BusinessMagazin

Tag: studiu

  • Armă contra cancerului: Celule bolnave, transformate în celule ale sistemului imunitar

    În încercările lor de a găsi metode de a preveni moartea celulelor canceroase în timpul experimentelor de laborator, oamenii de ştiinţă de la Universitatea Stanford au descoperit că este posibil să forţeze celule canceroase care provoacă leucemie să se maturizeze şi să se transforme într-un tip de celule ale sistemului imunitar care pot ajuta organismul să lupte împotriva cancerului. Studiul a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), informează iflscience.com.

    Leucemia limfoblastică acută este o formă de cancer cu dezvoltare rapidă şi foarte agresivă care afectează celulele imature ce ar trebui să se transforme în globule albe (limfocite). Există mai multe tipuri de leucemie limfoblastică acută, clasificate în funcţie de tipul de limfocite care sunt afectate de cancer (celule B sau celule T) şi de stadiul de maturizare al acestora.

    Pentru această cercetare, savanţii au studiat cel mai des întâlnit tip, leucemia limfoblastică acută de tip B. După cum arată şi numele, acest tip de cancer apare în urma blocării într-un stadiu incipient de maturizare a unor globule albe de tip B. Aceste celule imature sunt incapabile să se transforme pe deplin în globule albe de tip B normale, în parte din cauza pierderii unor molecule celulare care funcţionează ca factori de transcripţie, care sunt esenţiali în procesul de dezvoltare a celulei. Factorii de transcripţie sunt proteine care aderă la fragmente de ADN şi apoi activează sau dezactivează gene din acea porţiune de ADN.

    Leucemia limfoblastică acută de tip B este un tip de cancer foarte agresiv, cu o rată scăzută de vindecare şi supravieţuire, astfel că specialiştii de la Universitatea Stanford doreau să afle mai multe detalii despre această maladie, în speranţa descoperirii unor moduri de a o combate, dar aveau probleme în a menţine vii, în laborator, celulele prelevate de la pacienţi. “Am încercat tot ce ştiam pentru a le menţine în viaţă”, a declarat Ravi Majeti, cercetător şef, potrivit unui comunicat de presă.

    După ce au expus celulele unui anumit factor de transcripţie, savanţii au observat că aceste celule au început să îşi schimbe forma şi mărimea, dobândind morfologia specifică unui tip de globule albe responsabile cu “devorarea” celulelor bolnave şi a agenţilor patogeni precum bacteriile, cunoscute sub numele de macrofage.

    Cercetătorii au început apoi să analizeze aceste celule în laborator şi au descoperit că acestea exprimau gene similare celor ale macrofagelor normale şi erau capabile să execute funcţii variate caracteristice acestui tip de globule albe, precum devorarea bacteriilor. Mai mult, atunci când savanţii au introdus aceste celule reprogramate în organismul unor şoareci fără sistem imunitar, celulele modificate nu au dus la apariţia cancerului.

    Oamenii de ştiinţă au motive să creadă că aceste celule modificate nu numai că vor fi neutralizate prin prisma fostei lor identităţi de celule canceroase, ci şi că vor putea ajuta organismul să declanşeze un răspuns imunitar împotriva altor celule canceroase. Acest lucru ar fi posibil pentru că macrofagele adună informaţii referitor la celulele anormale sau agenţi patogeni şi pot aduna alte celule ale sistemului imunitar pentru a declanşa un atac împotriva factorilor patogeni.

    Următorul pas al proiectului de cercetare implică căutarea unei metode prin care celulele canceroase ale leucemiei limfoblastice acute de tip B să fie supuse acestei conversii într-un mod viabil din punct de vedere clinic, lucru care a fost deja realizat de alţi cercetători pentru un alt tip de cancer.

  • Românii au mers mai des la cumpărături anul trecut, dar au cheltuit cu doar 2% mai mult decât în 2013

    “În majoritatea ţărilor din Europa, frecvenţa de cumpărare se află pe o curbă descendentă. România însă nu se aliniază acestei tendinţe, fiind una dintre puţinele ţări în care frecvenţa de cumpărare este în creştere. Acest lucru vine atât din faptul că scena de retail modern se dezvoltă cu noi magazine şi formate de proximitate, dar şi datorită faptului că, în căutarea celor mai bune oferte şi sortimente, cumpărătorii vizitează mai multe magazine”, se arată într-un studiu al companiei de cercetare GfK.

    Frecvenţa de cumpărare a românilor se aseamănă cel mai mult cu cea a austriecilor – shopping pentru aprovizionare aproximativ o dată la o zi şi jumătate pe parcursul unui an.

    Mâncarea, incluzând atât alimentele proaspete (fructe, legume, lactatele, carne, panificaţie) cât şi cele cu un termen mai mare de valabilitate (conserve, ulei, făină, mălai) reprezintă 70% din valoarea coşului anual de cumpărături.

    “Observăm o predilecţie mai mare din partea bucureştenilor şi a locuitorilor din oraşele mari pentru achizitionarea alimentelor proaspete, în special lactate şi carne. De cealaltă parte însă, familiile tinere au un consum casnic mai mic pe această categorie, cele mai probabile cauze fiind lipsa de timp, dietele specializate, dar şi ieşirile la restaurant. În acelaşi timp însă, gospodăriile tinere au cel mai mare interes pentru segmentul de îngrijire personală, mai ales în Bucureşti şi în oraşele mari”, a declarat, într-un comunicat, Diana Scăunaşu, consumer panel manager, GfK România.

    În comparaţie cu anul 2013, tendinţa generală a fost de creştere pentru produsele alimentare (exceptând alimentele proaspete) şi pentru cele de îngrijire a casei. Alimentele proaspete, băuturile şi produsele de îngrijire personală au avut o evoluţie constantă în 2014.

    Pe parcursul unui an o familie cheltuieşte 6.450 lei pentru bunurile de larg consum destinate consumui casnic (aproximativ 537 lei pe lună). O vizită medie la magazin are valoare de 25 lei.

    Comerţul modern acoperă 54% din piaţa totală de FMCG (bunuri de larg consum) din România, fiind într-o uşoară creştere faţă de anul 2013.

    Formatele mai mici, de tipul supermarket sau discounter, au avut un ritm de creştere mai alert în 2014, beneficiind de creşterea frecvenţei de cumpărare. Supermarketul este formatul cu cea mai mare creştere şi cu cel mai mare trafic în magazin.

    Hipermarketurile şi-a diminuat ritmul de creştere, însă este cel mai important canal din comerţul modern, acoperind mai mult de un sfert din piaţă.

    Primele trei grupuri de retail acoperă 33% din valoarea totală a pieţei, fiind la mijlocul clasamentului comparativ cu alte ţări din Europa Centrală şi de Est.

    Potrivit GfK, Piaţa de FMCG din România arată potenţial de creştere şi în 2015, fiind una dintre puţinele ţări din Europa cu creştere volumică.

    “Spre deosebire de restul ţărilor unde am văzut o evoluţie constantă sau cel mult o absorbţie a creşterii preţului, în anul 2014 românii au avut o creştere în volum de 4,6%. Acesta este un semn pozitiv care ne arată că piaţa locală nu este încă saturată, iar apetitul românilor pentru noi categorii şi pentru inovaţie este unul cu mare potenţial”, a adăugat Scăunaşu.

    Studiul are la bază informaţii obţinute prin monitorizarea consumului casnic în 2014 a tuturor categoriilor de produse de larg consum prin intermediul cercetării de tip Panel de Consumatori a GfK România, pe un eşantion de 3.000 de gospodării, reprezentativ la nivel naţional.

  • AVERILE ROMÂNILOR: Aproape 180 de cetăţeni au averi de minim 30 milioane de dolari. 2 sunt miliardari

    Totodată, în România au fost identificate 48 de persoane cu averi de peste 100 de milioane de dolari, faţă de 47 în anul anterior, şi doi miliardari. Pentru următorii zece ani, autorii studiului estimează că numărul celor cu averi de peste 100 de milioane de dolari va creşte cu 32 şi că vor fi cu trei miliardari.

    În Europa, numărul persoanelor cu active de minim 30 milioane de dolari a crescut cu 1.834 în ultimul an (de la 58.731 la 60.565) şi se estimează o creştere cu 25% în următoarea decadă. Cele mai multe persoane bogate din Europa se găsesc în Germania, aproape 11.680, urmată de Marea Britanie (10.547) şi la mare distanţă de Elveţia (4.328). La polul opus, cei mai puţini bogaţi din Europa sunt în Bulgaria (43 de persoane), Estonia (37) şi Letonia (69), potrivit studiului transmis MEDIAFAX de compania de consultanţă imobiliară The Advisers, biroul asociat al Kinght Frank în România.

    În Polonia sunt 503 de persoane cu averi de peste 30 milioane de dolari, 73 de centa milionari şi 5 miliardari, iar în Cehia trăiesc 399 de persoane cu peste 30 de milioane de dolari active, 81 cu peste 100 milionari de dolari şi 4 miliardari.

    Potrivit Knight Frank, segmentul persoanelor ultra-bogate (persoane care deţin active nete în valoare de minimum 30 de milioane de dolari) a crescut cu 3% faţă de anul trecut, la aproape 173.000. În plus, 38.300 de persoane au averi de peste 100 de milioane de dolari, cu 1.183 mai multe decât în 2013, în timp ce în întreaga lume sunt 1.844 de miliardari, cu 53 mai mulţi faţă de anul anterior.

    În ceea ce priveşte distribuţia averilor private pe continente, Europa are cei mai mulţi ultra-bogaţi, cu 60.565 de persoane, urmată de America de Nord şi Asia, cu 44.922, respectiv 42.272, potrivit datelor adunate de WealthInsight pentru raportul Knight Frank, The Wealth Report.

    Statele Unite ale Americii are cei mai mulţi milionari în dolari, cu active de minim 30 de milioane de dolari (40.581 de persoane), pe locul doi plasându-se Japonia cu 16.703 de ultra-bogaţi. Germania şi Marea Britanie urmează în top 10 şi de China (8.366 persoane) şi Canada (4.341).

    Europa numără în prezent 393 miliardari, dintre care 70 locuiesc în Germania, 81 în Marea Britanie şi 117 în Rusia.

    Londra, Hong Kong şi New York sunt destinaţiiile preferate de cei mai bogaţi oameni din lume.

  • STUDIU: Cercetătorii au aflat cum îşi schimbă cameleonii culoarea pielii

    Camuflajul activ al cameleonilor este una dintre cele mai spectaculoase capacităţi ale unui animal, iar cercetătorii au reuşit să descopere modul în care aceştia reuşesc să-şi schimbe înfăţişarea.

    Un studiu a descoperit că aceste animale au un strat de celule ale pielii care conţin nanocristale ce plutesc în citoplasmă. Aceste cristale microscopice sunt poziţionate la distanţe relativ egale unele de altele în interiorul celulei, iar această distanţă influenţează lungimea de undă a luminii pe care celula o reflectă (fiecare culoare are o lungimă de undă specifică, n.r.).

    Cea mai recentă cercetare privind acest subiect arată că micii cameleoni îşi schimbă culoarea de la verde la roşu modificând în mod activ spaţiul dintre aceste nanocristale celulare.

    Profesorul Michel Milinkovitch şi echipa sa de la Universitatea din Geneva au rezolvat misterul camuflajului cameleonilor după studierea timp de mai mulţi ani a cameleonului panteră (Furcifer pardalis), care trăieşte în Madagascar, un animal capabil de unul dintre cele mai impresionante spectacole de culoare din lumea acestei specii.

    Când un mascul al acestei specii întâlneşte un adversar sau o femelă potenţial receptivă din punct de vedere al reproducerii, îşi schimbă culoarea de fundal a pielii de la verde la galben, modelele albastre devin albe, iar petele roşii devin mai aprinse.

    “Acest lucru se întâmplă în câteva minute de la vederea unui alt mascul”, a declarat Michel Milinkovitch.

    Potrivit studiului, care a fost publicat marţi în revista Nature Communications, oamenii de ştiinţă au analizat pielea acestor reptile folosind spectroscopia. Savanţii au descoperit că sub mai multe straturi de celule pigmentate ale pielii, cameleonii au un strat de celule numite iridofore, care conţin nanocristale din guanină, una dintre cele patru componente esenţiale ale ADN-ului.

    Nanocristalele de guanină sunt aranjate sub forma unei plase de-a lungul celulei, spaţiul dintre ochiurile acesteia determinând culoarea celulei. Când cameleonul este liniştit, cristalele sunt aranjate într-o reţea densă, reflectând cea mai mare parte a lungimilor de undă ale luminii albastre. Când devine stresat sau neliniştit, cameleonul relaxează reţeaua de nanocristale cu circa 30%, permiţând reflectarea luminii galbene sau a celei roşii.

    “Practic, ceea ce fac ei este să tragă de această plasă sau să o preseze”, a declarat Milinkovitch.

    Oamenii de ştiinţă vor să afle cum reuşesc cameleonii să producă aceste modificări intracelulare, iar una dintre ipoteze este că animalele ar manipula celulele lărgindu-le sau comprimându-le, oferind astfel cristalelor mai mult sau mai puţin spaţiu de umplut.

    Coloritul cameleonilor este determinat, de asemenea, de stratul superior de celule epiteliale, prin care este filtrată lumina şi care conţine pigmenţi roşii şi galbeni.

    Cercetătorii au arătat anterior că aceste animale sunt capabile să schimbe nuanţele afişate incluzând sau excluzând melanina din interiorul celulelor, transformându-le din verde pal în verde foarte închis, de exemplu.

    Totuşi, până de curând, modul în care cameleonii reuşesc să îşi schimbe dramatic aspectul în câteva minute era un mister.

    Pe de altă parte, ideea că aceste animale se pot camufla total, imitând orice fundal, este un mit.

    “Îmi pare rău să spun, dar acest lucru nu este adevărat. De obicei, cameleonii sunt foarte bine camuflaţi când sunt liniştiţi, pentru că sunt verzi, pe un fundal vegetal, alcătuit din frunze verzi, dar sunt foarte uşor de reperat când îşi manifestă capacitatea de a schimba culorile”, a spus profesorul Michel Milinkovitch.

  • Mai mult de jumătate dintre români îşi doresc un prânz mai sănătos

    2 din 3 români îşi doresc o alimentaţie sănătoasă şi variată în timpul mesei de prânz. Cu toate acestea, în topul preferinţelor culinare ale românilor se află, pe lângă clasicul grătar de pui cu legume (34%), feluri de mâncare precum şniţel cu cartofi copţi (26,9%), pizza (25,6%) sau pulpe de pui la cuptor cu cartofi prăjiţi (17%), conform studiului citat.

    Întrebaţi despre piedicile care stau în calea unui prânz sănătos şi variat, marea majoritate a românilor nominalizează lipsa timpului (51%) precum şi absenţa ideilor pentru pregătirea unui meniu variat (13%) drept principalele motive. Pentru a schimba acest aspect, 2 din 10 români ar urma sfaturile unui specialist în nutriţie (21,9%), în timp ce alţi 2 din 10 respondenţi preferă idei sănătoase şi variate, se arată în acelaşi studiu. De asemenea, cei mai mulţi dintre românii cu loc de muncă (64%) preferă mâncarea gătită acasă, iar aproape o treime (27,6%) apelează la un serviciu de catering la birou sau iau masa în oraş.

    Bunge Prio este un joint-venture creat în 2012 între Bunge şi Nutre Group, care integrează capacităţile de colectare şi procesare a seminţelor oleaginoase deţinute de cele două companii în România si Bulgaria. Grupul este unul dintre cei mai importanţi traderi de pe piaţa locală şi lider în piaţa de ulei îmbuteliat şi în producţia de bio-diesel. Prin facilităţile sale integrate de producţie din Buzău şi Lehliu, Romania, Bunge Prio are o capacitate de prelucrare seminte oleaginoase de peste 1 milion de tone.

    Bunge Limited are la nivel global activităţi domeniul agribusiness şi alimentar, operând în peste 40 de ţări cu 35.000 de angajaţi. Bunge comercializează, depozitează şi transportă seminţe oleaginoase si cereale pentru clienţi din toată lumea. Compania procesează seminţe pentru a produce uleiuri comestibile şi industriale sau concentrate proteice pentru hrana animalelor; de asemenea prelucrează trestie de zahăr pentru a obţine zahăr şi etanol. Bunge este activ şi în domeniul morăritului cerealelor (grâu, porumb şi orez) din care obţine ingrediente utilizate de companiile din domeniul alimentar dar comercializeaza de asemenea si fertilizanti in America de Sud. Fondată în 1818, compania are sediul în White Plains, New York.

    Nutre este un grup agro-industrial care operează într-o manieră integrată: de la producţia agricolă până la comercializarea produselor industriale si alimentare.

    * Sondajul “Prânzul la români” s-a desfăşurat la cererea Bunge Prio, în perioada 10 – 22 septembrie 2014 pe un eşantion de 4105 respondenţi, utilizatori ai platformei iVox.ro. Eşantionul reproduce din punct de vedere al principalelor caracteristici structura socio-demografică a populaţiei utilizatorilor de Internet din România,aşa cum decurge din cercetarea Gallup, „Piaţa serviciilor de acces la Internet”, (Gallup, aprilie 2010) realizată la cererea ANCOM (Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii).

    Prin urmare, rezultatele acestui sondaj pot fi extrapolate, cu o minimă marjă de eroare, populaţiei utilizatorilor de internet din România, cu vârsta peste 18 ani, din mediul urban. Universul cercetării reprezintă populaţia adultă neinstituţionalizată a României care beneficiază de acces la internet.

  • Mai mult de jumătate dintre români îşi doresc un prânz mai sănătos

    2 din 3 români îşi doresc o alimentaţie sănătoasă şi variată în timpul mesei de prânz. Cu toate acestea, în topul preferinţelor culinare ale românilor se află, pe lângă clasicul grătar de pui cu legume (34%), feluri de mâncare precum şniţel cu cartofi copţi (26,9%), pizza (25,6%) sau pulpe de pui la cuptor cu cartofi prăjiţi (17%), conform studiului citat.

    Întrebaţi despre piedicile care stau în calea unui prânz sănătos şi variat, marea majoritate a românilor nominalizează lipsa timpului (51%) precum şi absenţa ideilor pentru pregătirea unui meniu variat (13%) drept principalele motive. Pentru a schimba acest aspect, 2 din 10 români ar urma sfaturile unui specialist în nutriţie (21,9%), în timp ce alţi 2 din 10 respondenţi preferă idei sănătoase şi variate, se arată în acelaşi studiu. De asemenea, cei mai mulţi dintre românii cu loc de muncă (64%) preferă mâncarea gătită acasă, iar aproape o treime (27,6%) apelează la un serviciu de catering la birou sau iau masa în oraş.

    Bunge Prio este un joint-venture creat în 2012 între Bunge şi Nutre Group, care integrează capacităţile de colectare şi procesare a seminţelor oleaginoase deţinute de cele două companii în România si Bulgaria. Grupul este unul dintre cei mai importanţi traderi de pe piaţa locală şi lider în piaţa de ulei îmbuteliat şi în producţia de bio-diesel. Prin facilităţile sale integrate de producţie din Buzău şi Lehliu, Romania, Bunge Prio are o capacitate de prelucrare seminte oleaginoase de peste 1 milion de tone.

    Bunge Limited are la nivel global activităţi domeniul agribusiness şi alimentar, operând în peste 40 de ţări cu 35.000 de angajaţi. Bunge comercializează, depozitează şi transportă seminţe oleaginoase si cereale pentru clienţi din toată lumea. Compania procesează seminţe pentru a produce uleiuri comestibile şi industriale sau concentrate proteice pentru hrana animalelor; de asemenea prelucrează trestie de zahăr pentru a obţine zahăr şi etanol. Bunge este activ şi în domeniul morăritului cerealelor (grâu, porumb şi orez) din care obţine ingrediente utilizate de companiile din domeniul alimentar dar comercializeaza de asemenea si fertilizanti in America de Sud. Fondată în 1818, compania are sediul în White Plains, New York.

    Nutre este un grup agro-industrial care operează într-o manieră integrată: de la producţia agricolă până la comercializarea produselor industriale si alimentare.

    * Sondajul “Prânzul la români” s-a desfăşurat la cererea Bunge Prio, în perioada 10 – 22 septembrie 2014 pe un eşantion de 4105 respondenţi, utilizatori ai platformei iVox.ro. Eşantionul reproduce din punct de vedere al principalelor caracteristici structura socio-demografică a populaţiei utilizatorilor de Internet din România,aşa cum decurge din cercetarea Gallup, „Piaţa serviciilor de acces la Internet”, (Gallup, aprilie 2010) realizată la cererea ANCOM (Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii).

    Prin urmare, rezultatele acestui sondaj pot fi extrapolate, cu o minimă marjă de eroare, populaţiei utilizatorilor de internet din România, cu vârsta peste 18 ani, din mediul urban. Universul cercetării reprezintă populaţia adultă neinstituţionalizată a României care beneficiază de acces la internet.

  • Majoritatea românilor îşi alocă prea puţin timp pentru prânz, deşi recunosc că este cea mai importantă masă a zilei

    Studiul privind obiceiurile de consum în timpul mesei de prânz dezvăluie faptul că majoritatea românilor îşi alocă prea puţin timp pentru prânz, deşi considera că este cea mai importantă masă a zilei. De asemenea, rezultatele studiului arată că peste jumătate dintre românii intervievaţi ar schimba felul în care îşi petrec pauza de prânz şi ar dori ca masa din mijlocul zilei să fie o experienţă altfel, în care ei să se bucure de mâncare bună şi o companie plăcută.

    Pentru a-i încuraja pe români să savureze masa de prânz, Ciuc 0.0% lansează platforma online www.pranzpenevazute.ro, prin care îndeamnă consumatorii să experimenteze un prânz “altfel”. Cei care se vor înscrie în platforma online vor avea ocazia să participe alături de persoane necunoscute la un “prânz pe nevăzute”, să iasă din monotonia zilnică şi să îşi transforme cea mai importantă masă a zilei într-o experienţă. Astfel, Ciuc 0.0% îşi invită consumatorii să îndrăznească să îşi schimbe obiceiul de “desktop dining” şi să accepte provocarea lansată de brandul care le promite că vor avea ce povesti când se vor întoarce la birou.

    “Platforma de socializare www.pranzpenevazute.ro este o iniţiativă îndrăzneaţă pe care Ciuc 0.0% o propune consumatorilor dornici să descopere şi să experimenteze o “altfel” de băutură în timpul mesei de prânz”, declară Andrea Veress, group brand manager global and premium brands Heineken România.

    În ciuda lipsei de timp şi a pauzelor scurte, pentru aproximativ 40% dintre respondenţi, prânzul reprezintă cea mai importantă masă a zilei. “Sunt mereu pe fugă, dimineaţa mă trezesc târziu, aşa că micul dejun iese din discuţie. Seara ajung târziu acasă, aşa că cel mai important moment al zilei rămâne masa de prânz, când îmi acord o clipă de linişte şi încerc să mănânc cât mai copios.” (Andrei, 29 ani, programator)

    Acelaşi studiu arată că 1 din 2 români intervievaţi îşi ia pauze de masă scurte, de până la 30 de minute. Pentru 20% dintre aceştia însă, pauza de masă este aproape inexistentă, ei rămânând prinşi în faţa calculatorului, cu treabă, alocând mai puţin de 10 minute pe zi pauzei de prânz.

    Când vorbim despre masa de prânz în timpul orelor de lucru, majoritatea românilor intervievaţi recunosc că nu acordă destul timp acestei activităţi, deşi îl consideră un moment important al zilei. Prioritizarea altor activităţi legate de serviciu determină o durată scurtă a acestei mese şi o alegere săracă a alimentelor, ei optând pentru mâncăruri care se prepară rapid pentru a-şi potoli foamea.

    Studiul Ciuc 0.0% a fost realizat de Heineken România şi îşi propune să identifice obiceiurile de consum ale românilor în timpul mesei de prânz. Datele au fost obţinute prin intermediul unui chestionar online, la care au răspuns 405 persoane. Metodologia de studiu a fost aleasă în funcţie de consumatorii salariaţi din mediul urban, care sunt conectaţi la internet şi care folosesc canalele de social media. Marja de eroare a studiului a fost de 4,87%.

    Ciuc 0.0% are 0% conţinut de alcool si este disponibilă în doze de 0.33l, sticlă nereturnabilă de 0.33l şi sticlă returnabilă de 0.5l, în retail şi HORECA.

     

  • Majoritatea românilor îşi alocă prea puţin timp pentru prânz, deşi recunosc că este cea mai importantă masă a zilei

    Studiul privind obiceiurile de consum în timpul mesei de prânz dezvăluie faptul că majoritatea românilor îşi alocă prea puţin timp pentru prânz, deşi considera că este cea mai importantă masă a zilei. De asemenea, rezultatele studiului arată că peste jumătate dintre românii intervievaţi ar schimba felul în care îşi petrec pauza de prânz şi ar dori ca masa din mijlocul zilei să fie o experienţă altfel, în care ei să se bucure de mâncare bună şi o companie plăcută.

    Pentru a-i încuraja pe români să savureze masa de prânz, Ciuc 0.0% lansează platforma online www.pranzpenevazute.ro, prin care îndeamnă consumatorii să experimenteze un prânz “altfel”. Cei care se vor înscrie în platforma online vor avea ocazia să participe alături de persoane necunoscute la un “prânz pe nevăzute”, să iasă din monotonia zilnică şi să îşi transforme cea mai importantă masă a zilei într-o experienţă. Astfel, Ciuc 0.0% îşi invită consumatorii să îndrăznească să îşi schimbe obiceiul de “desktop dining” şi să accepte provocarea lansată de brandul care le promite că vor avea ce povesti când se vor întoarce la birou.

    “Platforma de socializare www.pranzpenevazute.ro este o iniţiativă îndrăzneaţă pe care Ciuc 0.0% o propune consumatorilor dornici să descopere şi să experimenteze o “altfel” de băutură în timpul mesei de prânz”, declară Andrea Veress, group brand manager global and premium brands Heineken România.

    În ciuda lipsei de timp şi a pauzelor scurte, pentru aproximativ 40% dintre respondenţi, prânzul reprezintă cea mai importantă masă a zilei. “Sunt mereu pe fugă, dimineaţa mă trezesc târziu, aşa că micul dejun iese din discuţie. Seara ajung târziu acasă, aşa că cel mai important moment al zilei rămâne masa de prânz, când îmi acord o clipă de linişte şi încerc să mănânc cât mai copios.” (Andrei, 29 ani, programator)

    Acelaşi studiu arată că 1 din 2 români intervievaţi îşi ia pauze de masă scurte, de până la 30 de minute. Pentru 20% dintre aceştia însă, pauza de masă este aproape inexistentă, ei rămânând prinşi în faţa calculatorului, cu treabă, alocând mai puţin de 10 minute pe zi pauzei de prânz.

    Când vorbim despre masa de prânz în timpul orelor de lucru, majoritatea românilor intervievaţi recunosc că nu acordă destul timp acestei activităţi, deşi îl consideră un moment important al zilei. Prioritizarea altor activităţi legate de serviciu determină o durată scurtă a acestei mese şi o alegere săracă a alimentelor, ei optând pentru mâncăruri care se prepară rapid pentru a-şi potoli foamea.

    Studiul Ciuc 0.0% a fost realizat de Heineken România şi îşi propune să identifice obiceiurile de consum ale românilor în timpul mesei de prânz. Datele au fost obţinute prin intermediul unui chestionar online, la care au răspuns 405 persoane. Metodologia de studiu a fost aleasă în funcţie de consumatorii salariaţi din mediul urban, care sunt conectaţi la internet şi care folosesc canalele de social media. Marja de eroare a studiului a fost de 4,87%.

    Ciuc 0.0% are 0% conţinut de alcool si este disponibilă în doze de 0.33l, sticlă nereturnabilă de 0.33l şi sticlă returnabilă de 0.5l, în retail şi HORECA.

     

  • STUDIU: Peste un sfert dintre companiile din România vor face angajări în trimestrul al doilea

    Peste două treimi (67%) dintre companii nu prevăd schimbări.

    Astfel, rezultă o previziune netă de angajare de +11%, cea mai puternică din trimestrul patru din 2012 până în prezent. Previziunea netă de angajare reprezintă diferenţa dintre procentul de angajatori care anticipează o creştere a volumului total de angajări şi procentul de angajatori care prevăd o scădere a angajărilor, în trimestrul următor.

    “Semnele unei activităţi de angajare mai intense sunt din ce în ce mai vizibile, atât din îmbunătăţirea treptată şi modestă a previziunii, pe parcursul ultimelor trimestre, dar şi din repartizarea mai echilibrată a optimismului, în rândul angajatorilor din majoritatea sectoarelor de activitate, a regiunilor sau tipurilor de organizaţii. În cea mai mare parte a regiunilor şi sectoarelor de activitate angajatorii se arată nu doar mai optimişti, ci şi mai dinamici, scăzând numărul de companii care adoptă o atitudine prudenţă, de expectativă”, a declarat Valentin Petrof, directorul general al ManpowerGroup România.

    Angajatorii din industria prelucrătoare se dovedesc din nou cei mai optimişti, previziunea netă de angajare din sector, de +28%, este cea mai robustă din ultimele 10 trimestre, şi a crescut cu 12 puncte procentuale faţă de cea exprimată în primul trimestru al acestui an.

    Cea mai amplă îmbunătăţire faţă de trimestrul anterior, de 15 puncte procentuale, este raportată însă în sectorul transport, depozitare şi comunicaţii, unde previziunea de +17% este cea mai optimistă din trimestrul unu din 2009 până în prezent.

    Perspectivele de angajare sunt mai optimiste şi în sectorul construcţii, angajatorii raportând o previziune netă de +16%, cu 12, respectiv 16 puncte procentuale mai puternică decât cea din primele trei luni ale anului, respectiv din trimestrul al doilea din 2014.

    De altfel, oportunităţile pentru cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă se vor multiplica, în mai mică sau mai mare măsură, în toate sectoarele de activitate, cu excepţia celui de energie electrică, gaze, apă, unde angajatorii raportează singura previziune negativă din acest trimestru, de -8%, valoare cu 8 puncte procentuale mai slabă decât în trimestrul unu şi cu 12 puncte procentuale sub trimestrul unu al anului trecut, menţionează raportul.

    Din punct de vedere regional, perspectivele de angajare sunt pozitive în toate cele opt regiuni ale ţări, fiind fie mai puternice, fie stabile raportat la trimestrul trecut. Cea mai mare îmbunătăţire, de 18 puncte procentuale, este raportată de angajatorii din regiunea Sud-Vest. Previziunea netă de angajare din această regiune, de +14%, este cea mai puternică enunţată de angajatori în ultimii trei ani.

    Angajatorii din regiunea Sud raportează la rândul lor o îmbunătăţire considerabilă faţă de trimestrul anterior, 30% dintre ei anunţând planuri de a-şi creşte numărul de angajaţi în intervalul aprilie – iunie 2015. Previziunea netă de angajare din regiune, de +22%, s-a îmbunătăţit cu 12 puncte procentuale faţă de trimestrul unu şi cu 15 puncte procentuale faţă de trimestrul al doilea al anului trecut, fiind cea mai solidă de pe întreg teritoriul ţării.

    Angajatorii din organizaţii de dimensiuni micro, cu mai puţin de 10 angajaţi, sunt mai optimişti decât în orice alt moment din ultimii 6 ani (din trim. I/2009), raportând o previziune netă de angajare de +11%, îmbunătăţită atât faţă de primul trimestru, cât şi faţă de trimestrul doi din 2014, cu 15, respectiv 11 puncte procentuale.

    Şi angajatorii din organizaţii mici (10-49 angajaţi) şi medii (40-249 angajaţi) se arată încrezători, exprimând previziuni de +8%, respectiv +13%. Activitatea de angajare va continuă şi în organizaţiile mari, cu peste 250 de angajaţi, dar previziunea rămâne stabilă comparativ cu trimestrul anterior şi scade cu patru puncte procentuale faţă de trimestrul al doilea din 2014.

    “Per ansamblu, această este prognoza cea mai favorabilă din ultimele 9 trimestre. Nu numai că angajatorii se arată mai fermi în intenţiile de a-şi creşte numărul de angajaţi, ci şi mai puţin dispuşi să facă scăderi de personal decât au fost în trimestrul întâi. Este încurajator că apar mai multe oportunităţi pentru cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă în regiunea lor, sau în sectorul de activitate pe care aceştia îl vizează, ceea ce poate fi indicatorul unei reveniri economice mai sustenabile. Totuşi, acest optimism mai uniform răspândit este de dată prea recentă pentru a putea fi asimilat unei tendinţe, chiar şi într-un context european de un optimism prudent”, a adăugat Valentin Petrof.

    Pentru România, studiul s-a derulat în intervalul 14 – 27 ianuarie 2015 pe un eşantion reprezentativ de 626 de angajatori. Rezultatele obţinute au o marja de eroare de +/-3,9%.