BusinessMagazin

Tag: refuz

  • AFP: Europa şi China au prea mult de pierdut de pe urma unui război comercial

     Un asemenea conflict între cei doi cei mai parteneri comerciali din lume ar fi dezastruos pentru economiile europene şi chineză, avertizează unii experţi, subliniind că Bruxelles-ul şi Beijingul au nevoie unul de celălalt.

    Potrivit unor analişti, intensificarea tensiunilor ar putea pur şi simplu să reflecte faptul că UE şi China resimt impactul unei puternice scăderi economice.

    China a înregistrat anul trecut cel mai scăzut nivel de creştere din ultimii 13 ani, în timp ce UE, afectată de criza datoriei şi creşterea nivelului şomajului, se află în mod oficial în recesiune.

    “Cred că faptul că UE se află într-o spirală de creştere negativă nu poate să fie disociat de diferendele sale cu China”, a declarat Sergio Marchi, de la grupul Marchi, un fost ministru canadian pentru Comerţ Extern şi ambasador la Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Viaţa privată prin ochelarii magici

    In aprilie 2012 am scris prima dată în această pagină despre Google Glass. La acea vreme se părea că „specificaţiile„ constau doar dintr-un videoclip de două minute şi jumătate în care se prezentau publicului posibilităţile pe care un asemenea „wearable device„ le poate deschide.

    Atunci Google Glass părea să fie un soi de smartphone Android cu o interfaţă diferită, bazată pe comenzi vocale şi prezentarea informaţiilor printr-un afişaj plasat într-o lentilă, vizibilă în partea de sus a câmpului vizual. Google vorbea despre „augmented reality„, înţelegând prin aceasta că alătură simţurilor noastre un „strat„ informaţional care ne va îmbogăţi percepţia realităţii.
       
    Astăzi Google Glass există cu adevărat, chiar dacă doar pentru 2.000 de dezvoltatori care testează produsul şi au început să dezvolte aplicaţii specifice. În curând, Google va alege încă 8.000 de „exploratori„ care vor primi aparatul, dar vor plăti 1.500 de dolari pentru o „pereche„. Acum constatăm că opiniile iniţiale privind Google Glass sunt doar pe jumătate adevărate. În primul rând, monoclul în cauză nu este un telefon inteligent, pentru că nu dispune de conexiune GSM (sau echivalentă) şi nici GPS, ci doar WiFi şi Bluetooth.

    Probabil că minuscula baterie nu poate face faţă, însă Glass se poate conecta prin Bluetooth la un smartphone folosind o aplicaţie Android numită MyGlass. Intenţia celor de la Google este să mute aplicaţia de pe telefon în Glass şi s-o facă independentă de platforma telefonului astfel încât ochelarii să poată fi folosiţi în conjuncţie cu orice smartphone. Aşadar, Glass arată acum mai degrabă ca o extensie a telefonului inteligent. Sau invers.

        Interesantă îmi pare însă o altă perspectivă: Google Glass ca extensie a corpului uman. McLuhan a teoretizat pe această temă, însă acum o vedem pusă în practică. Funcţia ochiului este sporită prin posibilitatea de a „reţine„ informaţii vizuale, prin fotografii şi secvenţe video, iar o aplicaţie realizată recent ne permite să declanşăm aparatul foto doar printr-un simplu clipit din ochi (wink). Un alt aspect este faptul că Glass nu are o cască prin care să ne transmită sunetul, ci face uz de o tehnică numită „bone conduction transducer„ (osteofonie), prin care foloseşte oasele cutiei craniene pentru a trimite sunetul direct urechii interne. Cum această tehnică este folosită şi în unele proteze auditive, ne putem întreba dacă nu cumva vom deveni cyborgi mai devreme decât anticipam.

       Poate merită să încercăm să conectăm serviciile şi tehnologiile Google cu funcţiile posibile ale „ochelarilor„. Cu GMail vom avea mesajele, iar recunoaşterea vorbirii ne va permite să dictăm răspunsuri. Cu Google Maps în conjuncţie cu Street View nu ne vom rătăci niciodată. Google Translate promite să ne traducă tot ce auzim şi tot ce spunem. Cu Google Goggles vom obţine instantaneu informaţii despre tot ce vedem, iar o aplicaţie care citeşte coduri de bare ne va informa despre orice produs. Recunoaşterea facială (care chiar funcţionează în Picasa) ne va permite să ne identificăm prietenii în mulţime. Orice poză sau secvenţă video o putem partaja imediat prin Google Plus, iar prin serviciul de video-conferinţă (Hangouts) vom putea transmite în direct tot ce vedem.

       Frumos, nu-i aşa? Dar ce-ar fi dacă recunoaşterea facială nu se va aplica doar prietenilor, ci tuturor celor care au fost etichetaţi într-o poză postată pe Google Plus sau celor care au un profil Google (aproape o jumătate de miliard) cu poză? Vom merge pe stradă, vom „recunoaşte„ o mulţime de oameni şi vom avea acces la profilul lor. Mai grav: alţii ne vor recunoaşte. Unii vor porni video-conferinţa în timpul unei discuţii private, spre amuzamentul prietenilor (şi poate nu doar al prietenilor). Acceptăm cu greu că autorităţile instalează camere de supraveghere, dar vom accepta ca oricine să poată supraveghea pe oricine? Şi totul prin intermediul unei corporaţii?

          Google va avea o imensă problemă privind protejarea intimităţii şi a vieţii private. Deja au apărut locuri în care Glass este interzis. Şi nu e vorba doar de cazinouri sau cluburi de strip-tease.

  • Binefacerile unei ameninţări extraterestre

    Un editorialist de la Financial Times, invocat de acelaşi Krugman, pune acţiunea autorităţilor japoneze pe seama dublului şoc, cel al cutremurului din 2011 şi cel al Chinei, care a detronat Japonia din poziţia celei de-a doua economii mondiale. Prin 2011, la CNN, Krugman a glumit propunând inventarea unei ameninţări extraterestre, care să deturneze atenţia de la deficite şi inflaţie; mai mult, concentrarea economică necesară combaterii unei asemenea ameninţări ar duce la depăşirea crizei în cel mult un an şi jumătate.

    Să facem o săritură de la invazia extratereştrilor în Bangladesh, unde un accident urât, soldat cu 1.000 de morţi, a scos la iveală câte ceva din dedesubturile afacerilor marilor companii, ceva ce se traduce prin „forţă de muncă ieftină„ şi „productivitate„ în graficele din powerpointuri. Şi mi-am adus aminte de un recent studiu al unor profesori germani, care au arătat cum criza a erodat adânc valorile morale ale lumii. Oamenii se declară împotriva exploatării copiilor sau cruzimii faţă de animale sau a poluării, dar, atunci când aleg cele mai ieftine electronice sau haine, încalcă tocmai principiile enumerate. Experimentul a inclus oameni, bani, acte de comerţ şi şoareci care puteau muri (sau nu), în condiţii de piaţă (sau nu, adică în relaţii directe între indivizi). Uşor de ghicit, condiţiile de piaţă s-au dovedit acoperitoare, iar câţiva şoricei au plătit cu viaţa; scuzele au fost de genul „dacă nu o fac eu, o să o facă altcineva„ – recunoaşteţi ideea, nu?

    Al treilea capitol al textului meu este creşterea economică din primul trimestru, de peste 2%, definită drept surprinzătoare (şi chiar este, într-o Europă care a intrat în recesiune). Românii au tot raportat creşteri economice de ceva vreme, dar pe de altă parte este lesne de observat că piaţa se dovedeşte relativ insensibilă la cifrele statisticilor, o mare parte din şefii de companii cu care venim în contact dovedindu-se destul de pesimişti. Iar de regăsirea procentelor de creştere în nivelul de trai, nici vorbă. De ce?
    Păi nu ne ameninţă extratereştrii, una la mână. Autorităţile nu gândesc cu capul lor, doi la mână. Activitatea economică este, de cele mai multe ori, o combinaţie între „dacă nu o fac eu, o să o facă altcineva„ (în varii feluri, pentru că avem imaginaţie) şi exportul de forţă de muncă ieftină (e o figură de stil).

    Lipsită de viziune politică, socială şi economică, România nu mai poate trage foloase de pe urma creşterilor economice din statistici. Ani şi ani de zile am fluturat „mâna de lucru ieftină„, ne-am mândrit cu creşterile de doi digiţi ale companiilor, am cultivat un soi de egoism financiar şi mulţi s-au autoamăgit cu eficienţa proprie. Greşit: marketerii n-au marketat, analiştii s-au făcut că analizează, iar executivii s-au făcut că execută, în timp ce piaţa şi cifrele de afaceri au crescut de la sine, alimentate doar de dorinţa oamenilor de a trăi mai bine. Iar acum culegem ce-am semănat şi decuplarea este cuvântul momentului. Avem o piaţă de capital şi una valutară decuplate de restul economiei, un politic decuplat de economic, un grup important de multinaţionale urmându-şi propriile interese, deosebite de cele ale societăţii, avem români decuplaţi de români. Fluturăm o austeritate care nu ni se potriveşte şi aşteptăm soluţiile altora.
     

  • Povestea soţilor care şi-au făcut afacerea lor cu aplicaţii pentru smartphone

    Peste 250 de milioane de euro au fost cheltuiţi anul trecut de consumatorii români pentru cumpărarea unui smartphone. Şase milioane dintre dispozitivele mobile inteligente sunt conectate la internet, iar utilizatorii lor descarcă chiar şi câteva zeci de aplicaţii într-un an, petrecând în jur de o oră în fiecare zi folosindu-le, potrivit statisticilor. Mai mult, posesorii de smartphone-uri au scos din buzunar anul trecut un milion de euro pe lună pentru a cumpăra aplicaţii.

