Un oficial de rang înalt din cadrul acestei biserici apropiate anglicanilor a anunţat, într-un comunicat, că va căsători cupluri de homosexuali potrivit unei adaptări a ritualului tradiţional pentru căsătorie.
“Afirmăm cu entuziasm că fiecare persoană este un copil iubit al Domnului. Hotărând astfel, integrăm deplin gay-i şi lesbienele în viaţa acestei case spirituale dedicate naţiunii”, a declarat el.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Printre acestea se numără “21 aprilie 1978” de Sarah Charlesworth, alcătuită din 45 de pagini de gardă cu fotografia politicianului italian Aldo Moro, ucis în 1978 de Brigăzile Roşii, o lucrare a unui sculptor american constând din două pagini de ziar poleite cu aur de 24 de carate sau “Dali News”, un ziar realizat de Salvador Dali cu ştiri despre sine. Una dintre lucrări reprezintă un salam făcut în 1961 de artistul neamţ Dieter Roth dintr-un exemplar de Daily Mirror şi intitulat “Literaturwurst”.
Cum ajung ziarele să se transforme în obiecte de muzeu (GALERIE FOTO)
Expoziţia va rămâne deschisă până la 27 ianuarie 2013.
“Am citit acelaşi articol ca şi voi. Evident, dacă aceste informaţii se vor confirma, va fi destul de îngrijorător”, a declarat Nuland într-o conferinţă de presă despre această vânzare anunţată luni de presa rusă. Potrivit cotidianului Kommersant, Siria urmează să achiziţioneze aproximativ 36 de avioane militare de antrenament de tip Yak-130, în timp ce regimul sirian este supus sancţiunilor internaţionale din cauza reprimării unei mişcări de contestare fără precedent.
Obiectele fac parte dintr-o colecţie particulară de circa 4.000 de astfel de articole, deţinută de The Rothschild Petersen Patent Model Museum, şi reprezintă modele la scară mică ale unor invenţii pentru care se cerea brevet, fiind o condiţie obligatorie pentru obţinerea acestuia în secolul al nouăsprezecelea, scrie The Wall Street Journal. Aceste articole au ajuns la vânzare după ce Biroul de Brevete al SUA a renunţat să mai ceară confecţionarea lor, ca urmare a lipsei de spaţiu şi a producerii unor incendii, astfel încât ele au fost cumpărate de colecţionari.
Printre exponate se numără “dispozitivul de prevenire a spargerilor” din 1868, care se monta la uşa de la intrare şi consta dintr-un lanţ cu greutăţi ce acţiona un pistol îndreptat spre spărgătorul care intra în casă, un “lansator de porumbei” – dispoziv cu arc care se monta în cuşca porumbeilor şi se putea declanşa trăgând de o funie, speriind păsările care zburau din cuşcă drept în bătaia puştii celor ce exersau trasul la ţintă folosind aceste înaripate, ori o capcană al cărei inventator se lăuda că poate prinde până la patru şoareci deodată.
Plecarea a avut loc în jurul orei 2,45.
Din delegaţia română fac parte, alături de preşedinte, şeful SMG, generalul-maior Ştefan Dănilă, ministrul de Externe, Teodor Baconschi şi ministrul Apărării, Gabriel Oprea. Este prezent şi consilierul prezidenţial pe probleme de securitate, Iulian Fota. De asemenea, preşedintele Traian Băsescu este însoţit de directorul SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, de directorul SRI, George Maior, şi de ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein.
Administraţia prezidenţială a anunţat, sâmbătă, vizita de lucru a preşedintelui la Washington, menţionând că scopul deplasării este legat de “finalizarea unor acorduri bilaterale”.
Mai mult pe www.mediafax.ro.
Potrivit martorilor, clădirile din New York şi Washington DC s-au mişcat câteva zeci de secunde, iar oamenii au intrat în panică. Potrivit Institutului american pentru Fizica Pământului (USGS), epicentrul seismului revizuit la 5,9 a fost în statul Virginia, la aproximativ 100 de kilometri de Washington DC. Seismul a fost resimţit în Philadelphia, Pennsylvania, New York, inclusiv pe insula Martha’s Vineyard (Massachusetts), unde familia preşedintelui Barack Obama este în vacanţă.
“Suntem constienti ca asemenea acte pot fi comise si suntem
extrem de vigilenti cu privire la aceasta eventualitate”, a
declarat Jay Carney, purtatorul de cuvant al presedintelui Barack
Obama, la bordul avionului prezidential Air Force One. Carney a
notat de asemenea ca al-Qaida a confirmat vineri moartea lui Osama
ben Laden.
Invitatia i-a fost adresata primarului de la 5 de catre
vicepresedintele Fundatiei, fostul ambasador american Richard W.
Carlson. “O sa am si cateva intalniri cu primari de orase mari,
congresmeni, manageri de administratie publica locala si de stat,
organizatii nonguvernamentale si cu lideri de sindicat din
invatamant si zona de energie”, a declarat Vanghelie pentru gandul.
El spune ca vrea sa convinga companii multinationale din SUA sa
vina si sa investeasca in Bucuresti: “Trebuie sa gasim solutii de
parteneriat public-privat. Cred ca sunt multe companii interesate
sa investeasca, dar nu vin in Romania pentru ca nu gasesc o cale de
comunicare cu guvernul”.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Ce s-a intamplat? Cu siguranta, “centristii” din Senat au stopat
eforturile de salvare a economiei. Dar pe langa opozitia politica
pe care o au de infruntat, presedintele Barack Obama si cercul lui
de apropiati au fost intimidati de povestile de groaza de pe Wall
Street.
Uitati-va la contrastul dintre ce spuneau consilierii lui Obama
in ajunul inaugurarii si ce spune el acum. In decembrie 2008
Lawrence Summers, care urma sa devina cel mai de vaza economist al
administratiei, cerea actiuni hotarate. “Multi experti cred ca
somajul ar putea ajunge la 10% pana la sfarsitul anului viitor”,
avertiza el. In fata acestei perspective, “sa facem prea putin este
cu mult mai riscant decat sa facem prea mult”, continua
Summers.
Zece luni mai tarziu, somajul ajungea la 10,2%, sugerand ca in
ciuda avertismentului sau, administratia nu a facut prea multe
pentru crearea de locuri de munca. Te-ai fi asteptat, deci, la o
indarjire de a face mai mult.
Dar intr-un interviu recent pentru Fox News, presedintele a avut
o atitudine timida si nervoasa cu privire la politica sa economica.
A vorbit vag despre posibile stimulente fiscale pentru crearea de
locuri de munca. Dar “este important, totusi, sa recunoastem ca
daca vom continua sa acumulam datorii chiar in toiul acestei
reveniri, la un moment dat oamenii ar putea sa-si piarda increderea
in economia americana intr-un mod care ar putea duce la o recesiune
cu o traiectorie in forma de W”, continua el.
Ce? Cum? Cei mai multi economisti cu care discut considera ca
riscul mare care paste redresarea vine din neadecvarea eforturilor
guvernamentale: pachetul de stimulare a fost prea mic si va pali
anul viitor, in timp ce somajul ridicat submineaza increderea
consumatorilor si pe cea a mediului de afaceri. Acum e destul de
dificil din punct de vedere politic pentru administratia Obama sa
puna in practica un al doilea pachet de stimulare la dimensiunile
necesare. Totusi, presedintele ar trebui sa incerce sa obtina cat
de mult sprijin pentru economie poate. Tineti cont ca Obama are
avantajul tribunei de la Casa Alba: este, prin urmare, misiunea lui
sa convinga America sa faca ceea ce trebuie facut. In loc de asta,
Obama isi imprumuta glasul celor care spun ca nu mai putem crea noi
locuri de munca. Si o relatare de pe Politico.com sugereaza ca
reducerea deficitului, nu crearea de locuri de munca va fi cheia de
bolta a primului discurs despre starea natiunii al lui Obama. Ce
s-a intamplat?
Mi-a luat ceva vreme pana sa-mi revin din toate acestea. Dar
indoielile exprimate de Obama devin de inteles daca prespunem ca-si
ia opiniile, direct sau indirect, de pe Wall Street. De cand a
inceput Marea Recesiune, analistii economici de la unele (nu de la
toate) firme mari de pe Wall Street au avertizat ca eforturile de a
lupta cu declinul vor produce rele economice si mai mari. In
particular, spun ei, nu va amagiti cu actuala capacitate a
guvernului american de a se imprumuta pe termen lung la dobanzi
reduse; in orice moment deficitele bugetare pot duce la o prabusire
a increderii investitorilor si dobanzile vor exploda.
Si acestei ingrijorari i-a dat glas Obama in interviul de la Fox
News. Are dreptate sa fie ingrijorat? E drept, cresteri abrupte ale
dobanzilor pe termen lung s-au mai intamplat in trecut, cel mai
recent in 1994. Dar in 1994 economia americana crestea cu 300.000
de locuri de munca pe luna, iar Rezerva Federala crestea incetisor
dobanzile pe termen scurt. E greu sa vedem ceva asemanator
intamplandu-se acum, cand economia pierde constant locuri de munca
si Rezerva Federala n-are niciun gand sa ridice in viitorul
apropiat dobanzile.
Un model mai bun, as spune eu, este Japonia anilor ’90, care a
avut constant deficite bugetare mari, dar si o economie in
constanta depresiune si unde dobanzile pe termen lung au scazut la
fel de constant. E foarte posibil ca oficialii administratiei
americane sa fie terorizati de o amenintare fantomatica – o
amenintare care exista numai in mintile lor.
N-ar trebui oare sa ne uitam si la sursa acestor rele? Din cate
vad eu, analistii care avertizeaza acum cu privire la dobanzile
care vor creste tind sa fie aceiasi care insistau, la cateva luni
dupa ce a inceput Marea Recesiune, ca amenintarea cea mai mare care
paste economia este inflatia. Si sa nu uitam ca Wall Street-ul –
care a reusit nu stim cum sa nu-si dea seama de cea mai mare bula
imobiliara din istorie – are un istoric putin sifonat in privinta
capacitatii de a prezice comportamentul pietelor.
Totusi, sa recunoastem ca exista unele riscuri ca, daca facem
mai mult ca sa combatem somajul cu doua cifre, sa subminam
increderea in pietele de capital. Acest risc trebuie pus in balanta
cu certitudinea unor suferinte pe scara larga daca nu facem mai
mult si cu posibilitatea, cum am mai zis, de a pierde increderea in
randul angajatilor de rand si al mediului de afaceri. Si Summers a
avut dreptate la inceput: in fata celei mai mari catastrofe de la
Marea Depresiune incoace este mult mai riscant sa faci prea putin
decat sa faci prea mult. E trist si nefericit ca administratia
Obama pare sa fi pierdut din vedere acest adevar.