Tag: folosire

  • Artă sau linguşeală: “Milioane de ani vor trece, totul va fi distrus, dar portretul preşedintelui Rusiei o să strălucească în razele soarelui pentru totdeauna”

    Omul de ştiinţă şi artistul, Victor Petrik, a creat un pandantiv cu portretul preşedintelui Rusiei pentru a comemora ziua de naştere a lui Vladimir Putin.

    Experţii au fost impresionaţi de opera de artă, atât din punct de vedere artistic, cât şi din punct de vedere al tehnici folosite pentru a realiza portretul preşedintelui rus. Prin intermediul tehnologiei dezvoltate de Victor Petrick se pot produce imagini 3D pe diferite pietre preţioase.

    Portretul lui Putin a fost inscripţionat pe un safir albastru închis ce cântăreşte 611 de grame. Dimensiunile pietrei sunt: 100x90x44 mm.

    Aceasta nu este primul portret realizat de Petrick, el fiind faimos pentru colecţia sa care conţine peste 90 de portrete ale persoanelor faimoase contemporane sau din istorie. Portretele sale sunt realizate pe rubine, safire, topaze sau alte pietre preţioase.

    “Milioane de ani vor trece, totul va fi distrus, dar portretul preşedintelui Rusiei o să strălucească în razele soarelui pentru totdeauna”, a spus Viktor Petrik

    Vezi aici alte opere ale lui Victor Petrik
     

  • Un fost concurent la Masterchef face 25.000 de euro din prăjituri

    Vlad Mureşan, 30 de ani, şi-a deschis propria cofetărie în Cluj-Napoca imediat după participarea la concursul Masterchef în 2013, iar pariul „dulce“ l-a costat 20.000 de euro, bani proveniţi din surse proprii.

    Tânărul nu a reuşit să prindă finan­ţă­rile acordate de către stat, dar s-a amibiţio­nat să pună pe piaţa clujeană brandul „Un dulce de la Vlad Mure­şan“, care foloseşte în toate reţetele ciocolata în proporţie de 80%.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • O tânără de 23 de ani a primit o factură la mobil de 16.000 de euro

    O turistă din Anglia a primit o surpriză neplăcută după ce s-a întors din concediu şi a realizat că ajunsese la o factură de mobil de aproximativ 12.500 de lire (16.000 de euro).

    Londoneza Patricia Al, de profesie consultant imobiliar, a atins această valoare uriaşă a facturii după ce şi-a folosit telefonul mobil, abonat la reţeaua englezească de telefonie O2,  pentru a urmări două episoade al serialului BBC “Familia mea” în Turcia, relatează Techamok.com.

    Internetul Wi-Fi al hotelului a căzut, iar telefonul mobil, conectat la computerul său pentru încărcare, a preluat automat download-ul.

    Tânăra în vârstă de 23 de ani a fost taxată astfel  cu 5.156 lire (cca. 6.500 euro) pentru un episod şi 5.453 lire (cca. 6.900 euro) pentru altul, fiind ulterior taxată cu alte 2.500 de lire (3.100 euro) pentru folosirea serviciilor de date  în concediu. Cu această sumă, ar fi putut cumpăra 323 de seturi de DVD-uri care să conţină toate cele 11 serii ale serialului.

    Reprezentanţii O2 spun că i-au transmis un mesaj atunci când a downloadat primul serial, pentru a o anunţa că factura ei crescuse îngrijorător.

     

  • Arena Naţională nu ar avea autorizaţie ISU, deşi aici au avut loc show-uri pirotehnice

    Nici Naţional Arena nu ar avea avizul pompierilor de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă pentru recepţia finală a construcţiei, potrivit spuselor unui  pompier preluat pe blogul jurnalistului Cătălin Tolontan. De asemenea, multe dintre şcoli, săli de spectacole sau instituţii publice funcţionează fără avize din partea pompierilor, conform realitatea.net

    Un pompier revoltat de modul cum şi-au pasat autorităţile responsabilitatea pentru autorizarea clubului Colectiv scrie că patronii le râd în nas pentru că Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă nici măcar nu are competenţa legală să închidă unităţile cu risc.
    Pompierul susţine că motivul pentru care militarilor de la ISU nu li s-a permis să verifice aceste nereguli e acela că politicienii nu ar mai câştiga bani ca să-şi finanţeze campaniile electorale.

    “Pentru că altfel nu am mai avea şcoli care funcţionează fără aviz. Blocurile nu ar mai fi anvelopate cu polistiren expandat pentru că pompierii interzic acest material pe bloc şi nu ar mai exista meciuri nici pe Arena Naţională pentru că nici acolo pompierii nu au dat avizul la recepţia finală. Antreprenorul, ca să mai tragă nişte bani în buzunar, a folosit panouri care ard mai repede decât s-a prevăzut în proiectul iniţial”, spune pompierul, conform tolo.ro.

    Motivul pentru care Arena Naţională nu ar fi primit autorizarea de la pompieri e că o unele dintre panourile folosite sunt din materiale extrem de inflamabile

    Oficialii de la ISU Bucureşti nu au confirmat, dar nici nu au infirmat informaţiile prezentate de blogul lui Cătălin Tolontan.

  • Tânărul care a zburat în jurul lumii cu doar 300 de dolari la clasa business. Cum a reuşit

    Bloggerul Sam Huang şi-a folosit milele de zbor adunate de-a lungul anilor pentru o călătorie la clasa întâi de 60.000 de dolari în jurul lumii, potrivit Business Insider.

    “Dom Perignon din belşug, caviar şi o cabină de duş la 10.000 de metri înălţime. Nu e de mirare că Emirates se află în topul celor mai bune companii aeriene din lume”, a scris Hunag pe blogul său.

    Huang a zburat în şapte ţări, 11 oraşe şi cinci continente cu Emirates la clasa business cu doar 300 de dolari. Cum a reuşit? Pe lângă faptul că şi-a folosit milele adunate, Huang s-a folosit de un truc pentru această călătorie. Şi-a rezervat biletele pentru o călătorie lungă cu mai multe escale, în loc de mai multe călătorii separate. E ceva mai complicat de făcut, dar este un plan realizabil, spunea Huang.

    Ceea ce a urmat a fost o călătorie de vis pe cinci continente, cu zboruri la clasa întâi. Sam Huang a profitat de ocazie şi a documentat experienţa.

    GALERIE FOTO

  • Cum să cumpăraţi anvelopele de iarnă pentru a evita amenzi

    Apropierea iernii îi obligă pe conducătorii auto să îşi doteze maşinile cu anvelope speciale de iarnă. Obligativitatea nu depinde de un anumit interval de timp, ci de condiţiile meteorologice, după cum se precizează în Ordonanţa de Guvern 5/2011. Astfel, şoferii trebuie să aibă cauciucuri de iarnă doar când circulă pe drumuri acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei, indiferent de perioada calendaristică.

    Dacă sunt prinşi în trafic fără anvelope de iarnă, sau dacă acestea nu respectă condiţiile prevăzute de lege – alte dimensiuni sau caracteristici decât cele prevazute în certificatul de înmatriculare sau înregistrare ori sunt uzate peste limita admisă – şoferii riscă să plătească o amendă (de la 9 la 20 de puncte-amendă).

    Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor România (APC România) a stabilit o listă de criterii după care oamenii se pot ghida pentru achiziţionarea de anvelope de iarnă:

    Anvelopele de iarnă funcţionează cel mai bine la temperaturi de sub 7 grade, dar uzura poate fi mai mare decât la pneurile standard în cazul în care le utilizaţi în condiţiile unei atmosfere mai calde.

    Anvelopele de iarnă acceptate de legislaţia românească şi europeană sunt cele inscripţionate pe lateral cu unul dintre simbolurile “M+S”, “M.S.”, “MS” sau “M&S”. Iniţialele M şi S vin de la cuvintele mud (noroi) şi snow (zăpadă).

    Anvelopele “all seasons” pot fi acceptate dacă au marcajul specific anvelopelor de iarnă (“M+S”, “M.S.”, “MS” sau “M&S”).

    Anvelopele cu crampoane se folosesc în condiţii extreme cum ar fi zăpada groasă şi gheaţa. Vor fi demontate atunci când acestea ajung în contact direct cu partea carosabilă.

    Lanţurile antiderapante pot fi folosite în cazul în care zăpada sau gheaţa este întâlnită în timpul unei călătorii, cu condiţia să fie demontate odată cu îmbunătăţirea vremii.