    Cifrele promiţătoare şi în continuă ascensiune de câţiva ani încoace au îndemnat mulţi antreprenori să-şi încerce norocul în acest domeniu şi să lanseze aplicaţii, fie doar pentru consumatorii din România, fie pentru cei din toată lumea, deşi aici competiţia între cele aproape două milioane de aplicaţii, câte există în prezent, este foarte dură.

    Modelul de business este destul de bănos, dar s-a dovedit că utilizatorii nu sunt foarte dispuşi să plătească în mod frecvent pentru aplicaţii, ceea ce înseamnă că mai la îndemână rămâne monetizarea prin reclamă. Companiile, în schimb, par să fie dispuse să cheltuie mult mai mult, iar perspectivele sunt destul de optimiste. „Zona de business to business este în plină ascensiune, iar în câţiva ani, dacă nu vei avea prezenţă pe mobil, nu vei exista, cu foarte mici excepţii„, spunea recent investitorul de tip business angel Andrei Pitiş cu ocazia evenimentului ZF Mobilio.

    De la premisa asta au plecat anul trecut şi soţii Corina şi Valentin Nagacevschi, împreună cu partenerul Dan Damian, când au intrat în afacerea cu aplicaţii mobile pentru companii. Sub brandul Ceva Design, cei trei responsabili de design, tehnic şi respectiv vânzări au început să creeze aplicaţii pentru clienţi din mediul de business care le folosesc în scopuri de marketing prin intermediul telefonului mobil.

    Astfel, cifrele spun că anul acesta companiile din România vor cheltui peste 10 milioane de euro pentru marketing mobil, în creştere faţă de nivelul de 8,5 milioane de euro din 2012 şi dublu faţă de 2010, potrivit estimărilor agenţiei Breeze Mobile deţinută de grupul Leo Burnett.

    Ideea Ceva Design a apărut în primăvara anului trecut şi s-a concretizat în urma unei investiţii de doar câteva mii de euro, prima aplicaţie fiind lansată în iunie anul trecut pentru restaurantele La Mama. De atunci, compania a mai dezvoltat alte 11 aplicaţii pentru nume precum cafeneaua Cafepedia, farmaciile Dona, Automobile Bavaria pentru modelul Mini sau Nissan Badsi.

    Concret, aplicaţiile construite pe o platformă americană cu dezvoltatorul căreia soţii Nagacevschi au încheiat un parteneriat, oferă câteva funcţii de bază precum localizarea celor mai apropiate puncte de prezenţă raportat la utilizator, restaurante sau farmacii, de pildă. La fel de bine, pot arăta meniul, lista de preţuri sau dacă un anumit medicament este disponibil într-o farmacie apropiată, dar permite totodată şi crearea unor carduri virtuale prin care consumatorul să primească diverse beneficii sau reduceri.

    Ca unealtă de marketing pe mobil, aplicaţia permite totodată companiei şi trimiterea de mesaje non-invazive pe care utilizatorii pot sau nu să le citească, în funcţie de preferinţe. Ulterior, aplicaţia poate fi personalizată cu funcţionalităţi suplimentare la cerere, pe baza solicitărilor şi necesităţilor companiei.
     

  • Sobaru a ieşit din greva foamei: “Am tras un semnal de alarmă, a fost o formă de protest”

     Adrian Sobaru, angajat al Televiziunii Române, a declarat marţi, pentru MEDIAFAX, că a intrat în greva foamei şi protestează în faţa televiziunii publice. “Sunt în greva foamei în faţa Televiziunii Române. Astăzi nu vorbesc, sunt legat la gură, căci n-am voie. Asta înseamnă presă în România. Pentru anumite persoane! Poate mâine pot vorbi?”, spune Adrian Sobaru. El nu a precizat atunci care sunt motivele pentru care a decis să apeleze la această formă de protest.

    Contactat vineri de MEDIAFAX, Adrian Sobaru a spus că a ieşit din greva foamei a doua zi după ce a început protestul.

    “Prin gestul meu cred că am tras şi eu un semnal de alarmă că presa trebuie lăsată în pace. A fost o formă de protest vizavi de mine (…) Înainte îmi făceam meseria. Am şi fost mutat de colo colo”, a spus Sobaru, precizând că după gestul său de protest din Parlament a fost “aruncat pe linie moartă, la Transmisii”. “Acum am revenit înapoi la actualităţi (Ştirile TVR, n.r.), dar, dacă nu îmi fac meseria, ce să caut acolo? Nu mă mai lasă să merg la anumite instituţii. Dacă e adevărat şi nu sunt nişte greşeli, e ca şi cum ţi-ar băga cineva pumnul în gură”, a spus Adrian Sobaru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • REACŢII în PSD şi PNL privind cazul Sorin Roşca Stănescu

     Liderul PSD Suceava, Cătălin Nechifor, spune că senatorul Sorin Roşca Stănescu s-a poziţionat în opoziţie când a votat împotriva propunerii Guvernului şi ar trebui să demisioneze, în timp ce liderul filialei PNL, Alexandru Băişanu, consideră că plecarea lui Stănescu din PNL nu ar rezolva situaţia.

    Preşedintele PSD Suceava, Cătălin Nechifor, a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX că este regretabl că s-a ajuns la actuala situaţie din USL.

    “Chiar dacă unii parlamentari sunt noi, la primul mandat, cum este cazul senatorului Sorin Roşca Stănescu, trebuie să înţeleagă că majoritatea parlamentară are obligaţia de a susţine guvernul. În altă situaţie, cei care nu susţin ceea ce guvernul propune, sunt automat în opoziţie”, a spus Nechifor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Roşca Stănescu: Nu plec din PNL. Dacă Ponta rămâne consecvent, altceva îl determină să vrea ruperea USL

     “Eu cred că domnul Ponta, peste weekend, se va gândi mai bine. Dacă domnul Ponta rămâne consecvent, înseamnă că a făcut un caz din cazul Sorin Roşca Stănescu. Înseamnă că altceva îl determină să încerce ruperea USL. (…) Eu sper să nu stea în persoana mea (USL – n.r.). Persoana mea nu este una atât de importantă încât o alianţă atât de importantă să se prăbuşească din cauza mea. Nu se pune problema să plec din PNL. Pentru acele lucruri care au putut fi interpretate drept atacuri la persoană mi-am cerut şi îmi cer scuze”, a declarat Sorin Roşca Stănescu, care vineri a fost la Târgovişte, în colegiul în care a fost ales senator.

    Sorin Roşca Stănescu a fost întrebat dacă va încerca să discute cu Victor Ponta, el răspunzând: “Ierarhic, domnul Ponta, care este prim-ministru, ar trebui să încerce să aibă o discuţie cu mine”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Laksmi Mittal, lui Băsescu: Criza UE poate fi rezolvată dacă am avea Statele Unite ale Europei

     “Sidex este foarte importantă pentru ArcelorMittal şi suntem determinaţi să fim parte a industriei româneşti. În acelaşi timp, suntem într-o situaţie în care starea macroeconomică europeană nu este bună. Cererea europeană de oţel a scăzut cu 30%, comparat cu perioada precriză. Asta înseamnă 60 de milioane de tone de capacităţi în exces. Nu este cerere, nu este creştere, comparat cu SUA, unde cererea este deja asemănătoare cu cea din perioada precriză (…) Deci avem multe capacităţi, dar nu ne dezvoltăm, sau nu ne întoarcem la nivelul precriză”, a spus Laksmi Mittal.

    Preşedintele Băsescu a spus că Uniunea Europeană este în criză, nu în precriză, cum este situaţia în statele Unite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câmpeanu, despre situaţia de la DGASPC Prahova: Este o adevărată crimă să porţi pe drumuri persoane cu handicap grav

    “Este un sistem înţepenit. Sigur că nu avem bani, specialişti suficienţi şi personalul necesar. Toate aceste lucruri le ştim, dar nu cred că toate aceste motive ne dau voie să nu mai fim oameni, să nu fim civilizaţi şi o persoană care vine la o instituţie a statului să nu fie tratată cu respect. Nimeni nu ne dă voie să aducem oameni netransportabili în faţa comisiei. Şi vă spun că au fost cazuri mai grave decât cele prezentate, în care oamenii au fost aduşi şi pe targă”, a spus ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, în conferinţa de presă în care a prezentat rezultatele controlului făcut la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Prahova.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alexandru Nazare: Privatizarea CFR Marfă e un eşec profund. Ministrul Fenechiu trebuie să plece

     “Premierul Victor Ponta consideră această privatizare doar o sincopă, noi, PDL, considerăm aceste acţiuni nişte lucruri extrem de grave şi un eşec profund al privatizării CFR Marfă”, a afirmat Nazare, la o conferinţă de presă.

    El a spus că banii pentru privatizare au fost plătiţi de două ori de ministrul Ovidiu Silaghi şi de Relu Fenechiu, nu a fost o evaluare transparentă a activelor şi nu a existat o confirmare scrisă a faptului că datoriile companiei pot fi şterse.

    “Nu se poate face privatizarea CFR Marfă pe repede înainte nonşalant. Această privatizare devine o bătaie de joc la adresa românilor”, a adăugat Nazare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro