplin” al ambelor institutii

    BNR explica aceasta evolutie prin existenta intrarilor
    de 2,57 miliarde de euro, reprezentand transa a patra a creditului
    stand-by cu FMI, modificarea rezervelor minime in valuta
    constituite de institutiile de credit, alimentarea contului
    Comisiei Europene, alimentarea conturilor Ministerului Finantelor
    Publice (inclusiv transa a treia a imprumutului de la Comisia
    Europeana).

    In acelasi timp, au avut loc iesiri de la rezerva de 1,54
    miliarde de euro, reprezentand modificarea rezervelor minime in
    valuta constituite de institutiile de credit, plati din contul
    Comisiei Europene, plati de rate si dobanzi aferente datoriei
    publice externe directe si garantate de stat si altele.

    Analistii BCR, intr-o nota emisa vineri, remarca faptul ca
    transa de imprumut de la Comisia Europeana, in valoare de 1,2
    miliarde de euro, a fost acordata in conditiile in care institutia
    “a laudat progresele reformelor in Romania, mentionand ca ele se
    afla in grafic, in ciuda intarzierilor” si ca guvernul Boc “se
    bucura de sprijinul deplin al FMI si al UE din punctul de vedere al
    reformelor in sectorul public”.

    Cu toate acestea, apreciaza BCR, seria de proteste de strada si
    atacul opozitiei pe mai multe fronturi ar putea alimenta temerile
    investitorilor, in special ale celor straini, avand in vedere ca
    “incertitudinea va ramane la cote destul de inalte in urmatoarea
    perioada”.

    Rezerva de aur a BNR s-a mentinut la 103,7 tone. In conditiile
    evolutiilor preturilor internationale, valoarea acesteia s-a situat
    la 3,2 miliarde de euro. Rezervele internationale ale Romaniei
    (valute plus aur) la 30 septembrie au fost de 35,78 miliarde de
    euro, fata de 34,8 miliarde de euro la 31 august.

    Platile scadente in luna octombrie 2010 in contul datoriei
    publice externe, directe sau garantate de Ministerul Finantelor
    Publice, insumeaza 90 de milioane de euro.

    In virtutea acordului de imprumut cu FMI si UE, Romania a primit
    pana acum 10,7 miliarde de euro de la FMI si 3,65 miliarde de la
    UE, iar alte 300 de milioane au venit de la Banca Mondiala.

  • BNR: Cota progresiva nu e o solutie pentru buget – va creste impozitul total pe salarii

    El a explicat ca in momentul de fata exista cincii feluri de
    contributii de asigurari platite de angajator, trei feluri de
    contributii platite de salariat si 16% cota unica, astfel ca la
    fiecare 100 lei venit, 81,8 lei reprezinta impozite pe salarii.

    “Daca s-ar reveni la nivelul din 2005,
    respectiv cu impozit de 40%, si fara modificarea contributiilor la
    asigurari, la 100 de lei venit ar fi 104,5 lei impozite si taxe”, a
    mai aratat Radulescu.

    Detalii pe www.mediafax.ro.

  • BNR mentine dobanda neschimbata, “monitorizeaza cu vigilenta evolutia mediului economic”

    Cresterea inflatiei anuale, la 7,58% in august, a fost
    marginal inferioara valorii proiectate in cadrul celui mai recent
    exercitiu de prognoza, apreciaza BNR, ceea ce reflecta un grad
    relativ mai redus de transferare a majorarii TVA asupra indicelui
    preturilor de consum, in conditiile persistentei deficitului de
    cerere.

    Pe de alta parte, “posibilitatea manifestarii
    unor efecte semnificative de runda a doua ale majorarii TVA ramane
    preocupanta”, conchide BNR. Perspectivele pe termen scurt indica
    riscuri in evolutiile preturilor administrate si ale preturilor
    produselor alimentare in context sezonier, precum si persistenta
    incertitudinilor privind efectele masurilor de consolidare fiscala,
    ceea ce, in contextul situatiei curente de pe scena sociala si
    politica interna, reclama pastrarea unei atitudini prudente a
    politicii monetare.

    CA al BNR “reafirma ca BNR monitorizeaza cu vigilenta evolutiile
    interne si ale mediului economic international, astfel incat, prin
    utilizarea adecvata a instrumentelor de care dispune, sa asigure
    realizarea si mentinerea stabilitatii preturilor pe termen mediu si
    a stabilitatii financiare”.

    De asemenea, BNR are in vedere gestionarea
    adecvata a lichiditatii din sistemul bancar.

    Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen
    Bank Romania, care a anticipat, la fel ca si cei mai multi
    analisti, ca BNR nu va opera nicio modificare de dobanda, considera
    ca “daca tensiunile pe piata locala vor creste, iar preturile
    alimentelor vor incepe sa creasca, atunci BNR ar putea fi nevoita
    sa majoreze dobanda cheie in urmatoarea perioada”.

    Dumitru se refera la tensiunile sociale legate
    de aplicarea masurilor de austeritate fiscala, despre care se
    asteapta sa persiste in lunile urmatoare, ceea ce “ar putea avea un
    anumit impact negativ asupra cursului de schimb si a ratei
    dobanzii”. In privinta cursului de schimb insa, economistul-sef al
    Raiffeisen anticipeaza insa doar o depreciere marginala, cu un
    raport leu-euro de 4,30 la sfarsitul lunii decembrie.

    Dobanda de politica monetara a ramas
    neschimbata din data de 5 mai, cand a fost coborata de la 6,5%. A
    fost a patra reducere de dobanda de la inceputul anului, cand
    nivelul dobanzii se situa la 8% pe an.

    Urmatoarea sedinta de politica monetara a CA
    al BNR va avea loc la 2 noiembrie.

  • FMI lauda politica fiscala si monetara a statului, Romania primeste inca 884 mil. euro din creditul stand-by

    Consiliul Executiv al FMI a aprobat eliberarea imediata
    a urmatoarei transe de imprumut pentru Romania, in valoare de 884
    milioane de euro, ceea ce ridica totalul sumelor oferite Romaniei
    la circa 11,27 miliarde de euro. Consiliul a aprobat si derogarea
    Romaniei de la tinta cantitativa privind nivelul arieratelor
    statului la sfarsitul lui iunie, tinta care facea parte din
    conditiile de eliberare a urmatoarei transe de imprumut si care nu
    a putut fi indeplinita.

    Portugal apreciaza ca “trebuie acordata o
    atentie prioritara rezolvarii definitive a problemei arieratelor,
    prin imbunatatirea disciplinei platilor in economie” si ca trebuie
    asigurata continuitatea ajustarii fiscale, prin “prudenta la
    capitolul cheltuielilor bugetare” si continuarea reformelor
    structurale – reforma pensiilor, a sistemului salariilor, a
    administrarii fiscale, a asistentei medicale si orin restructurarea
    companiilor de stat.

    De asemenea, “inceputul reformelor pe piata
    muncii si in domeniul protectiei sociale va duce la cresterea
    productivitatii si va asigura canalizarea resurselor limitate de la
    buget catre cele mai vulnerabile categorii sociale”.

    In privinta politicilor monetare si fata de
    sectorul financiar, Portugal considera ca acestea au fost “corect
    de prudente si proactive, contribuind la asigurarea stabilitatii
    financiare”. Recenta crestere a inflatiei dupa majorarea TVA “face
    necesara prudenta in planurile de relaxare a politicii
    monetare”.

    Este de asteptat ca BNR sa mentina nivelul
    actual al dobanzii de politica monetara, la 6,25%, cu ocazia
    urmatoarei sedinte a comitetului de politica monetara al BNR,
    apreciaza Nicolae Covrig, analist in cadrul Raiffeisen Bank
    Romania. “Nu este exclusa insa o reducere a ratei rezervelor minime
    obligatorii ale bancilor”, adauga Covrig.

    Sistemul bancar ramane “lichid si bine
    capitalizat, insa o vigilenta continua in supravegherea financiara
    este esentiala pentru a asigura rezistenta acestuia fata de
    turbulentele regionale si fata de cresterea volumului de credite
    neperformante”, mai spune Murilo Portugal.

    Numarul debitorilor la banci, persoane fizice,
    care au credite neperformante a crescut cu 80% in intervalul
    decembrie 2008 – iunie 2010, potrivit recentului Raport de
    stabilitate financiara, publicat de BNR. Unul din zece debitori
    persoane fizice ai sectorului bancar este restantier si acumuleaza
    in medie 1,4 credite restante peste 90 de zile.

    FMI estimeaza ca economia Romaniei va scadea
    anul acesta cu 2%, pentru ca la anul sa-si revina la o crestere de
    circa 1,5%. “In al treilea trimestru din 2010 va avea loc din nou o
    mica scadere, pentru ca masurile luate de Guvern vor avea un efect
    negativ temporar. Dar cand acest efect va fi depasit, vom vederea o
    reluare a cresterii”, a declarat recent Tony Lybek, reprezentantul
    FMI pentru Romania si Bulgaria.

    Acordul de imprumut stand-by, in valoare
    totala de 13,15 miliarde de euro, a fost semnat la 4 mai 2009 si
    prevede accesul Romaniei la 1.111% din cota sa de participare in
    cadrul fondului de resurse al FMI.

    Romania a beneficiat pana acum de 10,65
    miliarde de euro din creditul stand-by care expira in primavara
    anului viitor, fiind in continuare cel mai mare debitor fata de
    FMI, inaintea Ucrainei si a Ungariei.