    “Şosete” pentru zăpadă (antiderapant textil): este un material textil plasat în jurul anvelopei pentru a îmbunătăţi aderenţa pe zăpadă şi gheaţă. Ele sunt uşor de folosit, dar nu sunt la fel de eficiente ca lanţurile antiderapante. “Şosetele” nu pot produce pagube la nivelul carosabilului, dar trebuie dezinstalate rapid, deoarece ele scad performanţa anvelopei în condiţii normale de drum.

    Începând cu data de 1 noiembrie 2012, toate anvelopele trebuie să aibă o etichetă ce prezintă informaţii despre performanţa acestora – eficienţa consumului de combustibil, aderenţa pe carosabil umed şi nivelul de zgomot exterior. Costurile pentru combustibil depind în bună măsură de calitatea anvelopelor. Diferenţa poate fi de până la 10%, între utilizarea celor mai performante sau a celor mai slabe anvelope comercializate pe piaţa Uniunii Europene.

    “Etichetele cuprinzând caracteristicile anvelopelor trebuie să fie afişate la punctul de vânzare, în cataloage, pliante şi pe website-urile care comercializează cauciucuri. Astfel, consumatorii vor putea compara, înainte de achiziţionare, atât preţurile, cât şi siguranţa pe carosabil umed, sau impactul asupra cheltuielilor cu combustibilul”, a spus Costel Stanciu, preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor România.

    Anvelopele premium, deşi sunt mai scumpe decât anvelopele de buget, vor avea o durată de viaţă mai mare cu 1-2 ani până la apariţia semnelor de bătrâneţe. Durata de viaţă a unei anvelope este de 4 ani, dar, în unele cazuri, anvelopele premium pot fi folosite 5-6 ani. Pentru a afla când a fost produsă o anvelopă ne vom uita la DOT, un cod de 4 cifre (ex: DOT 1009 – a zecea săptămână din anul 2009), primele două sunt săptămâna din an, iar celelalte două reprezintă anul fabricaţiei.

  • Evoluţia economiei în ultimii 35 de ani – VIDEO

    Publicaţia howmuch.net a creat o diagrama dinamică în care se poate observa evoluţia PIB-urilor a mai multor ţări din 1980 până în 2015, folosind datele FMI.

    În diagrama se poate oberva modul cum economia ţărilor a crescut sau a scăzut de-a lungul timpului. Economia Statelor Unite a crescut până în 1985, apoi a scăzut până în 1995 ca să crească din nou până în 2002, apoi a înregistrat o altă scădere până în 2009.

    Cea mai mare schimbare în cei 35 de ani este transferul de dominare economică din Europa către continentul asiatic. În 1980, 32% din activitatea economică globală avea loc în Europa, iar în Asia întregistra doar 20%. Din 2012, cele două continente au făcut schimb de locuri.

    Economia Chinei a crescut într-un ritm impresionant din 1980 (reprezenta 2,8% din PIB-ul global), în prezent fiind a doua cea mai mare economie din lume (13,4% din PIB-ul global). Japonia a avut o traiectorie inversă, dacă în 1994 economia japoneză reprezenta 17,6% din PIB-ul global, acum se află la doar 6%.

    Potrivit FMI, economia globală o să crească cu 3,3% în 2015, un ritm mai scăzut decât în 2014, iar pentru anul viitor FMI prognozează o creştere de 3,8%.

  • A vrut să devină pilot dar a fost refuzat, aşa că a construit singur un avion. Povestea incredibilă a unui tânăr de 35 de ani

    Asmelash Zeferu, un tânăr de 35 de ani din Etiopia, şi-a dorit toată viaţa să fie pilot. După terminarea facultăţii din Alemaya, Zeferu a încercat să se înroleze în divizia de aviaţie a armatei din Etiopia, dar a fost respins pentru faptul că era prea scund.

    Chiar dacă nu zburase niciodată cu avionul, el a decis să construiască singur un aparat pe care să îl piloteze, dar cu cât mai puţine costuri. A petrecut aproape 8 ani şi jumpătate citind cărţi şi urmărind documentare despre construirea avioanelor, timp în care a economisit aproape 7.000 de dolari.

    A urmat procesul efectiv de construire a aparatului de zbor, care i-a luat un an şi jumătate. El a adunat mai multe piese la mâna a doua şi a folosit materiale ieftine, precum lemnul, acolo unde normele de siguranţă i-au permis acest lucru. Modelul de bază folosit de etiopian a fost cel al unui avion uşor folosit de britanici în anii 1920.

    Cea mai mare problemă a fost cea a motorului: avionul folosit de englezi folosea un motor produs de Ford, care însă era prea scump pentru Zeferu. El a optat atunci pentru un motor de Volkswagen Beetle, mult mai ieftin şi mai uşor de procurat.

    Pe 15 iunie 2015, Asmelash Zeferu a încercat să decoleze pentru prima dată. Elicea a cedat, aşa că tânărul s-a întors la masa de lucru pentru a găsi o soluţie. El a anunţat că pe 28 octombrie va încerca din nou să zboare, iar sute de entuziaşti au anunţat că vor merge să îl susţină.

  • CEO-ul MasterCard are în plan creşteri de două cifre pentru plăţile electronice efectuate din România

    “Obiectivul meu la MasterCard este să înlocuiesc cât mai mult plăţile în numerar, iar un rezultat bun ar fi o creştere de 15-20% pe an. Nu este o schimbare pe termen scurt, ci determinarea unei schimbări comportamentale, care va veni în timp.“ Aşa poate fi rezumat discursul lui Cosmin Vladimirescu, general manager pentru România în cadrul MasterCard, din cadrul evenimentului Meet the CEO.

    Cosmin Vladimirescu a intrat în echipa MasterCard Europe în aprilie 2007, în poziţia de account manager pentru România. Principala sa responsabilitate, la acea vreme, consta în lansarea, alături de partenerii MasterCard, de produse şi programe noi de carduri. Astăzi conduce o echipă de 15 oameni şi spune că principalul său inamic este numerarul.

    Relaţia lui Cosmin Vladimirescu cu cardurile a început de timpuriu, în familie: „Mama lucra într-o bancă, aşa că acasă auzeam destul de mult despre ce se întâmplă pe piaţa financiară. Cred că un moment definitoriu a fost când ea mi-a pus un card în mână şi m-a lăsat să îmi gestionez singur bugetul“, povesteşte zâmbind Cosmin Vladimirescu: „A fost un exerciţiu dureros, pentru care relaţia mea cu ea încă suferă, dar a fost foarte bine pentru mine. În 1996, când se întâmpla asta, n-aveam ce să fac cu cardul. Era un singur bancomat pe care îl ştiam, instalat la McDonald’s la Unirii, înăuntru. Mergeam cu un prieten cu maşina şi scoteam de acolo bani“.

    Spre sfârşitul facultăţii, când avea deja câţiva ani de experienţă în utilizarea cardurilor, a aflat că cei de la Romcard recrutează: „Am ajuns să am şi un interviu cu domnul Marin Mitroi, care, trecând de primele două minute în care evident a fost într-o stare de şoc, pentru că eram destul de nonconformist, mi-a spus: «Băi băiatule, eu te-aş angaja pentru că am nevoie de unul ca tine, dar nu poţi să vii aşa la muncă. Trebuie să te tunzi şi să-ţi scoţi cerceii, altfel nu se poate.» Şi n-am vrut atunci să renunţ la cercei, aşa că n-a fost să fie la Romcard“.

    După terminarea facultăţii, Vladimirescu şi-a încercat norocul în zona antreprenoriatului, dar aventura sa a durat doar câteva luni. „Mica aventură antreprenorială a constat în faptul că am cumpărat cu un prieten vreo 50 de modemuri dial-up şi ne-am făcut un ISP (Internet Service Provider – n.red.). Ne-am distrat bine cam două luni, după care am mâncat covrigi şi am renunţat, pentru că am primit o ofertă de la Bancpost şi am acceptat fără să stau pe gânduri.“

    Oferta de la Bancpost, venită la jumătatea anului 2000,  a reprezentat începutul carierei sale în sistemul bancar, iar jobul de la Bancpost a fost un avanpost pentru viitoarea sa traiectorie profesională. „Cred că a fost ca efectul bulgărelui de zăpadă: am avut o oportunitate când mi s-a oferit primul meu job adevărat, imediat după terminarea facultăţii, ca ofiţer de fraudă la Bancpost. Am avut două oferte atunci, dar nu pot să spun la ce am renunţat. Jobul pe care l-am acceptat avea legătură cu cardurile, ştiam că în perioada aceea se întâmplau şi evenimente mai neplăcute, fraude, iar eu foloseam deja carduri de câţiva ani.“

    În anii 2000, povesteşte Cosmin Vladimirescu, frauda se făcea prin acceptare: erau nişte magazine care acceptau carduri „care nu erau chiar în regulă. Dacă îşi dădeau sau nu seama de chestia asta e discutabil; bine că tehnologia a avansat şi verificările acestea nu mai rămân la latitudinea casierului“. Experienţa în Bancpost a fost de învăţare accelerată. „Primul meu salariu, de 300 de lei, nu însemna mai nimic, dar, pe de altă parte, oricât mi-ar fi dat, cel mai mare avantaj îl aveam din faptul că eram expus informaţiilor. Eram în mijlocul evenimentelor, înţelegeam ce se întâmplă. La acea vreme, salariile stăteau pe card doar câteva secunde“, îşi aminteşte managerul de la MasterCard. Comportamentul românilor era să scoată toţi banii de pe card, unul dintre motive fiind faptul că acceptarea cardurilor la plată era foarte redusă, dar motivul principal fiind lipsa de experienţă a românilor în folosirea cardurilor. „E firesc, aşa am început cu toţii. Diferenţa e că alţii au început să dezvolte plăţile cu cardul cu 50 de ani în urmă. Acum ne-am apropiat, nu le suflăm în ceafă, dar suntem la vreo 20 de ani în spate.“

    Oportunitatea de a lucra pentru MasterCard a venit ca o surpriză, mai ales pentru că noul job description nu se potrivea cu ceea ce lucrase, pentru o bună vreme de timp, la Bancpost. Cu toate acestea, a decis să încerce. „Când eram la Bancpost nu îndrăzneam să sper la ce fac acum, dar îmi doream să mă dezvolt în direcţia asta. Am fost foarte plăcut surprins când mi s-a oferit postul prin care am intrat la MasterCard, în 2007. Atunci era şefă Denisa Mateescu, şi ea mi-a zis «Cosmin, am nevoie de un om de vânzări». Eu i-am spus că nu mai făcusem asta, că eram un om de fraudă, de cealaltă parte a baricadei. Munca de convingere nu a fost prea lungă şi am acceptat propunerea ei.“

    Denisa Mateescu a preluat funcţia de conducere a MasterCard România în 2001 şi a ocupat acest post până în 2010, atunci când Cosmin Vladimirescu a devenit country manager al companiei. Imediat după ce a absolvit facultatea, Denisa Mateescu a lucrat doi ani la Institutul de Calculatoare şi Informatică, pentru ca, în 1994, să se îndrepte spre publicitate. Pe vremea aceea, era un domeniu nou, fără istorie, iar jucătorii erau, aşa cum îşi dorise, companii internaţionale. Aşa că a lucrat aproape opt ani pe piaţa de media, la început la Saatchi & Saatchi şi apoi la D’Arcy. La Saatchi a intrat în departamentul de media ca junior media executive şi apoi a fost promovată media executive. După doi ani, a fost numită senior media executive. Ulterior, între 1998 si 2001, a fost media director la D’Arcy. Experienţa din publicitate a apropiat-o de marketing şi de mărci, „iar de la un punct încolo, când am simţit că învăţasem suficient şi că media, în structura în care era în 2001, nu-mi mai oferea mari perspective de evoluţie profesională, am decis că e cazul să încep un nou capitol“, spunea Mateescu.

  • Sculpturi de admirat

    Mobilierul stradal poate fi el însuşi o operă de artă în sine, care, la rândul său, le permite celor care-l folosesc să se bucure şi de creaţiile altor artişti.

    Mobilierul stradal de acest tip se găseşte într-o zonă din San Francisco, unde din blocuri de plastic şi lemn s-a realizat o sculptură pe care se pot aşeza până la douăzeci şi cinci de oameni.

    Sculptura, intitulată Block by Block, va rămâne pe amplasamentul ei timp de o lună, iar seara componentele sale din plastic se luminează transformând-o într-o platformă de pe care se pot admira picturi murale realizate de artişti stradali, iniţiativa având aprobarea autorităţilor.