Completul de cinci judecători de la instanţa supremă a început în jurul orei 12.45 judecarea recursului procurorilor anticorupţie în dosarul “Valiza”, formulat după ce un alt complet de la instanţa supremă a dispus achitarea lui Gigi Becali, Teia Sponte, Alina Florentina Ciul, Victor Piţurcă şi Radu Gheorghe Marino.
La începutul şedinţei de judecată, preşedintele completului, judecătoarea Livia Stanciu, a dispus ca lui Gigi Becali să îi fie scoase cătuşele.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“În cursul lunii aprilie, ca urmare a plăţii anticipate a drepturilor salariale aferente lunii aprilie s-a înregistrat o creştere a deficitului, influenţă de circa 0,2 puncte procentuale, având caracter sezonier care se va recupera în luna mai. Astfel, în absenţa acestor plăţi anticipate, deficitul bugetar pe primele patru luni ar fi fost de 1% din PIB, faţă de 0,85% din PIB în perioada similară a anului 2012”, notează instituţia.
În acest deficit este reflectată însă şi reîntregirea salariilor bugetarilor, indexarea pensiilor, returnarea contributiilor de asigurari sociale de sănătate pentru pensionari, majorarea salariului minim, precum şi reducerea arieratelor.
Bugetul pentru acest an fost construit pe o ţintă de deficit de 2,1% din PIB.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Spun din nou că noi cei din comunitatea bancară nu dorim să menţinem clauzele abuzive în contracte, nu vrem să avem un sistem bancar în care fiecare bancă să facă ce doreşte. Însă ceea ce nu am acceptat si nu vrem să se aplice este ca odată depistată o clauză cu caracter abuziv şi depistarea e validată de o instanţă din România cu un nivel inferior de ierarhizare, nu dorim ca acea clauză declarată abuzivă să fie extinsă la toate contractele băncii sau la toate băncile”, a declarat luni, într-o conferinţă de presă, Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC Bank şi al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Nu văd niciun impact, e vorba de schimbarea unor acţionari prin vânzarea unor subsidiare. Nu cred că va avea vreo influenţă şi nicidecum o influenţă negativă”, a declarat luni Gheţea, într-o conferinţă de presă, răspunzând unei întrebări.
Reprezentaţii creditorilor externi ai Greciei cer băncilor comerciale elene să-şi vândă subsidiarele şi băncile afiliate din Europa de Sud-Est, precum şi activităţile nebancare de pe piaţa elenă, potrivit unor surse apropiate situaţiei, citate de publicaţia elenă Kathimerini.
În România sunt prezente mai multe bănci elene. Astfel, National Bank of Greece deţine Banca Românească, Eurobank controlează Bancpost, în timp ce Piraeus Bank şi Alpha Bank au operaţiuni sub brand propriu.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Protocolul, după opinia noastră şi aşa cum spunea preşedintele partidului, trebuie modificat. Dacă ne uităm în protocolul existent, în momentul de faţă, două treimi din acesta reprezintă modul în care trebuie să câştigăm alegerile şi modul cum gestionăm lucrul acesta, cum preluăm puterea. E, în această situaţie va trebui să ne gândim acum cum gestionăm puterea împreună cu liberalii şi aici sigur intervin alte clauze şi alt mod de lucru. De aceea credem noi că este nevoie de modificarea acestui protocol. Eu sunt convins că şi colegii noştri liberali vor fi de acord până la urmă cu acest lucru”, a spus Niţă la RFI.
Liderul social-democrat declară că subiectul modificării protocolului nu este închis.
“Nu cred că este închis, nu cred că este închis şi eu sunt convins că primul-ministru Victor Ponta va aborda această chestiune într-un mod foarte serios”, a declarat vicepreşedintele PSD.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Rezilierea contractului este o chestiune de zile, mai sunt unele detalii de pus la punct în această perioadă”, a declarat agenţiei MEDIAFAX ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură, Dan Şova.
La rândul său, premierul Victor Ponta a precizat pentru MEDIAFAX că a decis să trimită Corpul de Control pentru a verifica acest contract.
Controlul a fost confirmat şi de ministrul Şova, care a precizat că inspectrii vor verifica derularea contractului de la început şi până în prezent, deoarece opinia publică doreşte să ştie cum au fost cheltuite fondurile.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“În primul rând, au existat foarte puţine atacuri cu drone în timpul acestui an. De ce? Pentru că eforturile noastre pentru a elimina Al-Qaida din Pakistan au fost reuşite”, a declarat John Kerry într-o întâlnire cu studenţii etiopieni din Addis Abeba.
“În al doilea rând, noi nu deschidem focul decât asupra ţintelor teroriste confirmate ca atare, după verificări aprofundate”, a adăugat Kerry.
Recurgerea americanilor la drone, în scopul urmăririi oficialilor talibani sau liderilor reţelelor Al-Qaida, în contextul atentatelor de la 11 septembrie, au provocat o adevărată controversă, îndeosebi în Pakistan şi Afganistan, deoarece raidurile sunt desfăşurate fără informarea prealabilă a guvernelor respective şi deoarece acestea au provocat uneori victime în rândul civililor.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“În continuare Vasile Blaga nu înţelege că ameninţările şi insultele, proferate personal sau prin interpuşi, nu pot duce la consolidarea partidului. Care au fost mesajele de la petrecerea de ziua partidului? «Să plece» (TRU) şi «praful şi pulberea» (Blaga). Câtă inconştienţă!”, comentează Paleologu pe Facebook.
Europarlamentarul PDL Traian Ungureanu le cere colegilor săi de partid Teodor Baconschi şi Cristian Preda să plece din PDL, “dacă le este lehamite” de partid.
“Dacă le este lehamite, să plece!”, a declarat Traian Ungureanu, duminică, pentru MEDIAFAX, referindu-se la Teodor Baconschi şi Cristian Preda.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Supermarket, biroul de informaţii/reclamaţii. Un domn îmbrăcat în uniforma de vară a bucureşteanului – tricou fără mâneci, dar ridicat pe burtă, pantaloni trei sferturi şi papuci de plastic, urâţi rău, se burzuluieşte la doamnele din spatele ghişeului, fluturând un pachet: „…pă să nu mă…că vă fac o reclamaţie de nu vă vedeţi…”.
Cam fără motiv, dacă e să mă întrebaţi, omul sărise rândul, iar cele două doamne făceau cam trei treburi deodată, liniştite, amabile şi politicoase. Sunt Balanţă şi mă deranjează din start orice semn de nedreptate; mă rog, am gândit, o vrea să impresioneze pe cineva sau poate aşa e firea lui, mai răstită; oricum, era un exces venit, poate, şi din anii lungi în care românul mărunt nu prea a fost şi nu prea s-a simţit client. Sau din noua realitate a clientului, după cum am constatat mai târziu.
Tânărului consultant nu i-am spus povestea din supermarket, dar l-am întrebat despre piaţă, clienţi şi ceva ce poate fi descris drept nişte relaţii alterate – nu am alt mod eufemistic de a descrie situaţia. Fără eufemisme, tânărul mi-a vorbit de un client schimbat, care vrea cât mai mult pentru cât mai puţin, care caută oportunităţi şi care nu mai iartă nimic. Bănuiesc că, într-un fel sau altul, cam orice companie din media, din consultanţă, din servicii de afaceri sau din activităţi conexe, simte această nouă realitate şi încearcă să se adapteze.
Pe de altă parte, mi-ar plăcea ca unii dintre clienţii care citesc acest text, fie ei clienţi de supermarket, de servicii media sau de consultanţă, să gândească afacerile ca un joc de şah, cu câteva mutări înainte. Este normal să fii pretenţios şi să cauţi oportunităţi, dar, pe de altă parte, trebuie să încerci să intuieşti şi consecinţele solicitărilor pe care le ai. Insul din supermarket avea, slavă Domnului, opţiuni destule de alegere a unui supermarket. Dar alte domenii de activitate au fost barbar pieptănate de criză, uneori nedrept, aşa că un serviciu de calitate a devenit din ce în ce mai greu de obţinut, indiferent de cât de pretenţios este cineva în calitate de client. Şi în curând nici nu va mai avea cine să treacă prin dinţii pieptenului aceluia de care vorbeam, iar numărul opţiunilor clientului ar putea scădea dramatic, cu consecinţele de rigoare.
Cred că Andy Warhol poate ilustra cel mai bine relaţia client – furnizor. „Campbell Soup Cans„ este o operă din 1962 formată din 32 de pânze pe care sunt pictate cutii de supă conservată. Warhol, o personalitate a curentului pop, nu este musai unul dintre pictorii mei favoriţi; pe de altă parte, i-am admirat dezinvoltura şi modul bătăios în care s-a impus în lumea artei. Warhol şi-a vândut „cutiile de supă„ în expoziţii organizate asemenea unui supermarket, o avanpremieră a vremurilor consumeriste care au urmat şi a noii realităţi cheltuitoare, hedoniste, lipsită de prejudecăţi şi de repere clasice. Şi creatorul, dar şi clientul au făcut serioase eforturi de adaptare, iar diferenţa dintre cei şase dolari ceruţi pentru o cutie de supă reală, dar iscălită de Warhol şi cei 1.500 de dolari ceruţi (la începutul anilor ‘60 era o sumă) pentru imaginea pictată a unei cutii de supă reprezintă un efort comun de adaptare. Şi lui Warhol nu i-a făcut nimeni reclamaţie.