Tag: banca

  • CEC Bank a acordat în două luni credite cu garanţii de la stat pentru IMM-uri de 2 milioane lei

    CEC Bank şi Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) au semnat în februarie Convenţia de Colaborare pentru programul guvernamental, prin care banca beneficiază în următorii doi ani de un plafon al garanţiilor de circa 260 milioane lei, prin care IMM-urile pot accesa credite de peste 520 milioane lei cu garanţii reduse la jumătate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banca Angliei va testa băncile în privinţa vulnerabilităţii la atacurile hackerilor

     Programul face parte dintr-o evaluare amplă a sistemelor IT din peste 20 de bănci mari şi alte instituţii financiare importante din Marea Britanie. Acţiunea va fi supravegheată de Andrew Gracie, director al diviziei speciale a băncii centrale britanice pentru lichidrea şi restructurarea instituţiilor de credit cu probleme financiare.

    Scenariile avute în vedere vor utiliza cele mai recente informaţii disponibile despre ameninţările din partea hackerilor, teroriştilor şi ţărilor care acţionează în afara cadrului internaţional.

    “Marea Britanie dă tonul la nivel global în această privinţă, este ceva cu totul nou”, a declarat o sursă apropiată situaţiei.

    Programul de “hacking etic” va implica specialişti de la companii care au avizul autorităţilor de a efectua teste prin care încearcă să pătrundă în sistemele informatice ale companiilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR a anunţat joi un curs de referinţă de 4,4684 lei/euro

     În sesiunea precedentă, cursul a fost de 4,4762 lei/euro, reprezentând cel mai ridicat nivel din ultimele trei săptămâni.

    În acelaşi timp, rata de referinţă leu/dolar american a scăzut cu 1,07 bani, de la 3,2340 lei/dolar la 3,2233 lei/dolar.

    Paritatea leu/franc elveţian a coborât de la 3,6797 lei/franc la 3,6694 lei/franc.

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    La deschidere, băncile au cotat euro la 4,4650 – 4,4680 lei, uşor sub nivelul de miercuri seară, de 4,4685 – 4,4700 lei/euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cursul BNR, la cel mai ridicat nivel din ultimele trei săptămâni

     O rata de schimb superioară, de 4,4793 lei/euro, a fost afişată de BNR pe 24 martie.

    Banca centrală a publicat marţi un curs de referinţă de 4,4646 lei/euro.

    În acelaşi timp, rata de referinţă leu/dolar american a scăzut nesemnificativ, de la 3,2342 lei/dolar la 3,2340 lei/dolar.

    Paritatea leu/franc elveţian a crescut de la 3,6714 lei/franc la 3,6797 lei/franc.

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    La deschiderea şedinţei interbancare, euro a fost schimbat pentru 4,4720 lei, uşor mai sus faţă de nivelul de la finalul sesiunii precedente, când băncile au cotat euro la 4,4680 – 4,4705 lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: Au greşit că l-au schimbat pe Gheţea de la CEC, se bucura de o anumită statură între bancheri

     “Au greşit că l-au schimbat pe Radu Gheţea, era şi preşedintele Asociaţiei Băncilor, dar politizarea trebuie să meargă până la ultima consecinţă. Au pus politic la Eximbank, au mers şi la CEC”, a afirmat Băsescu, la Digi 24.

    El a spus că Radu Gheţea se bucura de o anumită statură în rândul bancherilor.

    “Este păcat, pentru că Gheţea se bucura de o anumită statură în rânul bancherilor şi chiar dacă CEC Bank-ul nu era cea mai mare bancă care operează în România, dădea totuşi preşedintele Asociaţiei Băncilor, ca singură bancă de stat”, a mai spus Băsescu.

    Premierul Victor Ponta a declarat, marţi, că CEC trebuie să devină o bancă mult mai dinamică, el arătând că Enache Jiru, propus pentru conducerea executivă a instituţiei de credit, are pregătirea şi experienţa profesională pentru realizarea acestui obiectiv.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banca Ucrainei a crescut puternic dobânda luni noaptea, decizia nefiind anticipată de analişti

     Rata dobânzii la care instituţia împrumută băncile comerciale a fost majorată de la 6,5% la 9,5%, iar cea pentru finanţările overnight de la 7,5% la 14,5%, deciziile nefiind anticipate de analişti, scrie cotidianul Financial Times.

    Acţiunile secesioniste din estul Ucrainei s-au intensificat luni, după ce separatişti proruşi au preluat controlul unor clădiri guvernamentale din mai multe oraşe, ignorând un termen limită de predare transmis de autorităţile de la Kiev.

    “Banca centrală consideră necesar să facă acest pas pentru a creşte valoarea monedei naţionale, pentru a limita inflaţia şi pentru a stabiliza situaţia de pe piaţa monetară”, a notat banca într-un comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lecţiile economice din Game of Thrones – FMI din Westeros, relaxare cantitativă şi un ţăran şef la Goldman Sachs

    În lumea cărţilor „Cântec de gheaţă şi foc”, scrise de George R.R. Martin, şi a serialului HBO „Urzeala tronurilor„ bazat pe acestea, intriga nu este determinată doar de dragonii care scuipă flăcări, ci şi de monedele de aur care pun în mişcare economia. În timp ce povestea lui Martin despre Umblătorii Albi, lupi străvechi şi pitici poate părea depărtată de lumea obişnuită a finanţelor şi politicilor economice, mulţi au sesizat o serie de lecţii de economie pe care unele dintre personaje ar fi trebuit să le înveţe înaintea tentativelor de a acapara puterea.

    BANCA DE FIER – FMI DIN WESTEROS? „Banca de Fier va primi ceea ce i se cuvine” nu este o frază recunoscută la fel de uşor ca mottoul familiei Stark, „Iarna se apropie”, dar ar putea fi în final la fel de important. „În fantezie sau realitate, lupta tronurilor împiedică extinderea unor concepte economice sănătoase şi exclude politicile economice bune„, afirmă, pentru CNBC, Matt McCaffrey, academician la Universitatea din Illinois, care a scris despre economia din „Urzeala tronurilor„.

    Westeros este în cea mai mare parte o economie de tip feudal, care generează venituri reduse. În schimb, regatele au apelat la Oraşele Libere – fiecare dintre acestea cu câte o bancă prosperă şi comerţ dezvoltat cu mirodenii, stofe şi sclavi – pentru împrumuturi necesare finanţării campaniilor militare. Banca de Fier, din oraşul Braavos, pare a fi cea mai puternică. Aceasta este un exemplu de instituţie de credit „prea mare pentru a fi lăsată să se prăbuşească„ din lumea reală. Astfel, dacă unul sau mai mulţi regi nu-şi plătesc datoriile, ar putea apărea probleme serioase.

    Tycho Nestoris, cel mai important reprezentant al Băncii, apare în Sezonul IV al serialului, mai devreme decât în carte, fiind interpretat de actorul britanic Mark Gatiss.Se poate spune că Cersei Lannister începe să piardă controlul asupra tronului nu atunci când încep să circule zvonuri despre cine este cu adevărat tatăl copiilor ei, ci atunci când începe să nu-şi mai plătească datoriile către Banca de Fier.

    Din nefericire pentru ea, tronul este în acest moment o investiţie cu risc ridicat, iar Banca de Fier îşi transferă rapid sprijinul către duşmanul acesteia, Stannis Baratheon. Situaţia ar putea fi asemănătoare cu modul cum FMI şi Banca Mondială acordă sprijin anumitor grupări în ţările în care intervin, notează CNBC.

    REZERVA FEDERALĂ FEUDALĂ. Lordul Baelish, alintat în serial Degeţel (Littlefinger), este responsabil de finanţe şi, aşa cum îl descrie cartea, are talentul ca din două monede să facă rapid o a treia. La fel ca Rezerva Federală (Fed), se pare că a derulat propria versiune de relaxare cantitativă, injectând în economie un număr mare de monede, însă într-un mod mai puţin sofisticat decât banca centrală a SUA, reducând cantitatea de material folosită pentru fiecare monedă, astfel încât să poată produce mai mulţi bani.

    În acelaşi timp, a pus în pericol situaţia economică a casei regale prin împrumuturi masive de la Banca de Fier şi creşterea taxelor.De asemenea, şi-a construit afaceri de succes apelând la împrumuturi din banii luaţi pe credit în numele casei regale.
     

  • Cursul BNR a crescut la 4,4695 lei/euro

     În sesiunea precedentă, cursul a fost de 4,4620 lei/euro.

    În acelaşi timp, rata de referinţă leu/dolar american a crescut de la 3,2130 lei/dolar la 3,2336 lei/dolar.

    Paritatea leu/franc elveţian a urcat de asemenea, de la 3,6677 lei/franc la 3,6768 lei/franc.

    În debut, euro a fost cotat la 4,4665 lei, uşor mai sus faţă de nivelul de vineri seară, când băncile au schimbat euro la 4,4615 – 4,4650 lei.

    În prima parte a sesiunii, cursul a variat uşor, în jurul nivelului de 4,47 lei/euro, iar volumele tranzacţionate au fost reduse.

    Valutele din regiune au consemnat, de asemenea, deprecieri în raport cu euro, investitorii fiind îngrijoraţi de violenţele din estul Ucrainei, care au dat naştere unui nou schimb tensionat de replici între Washington şi Moscova.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investiţiile străine directe au crescut în primele două luni cu aproape 36%, la peste 280 milioane euro

     Participaţiile la capital au însumat 375 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat o valoare netă negativă de 93 milioane euro, se arată într-un comunicat al BNR.

    În luna februarie, România a reuşit să atragă doar 36 milioane de euro, un minim al ultimului an, faţă de 244 milioane de euro în ianuarie.

    Anul trecut, investiţiile străine directe (ISD) au crescut cu 26,8% comparativ cu anul anterior la 2,71 miliarde euro, atingând vârful ultimilor patru ani, după ce în 2012 s-a consemnat prima apreciere de la începutul crizei.

    În noiembrie 2013, România a atras cel mai ridicat nivel al investiţiilor de anul trecut, respectiv 578 de milioane de euro, cu 85% mai mult decât în luna anterioară, minimele înregistrându-se în martie (48 milioane euro) şi mai (92 milioane euro).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sistemul de carduri BCR va funcţiona cu întreruperi în această noapte

     “Fluctuaţiile din reţeaua de ATM/MFM (bancomate / maşini multifuncţionale – n.r.), POS şi carduri BCR vor fi generate de derularea unor procese specifice ce privesc actualizări ale sistemului informatic BCR în vederea creşterii calităţii serviciilor oferite”, se arată într-un comunicat al BCR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro