BusinessMagazin

Tag: ue

  • Ce ii nemultumeste pe romani: calitatea cosmeticelor, a bauturilor alcoolice si furnizorii de petrol si gaze

    In schimb, serviciile care se claseaza pe un loc mai bun in clasament, comparativ cu media UE, sunt telefonia mobila si serviciile de furnizare internet, precum si electrocasnicele de dimensiuni mari, produsele electronice si produsele IT.

    De asemenea, in comparatie cu anul trecut, ocupa un loc mai bun din perspectiva consumatorilor romani asigurarile pentru vehicule, pachetele turistice pentru vacanta si serviciile de transport local. Dintre produse, se claseaza pe un loc mai bun decat anul trecut bauturile nealcoolice.

    Comisia Europeana a publicat rezultatele Scoreboard – tabloul de bord al pietelor de consum, editia a VI-a, un studiu care are ca scop furnizarea de informatii cu privire la modul in care functioneaza piata, din perspectiva consumatorilor. A fost analizat pe baza de sondaje nivelul satisfactiei consumatorilor fata de produsele si serviciile achizitionate in 2011, pe 51 de domenii de piata, impartite in produse si servicii care insumeaza mai mult de 60% din bugetul unei gospodarii.

    La nivel european, ca si in 2010, si in 2011 piata serviciilor continua sa fie mai putin performanta decat piata produselor. Toate serviciile financiare (de exemplu creditele) si utilitatile (de exemplu electricitatea) au obtinut un scor sub medie. Dintre servicii, se claseaza pe ultimele locuri din punctul de vedere al consumatorilor serviciile financiare, investitiile (inclusiv pensiile si titlurile de valoare), creditele ipotecare si serviciile imobiliare.

    Dintre produse, se claseaza pe ultimele locuri din punctul de vedere al consumatorilor europeni autoturismele second-hand, ca si in 2010, si carburantii.

    Piata de electricitate si cea de combustibili s-au degradat cel mai mult in 2011 comparativ cu 2010, fapt care poate reflecta atitudinea consumatorilor fata de tarifele practicate de furnizori. In ceea ce priveste schimbarea furnizorului (switching), pe piata de electricitate, a creditelor ipotecare si a investitiilor, consumatorii au considerat ca este mai dificil fata de alte piete sa schimbe furnizorul.

    Comisia Europeana monitorizeaza pietele de consum din statele membre ale Uniunii Europene pentru a identifica domeniile care nu ofera rezultatele economice si sociale asteptate de consumatori si pentru a analiza progresele inregistrate in ceea ce priveste integrarea pietei interne. Deoarece consumul reprezinta 56% din PIB-ul UE, imbunatatirea conditiilor de pe piata si a satisfactiei consumatorilor ar putea conduce la cresterea competitiei pe piata si la inovatie, ceea ce ar determina crestere economica.

    Studiul Scoreboard VI a avut in vedere increderea si satisfactia consumatorilor fata de bunurile achizitionate, posibilitatea de a schimba furnizorul de servicii, usurinta de a compara ofertele de pe piata, problemele cu care s-au confruntat consumatorii pe piata, preturile practicate de comercianti.

  • Care sunt băncile europene cu cele mai mari nevoi de capital suplimentar

    Defalcarea sumei a fost făcută de Autoritatea Bancară Europeană (EBA), într-o notă publicată joi care foloseşte estimări bazate pe rezultatele băncilor pe prima jumătate a anului. Datele definitive vor fi cunoscute în noiembrie, când băncile vor fi obligate să-şi comunice datele privind capitalurile şi portofoliile de obligaţiuni suverane.

    Necesarul de recapitalizare a băncilor europene a fost estimat, prin decizia de joi a liderilor europeni, la 106 miliarde de euro, astfel încât ponderea capitalului de rang I al băncilor să ajungă la 9% din total până la sfârşitul lui iunie 2012. Recapitalizarea se va putea realiza fie prin vânzări de active, fie prin emisiuni de obligaţiuni, fie prin împrumuturi de la statele europene. Până la finele anului, băncile vor comunica autorităţilor din statele de origine planurile detaliate privind opţiunile de recapitalizare, iar planurile urmează să fie aprobate ulterior de către EBA.

    Scopul operaţiunii este consolidarea solvabilităţii băncilor în condiţiile crizei datoriilor suverane, mai ales având în vedere că unul dintre pilonii planului aprobat la Bruxelles este asumarea de către creditorii privaţi ai Greciei a unei pierderi de 50% din valoarea nominală a deţinerilor lor de obligaţiuni elene, ceea ce ar însemna o pierdere cumulată de circa 100 de miliarde de euro.

    Potrivit unei statistici realizate de banca elveţiană UBS, dintre băncile europene, cele mai mari deţineri de obligaţiuni elene şi creanţe de alt gen faţă de statul elen le au şase instituţii de credit din Grecia, dintre care cinci prezente şi în România, urmate de banca franco-belgiană Dexia, BPI şi BCP din Portugalia (aceasta din urmă, proprietară a Millennium Bank), precum şi o serie de bănci din Germania şi Franţa.

  • Reuniunea de la Bruxelles: ce au stabilit liderii europeni după zece ore de negocieri nocturne

    Necesarul de recapitalizare a celor mai mari bănci europene a fost stabilit la 106 miliarde de euro, astfel încât ponderea capitalului de rang I al acestora să ajungă la 9% din total până la sfârşitul lui iunie.

    Celelalte măsuri adoptate vizează creşterea rolului FMI, un angajament din partea Italiei de a-şi reduce datoria în principal prin accelerarea reformei sistemului de pensii, dar şi semnalul că Banca Centrală Europeană va continua cumpărările de obligaţiuni de pe piaţa secundară, o măsură favorabilă pentru state cu probleme de finanţare, ca Grecia, Italia şi Spania.

    Cea mai grea parte a constat în efortul de convingere a băncilor să accepte pierderea de 50% din valoarea obligaţiunilor elene, ceea ce înseamnă o reducere a poverii datoriei pentru Grecia cu 100 de miliarde de euro. Liderii europeni l-au chemat la negocierile nocturne pe Charles Dallara, directorul Institutului Internaţional de Finanţe, cea mai mare asociaţie mondială a băncilor, spre a ajunge la o soluţie de rezolvare a problemei greceşti, în sensul reducerii ponderii ei de la 160% la 120% din PIB până în 2020, notează Bloomberg. Până la finele anului va fi negociat un nou pachet de susţinere pentru Grecia, în valoare estimată de 130 de miliarde de euro, conform Reuters.

    “A fost voinţa exprimată foarte ferm de Angela Merkel, de Nicolas Sarkozy, de mine, ca dacă un acord voluntar cu băncile se dovedeşte imposibil, să nu ezităm nicio secundă să trecem la un scenariu de insolvenţă totală a Greciei”, a declarat premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker. Acest scenariu “ar fi costat statele o groază de bani şi ar fi ruinat băncile.”

    În privinţa modului cum va fi suplimentată valoarea EFSF, care cu noua sumă ar putea susţine inclusiv un pachet de salvare a Italiei, baza de la care se va porni vor fi cele 250 de miliarde de euro rămase după pachetele de salvare pentru Grecia, Portugalia şi Irlanda, sumă ce va fi majorată de 4-5 ori fie printr-un program de garanţii pentru cumpărătorii de obligaţiuni de pe piaţa primară, fie printr-un vehicul special de investiţii ce va fi înfiinţat în următoarele săptămâni cu rolul de a atrage investiţii din ţări precum China sau Brazilia.

    Deciziile de la Bruxelles au fost bine primite în primele tranzacţii de joi din Asia, cu o creştere a monedei europene şi a indicilor bursieri.

  • Bulgaria şi România vor adera la spaţiul Schengen în 2012, în două etape

    “Până la sfârşitul anului în curs trebuie găsită o soluţie care să asigure aderarea în 2012 a Bulgariei şi a României, conform planului consemnat în protocolul reuniunii la vârf a UE de la Bruxelles, la cererea expresă a lui Herman van Rompuy, preşedintele Consiliului European”, a spus Borisov, prezent la summitul european.

    Etapa din martie va însemna aderarea la spaţiul Schengen prin deschiderea graniţelor aeriene şi navale, iar cea din iulie va însemna şi deschiderea graniţelor terestre.

    “Bulgaria este cu siguranţă pregătită pentru aderarea la spaţiul Schengen, ca şi România, aşa încât niciunul dintre statele membre nu a ridicat nicio obiecţie”, a precizat premierul bulgar.

    Aderarea celor două ţări era planificată pentru primăvara lui 2011, însă Franţa şi Germania s-au opus, pe motiv că Bulgaria şi România trebuie să-şi rezolve problemele legate de corupţie şi crimă organizată. În septembrie, opozanţilor li s-au adăugat Finlanda şi Olanda.

  • Pesimism marca EIU: Economia zona euro va scădea la anul cu 0,3%

    Prognoza lor vede o creştere a PIB global, calculat la paritatea puterii de cumpărare, de 3,3% în 2012, faţă de 3,7% cât ar urma să fie în 2011. Pentru zona euro, văzută ca epicentru al riscurilor economice globale, EIU anticipează o scădere a PIB cu 0,3% în 2012, comparativ cu estimarea precedentă privind o creştere cu 0,8%, urmând ca 2013 să consemneze doar o redresare anemică.

    Ca efect al crizei din Europa, EIU estimează o creştere economică de 1,3% pentru SUA, sub cea a Japoniei (2,3%), iar estimările de creştere pentru cele mai multe pieţe emergente au fost reduse şi ele în consecinţă. Pentru Europa de Est, EIU prevede o creştere de 3,3%.

    “Criza care afectează moneda unică europeană rămâne în epicentrul riscului economic global. Considerăm că decidenţii vor reuşi să asigure supravieţuirea zonei euro, însă criza îşi arată din ce în ce mai mult efectele atât asupra sectorului financiar, cât şi asupra economiei reale”, apreciază analiştii EIU. “Băncile europene rămân sub o presiune accentuată, din cauza temerilor legate de expunerea lor pe obligaţiuni suverane potenţial neperformante. Pieţele financiare globale transmit această incertitudine – alături de îndoieli în legătură cu viabilitatea monedei unice – către restul lumii.”

  • Băsescu: Prin dobânzile “inacceptabile” care i se cer, România plăteşte recapitalizarea băncilor străine

    Aceasta înseamnă că, indirect, România, un stat din afara zonei euro, a început să plătească recapitalizarea băncilor din zona euro, “lucru care trebuie spus cinstit şi discutat la Consiliul European”, a spus şeful statului, referindu-se la participarea sa la lucrările Consiliului European de toamnă de la Bruxelles, de duminică.

    “Nu se poate împinge plata facturii împrumuturilor făcute la nesfârşit către guverne care au un nivel foarte ridicat de îndatorare, către state care nu sunt în zona euro şi din păcate şi cele mai sărace, ceea ce este imoral”, a subliniat Băsescu.

    “Solicitarea noastră va fi ca în procesul de capitalizare al băncilor care acţionează în România – şi eu cred că în toată zona non-euro – să se ţină cont şi de obligaţia ca băncile să-şi menţină nivelul de expunere în ţările din zona non-euro”, a precizat preşedintele.

    El i-a îndemnat pe liderii zonei euro să ia mai repede o decizie privind rezolvarea problemei datoriilor suverane, pentru că, “din cauza situaţiei din Grecia, toată regiunea este contaminată de neîncredere, iar aceasta aici nu este doar responsabilitatea Greciei”.

    “Liderii din zona euro, care întârzie la nesfârşit o decizie pentru Grecia, fac foarte mult rău, nu numai Greciei. Băncile greceşti au o expunere majoră pe piaţa românească şi sigur că şi CDS-ul României creşte ca urmare a indeciziilor, a întârzierilor legate de Grecia, iar din acest punct de vedere, poziţia noastră va fi foarte fermă: România nu poate plăti la nesfârşit indeciziile liderilor europeni din zona euro”, a adăugat Traian Băsescu.

  • De ce ard steagul german protestatarii din Atena (VIDEO)

    Mai concret, Reichenbach va coordona realizarea a ceea ce FMI şi UE cer Greciei – accelerarea privatizării, restructurarea sistemului fiscal, deschiderea pieţei muncii, restructurarea pieţei de energie şi a sistemului sanitar.

    Reichenbach este considerat de grecii revoltaţi un simbol al distrugerii suveranităţii ţării lor: presa elenă l-a poreclit, cu o aluzie la regimul nazist, “Al Treilea Reichenbach”, iar pe YouTube a apărut inclusiv un clip în care mai mulţi protestatari incendiază un steag german.

    În urmă cu câteva zile, surse de la vârful UE au declarat agenţiei Reuters că unele dintre ţările zonei euro (Germania, Olanda, Austria şi Finlanda) vor ca echipa condusă de Reichenbach să primească atribuţii suplimentare mult mai mari de coordonare a privatizărilor din Grecia şi a reformei din sectorul public. Propunerea, respinsă de oficialii UE, care o consideră o ştirbire evidentă a suveranităţii Greciei, avea ca scop să le ofere creditorilor Greciei garanţii suplimentare că ţara va face rost de bani suficient de repede pentru a-şi putea plăti datoriile şi a se împrumuta mai departe.

  • Dacian Cioloş, “consternat” că programul de ajutor alimentar pentru săracii Europei n-a fost deblocat

    “În aceste ultime zile, în aceste ultime ore, Comisia Europeană a făcut tot ce i-a stat în putere şi şi-a asumat toate responsabilităţile pentru a face posibil un acord. Argumentele tehnice sau juridice avansate de unele state membre pentru a respinge acest program sunt depăşite”, a spus Cioloş. “Vreau să asigur beneficiarii acestui sprijin şi organizaţiile caritabile de angajamentul Comisiei Europene de a susţine şi de a permanentiza acest program. Mai este încă timp pentru a acţiona. Mai este încă timp pentru ca acele state membre care blochează decizia să revină asupra poziţiei lor”.

    Programul european de distribuire a produselor alimentare către persoanele cele mai defavorizate (PEAD) este una din principalele surse de aprovizionare ale organizaţiilor caritabile europene. De exemplu, 51% din produsele distribuite în 2010 de Federaţia Europeană a Băncilor de Alimente au venit din PEAD. În fiecare an, mai mult de 18 milioane de persoane din 20 de state membre ale Uniunii Europene beneficiază de ajutoarele alimentare distribuite în cadrul acestui program.

    În urma deciziei Curţii de Justiţie din 13 aprilie, care a declarat ilegale dispoziţiile vechi ale planului pentru 2009, ce prevedea achiziţia de pe piaţă a produselor alimentare, planul pentru anul 2012 a trebuit să fie adoptat cu un buget mult mai redus. La 10 iunie, Comisia Europeană a fost nevoită să adopte un plan pentru 2012 limitându-l la stocurile de intervenţie disponibile, ceea ce reprezintă un buget de 113,5 milioane de euro, adică mai puţin de un sfert din planurile precedente. Bugetul PEAD pentru 2011 este de 480 de milioane de euro.

    Germania, Marea Britanie, Suedia, Danemarca, Olanda şi Cehia s-au opus reducerii bugetului la nivelul de 113,5 milioane de euro, motivând că stocurile de produse care stau la baza programului s-au redus drastic, ajungând să fie înlocuite aproape cu totul de achiziţii de produse, finanţate prin Politica Agricolă Comună. Cele şase state apreciază că Politica Agricolă Comună n-ar trebui să aibă însă de-a face cu PEAD, care ar trebui să rămână în sarcina statelor membre şi să fie finanţat de acestea din bugetele lor de asistenţă socială.

    Dacian Cioloş, în schimb, a propus ca finanţarea prin PAC să continue încă doi ani, urmând ca abia din 2014 finanţarea programului să fie înlocuită cu fonduri de la statele membre, prin programe sociale la nivel naţional.

    Pentru a depăşi dificultăţile juridice apărute astfel, Comisia Europeană a adoptat în procedură de urgenţă, la 3 octombrie, o nouă propunere amendată, care adaugă o a doua bază legală (Articolul 175(3) coeziune socială) bazei legale agricole existente, propunând o finanţare exclusivă din bugetul Uniunii Europene.

    La 17 septembrie 2010, Comisia adoptase deja o propunere revizuită a regulamentului de bază al PEAD. Dincolo de alinierea la Tratatul de la Lisabona, principalele modificări au avut în vedere introducerea unei cofinanţări naţionale mai avantajoase (de 25% şi de 10% pentru statele membre beneficiare ale Fondului de Coeziune) faţă de 50% şi de 25% în propunerea iniţială, pentru a facilita participarea statelor membre la acest program.

  • Statele UE au convenit că băncile au nevoie de capital suplimentar de 100 miliarde de euro

    Oficiali din UE au declarat că toate cele 27 de state membre au acceptat că este nevoie de aproape 100 de miliarde de euro pentru majoarea capitalului băncilor, iar o sursă bancară a spus că suma este de peste 90 de miliarde de euro. Băncile trebuie mai întâi să ceară fonduri de la acţionari, iar dacă nu le vor obţine sprijinul trebuie să vină din partea guvernelor. Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară (EFSF) va fi folosită pentru recapitalizarea băncilor cu probleme doar în ultimă instanţă. “Suma a fost discutată cu ţările membre, este acceptabilă pentru toată lumea”, a spus o sursă europeană implicată în discuţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Financial Times: România şi Bulgaria riscă să piardă subvenţii UE în valoare de miliarde de euro

    România, a doua cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană (UE), după Bulgaria, a absorbit până în prezent doar 3,7 la sută din cele 19 miliarde de euro care i-au fost alocate în exerciţiul bugetar aferent perioadei 2007-2013. În schimb, Bulgaria, cel mai sărac membru al blocului european, a cheltuit 9,1 la sută din bugetul alocat de 6,7 miliarde de euro, potrivit datelor citate.

    Fondurile structurale pentru această perioadă de şapte ani, în valoare de 347 de miliarde de euro, se află în centrul strategiei UE pentru impulsionarea creşterii economiei sale prin investiţii în proiecte de infrastructură şi creare de noi locuri de muncă. Ele sunt direcţionate în special spre ţările cele mai sărace. Însă, potrivit regulilor Uniunii, banii care nu sunt cheltuiţi până în 2015 se întorc la bugetul UE, situaţie în care România şi Bulgaria riscă să piardă partea “lor” de subvenţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro