BusinessMagazin

Tag: vanzare

  • Deva Mall, un centru comercial scos de mai mulţi ani la vânzare şi intrat în faliment, a fost cumpărat de o firmă din Oradea cu 13,3 mil. lei

    Centrul comercial Deva Mall, scos la vânzare în urmă cu mai bine de cinci ani, a fost vândut cu 13,3 milioane de lei către Farales SRL, o firmă din Oradea. Licitaţia a avut loc astăzi, iar preţul de pornire a fost de aproximativ 11,1 milioane de lei.

    „În vederea adjudecării acestui activ, s-au înscris doi ofertanţi. Ambii au oferit preţul de pornire a licitaţiei. Activul reprezentând Deva Mall, în bloc cu bunurile mobile-stocuri, a fost adjudecat la preţul total 13.315.658,94 lei, preţ cu TVA inclus pentru stocuri, de către societatea Farales SRL cu sediu în Oradea. Reamintim, deschiderea procedurii de insolvenţă împotriva Dor Pluricomprest SRL a fost dispusă la data de 21.11.2011 în dosarul nr. 7372/97/2011, aflat pe rolul Tribunalului Hunedoara. Deşi s-a încercat redresarea economică a societăţii, prin implementarea unui plan de reorganizare, ce a prevăzut inclusiv vânzarea Deva Mall, acest lucru nu a fost posibil, iar în cele din urmă, la data de 29.10.2020, Tribunalul Hunedoara a dispus deschiderea procedurii de faliment a societăţii”, se arată într-un anunţ al casei de insolvenţă Expert Insolvenţă, administratorul judiciar al firmei Dor Pluricomprest, prin care este operat Deva Mall.

    Compania Farales este deţinută integral, potrivit datelor de pe platforma Confidas.ro, de Papp Ferenc Jozsef şi a încheiat anul 2020 cu o cifră de afaceri de puţin peste 1 milion de lei. Firma are activitate în domeniul acvaculturii, arată aceeaşi sursă.

    Dor Pluricomprest, compania care deţine centrul comercial Deva Mall din judeţul Hunedoara, scos la vânzare în urmă cu mai mulţi ani, a intrat în faliment în octombrie 2020, după ce proiectul nu şi-a găsit un nou proprietar în mai multe runde de licitaţii. Valoroficarea mallului s-a încercat o vreme îndelungată, în perioada aprilie 2016 – octombrie 2020, preţul de pornire a licitaţiilor fiind de 21,2 milioane de lei fără TVA.

    Dor Pluricomprest este deţinută, potrivit datelor de la Registrul Comerţului, de Simona Suciu, o pondere sub 1% din acţiuni având şi Bogdan Alexandru Suciu. În 2019, anul anterior intrării în faliment, Dor Pluricomprest a avut o cifră de afaceri de 2,4 milioane de lei (similar cu 2018), profit de 2,8 milioane de lei şi 21 de angajaţi, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    Deva Mall a fost dezvoltat prin firma locală Simal Exim, deţinută integral de Simona Suciu, şi a fost deschis în decembrie 2008, în urma unei investiţii de 15 milioane de euro, într-o perioadă în care dezvoltatorii imobiliari pariau pe centre comerciale, bazându-se pe avansul consumului. La acel moment, printre chiriaşi se regăseau retaileri precum Meli Melo, Orsay, Diverta sau Benvenuti. Proiectul fusese finanţat din fondurile proprii ale acţionarilor, dar şi prin credite de la băncile Italo-Romena şi Bancpost.

    În spaţiul în care a fost deschis Deva Mall fusese anterior Complex Comercial Central, un spaţiu comercial construit în perioada comunistă.

    Deva Mall, situat în centrul oraşului de 56.000 de locuitori, are o suprafaţă utilă totală de aproape 12.000 mp, împărţiti în demisol, parter şi cinci etaje.

    Tot în Deva, în anul 2014, sud-africanii de la NEPI Rockcastle au deschis Shopping City Deva, o investiţie de 14 milioane de euro făcută în extinderea unui proiect deja existent.

    Deschiderea Deva Mall a avut loc într-o perioadă nefastă pentru piaţa imobiliară locală, astfel că mai multe malluri au urmat calea falimentului, printre acestea regăsindu-se şi Tiago Mall Oradea sau City Mall din Capitală.

     

  • Negocierile s-au încheiat: Digi va încasa 625 de milioane de euro în urma vânzării operaţiunilor din Ungaria către compania 4iG, apropiată premierului Orban

    Grupul de comunicaţii fixe şi mobile Digi, controlat de miliardarul Zoltan Teszari din Oradea, anunţă încheierea contractului de vânzare-cumpărare privind operaţiunile sale din Ungaria către 4iG.

    Digi este listat la Bursa de Valori Bucureşti şi are o capitalizare de 3,57 miliarde lei (722 milioane euro).

    RCS & RDS, filiala din România a DIGI, şi 4iG, companie care activează pe piaţa de IT şi telecomunicaţii din Ungaria, au agreat la finalul lunii martie 2021 termenii unui acord preliminar care vizau o eventuală tranzacţie pentru cumpărarea DIGI Távközlési Szolgáltató Ltd. şi a filialelor Invitel, I TV si DIGI Infrastructure.

    În 29 noiembrie, părţile au finalizat negocierile şi au încheiat documentele tranzacţiei pentru transferul filialelor şi operaţiunilor DIGI din Ungaria către 4iG pentru 625 de milioane de euro.

    Tranzacţia este supusă unor condiţii, inclusiv aprobării autorităţilor de concurenţă, anunţă compania.

    Grupul DIGI a fost prezent timp de 23 de ani în Ungaria, perioadă în care a construit un operator de servicii de telecomunicaţii cu o poziţie de top pe piaţa locală, oferind un portfoliu complet de servicii de televiziune prin cablu şi satelit (DTH), date fixe şi mobile, precum şi telefonie fixă şi mobilă. Totodată, DIGI este primul furnizor de servicii de telecomunicaţii din Ungaria care a lansat serviciul Fiberlink 10G, pachetul cu cea mai mare lăţime de bandă, lansând astfel un nou capitol de dezvoltare tehnologică pe această piaţă.

    La nivelul anului 2020, abonaţii DIGI pe piaţa din Ungaria erau în număr de 1,1 milioane la nivel naţional şi unităţile generatoare de venituri (RGU) de peste 2,5 milioane. Tot atunci, operaţiunile din Ungaria ale DIGI au înregistrat venituri consolidate de 70 miliarde HUF (200 milioane EUR) şi EBITDA ajustată de 19 miliarde HUF (54 milioane EUR).

    “Ungaria este o piaţă în care ne-am desfăşurat activitatea cea mai mare parte a existenţei noastre. Am construit acolo, împreună cu echipa locală, o afacere de care suntem foarte mândri şi care este unul dintre operatorii cei mai mari, mai avansaţi tehnologic şi mai de succes din această piaţă. Cu toate acestea, în condiţiile reorientării strategiei noastre către pieţe din vestul Europei, a venit momentul să îi lăsăm pe partenerii noştri de la 4iG să continue această frumoasă poveste şi avem încredere că vor continua munca noastră şi vor amplifica succesul acestui operator.” spune Serghei Bulgac, CEO al Digi Communications N.V.

    Potrivit Autorităţii Naţionale Ungare de Media şi Telecomunicaţii (NMHH), DIGI este al doilea operator, după cota de piaţă deţinută, pe segmentele de servicii pay-TV, internet broadband şi telefonie fixă. Cu un model de business unic pe piaţa locală, activităţile Grupului DIGI în Ungaria au inclus operarea mai multor staţii de televiziune, canale de sport şi a altor patru canale tematice. Dimensiunea extinsă a activităţilor din Ungaria a fost în bună măsură sprijinită şi de numărul mare de angajaţi, aproximativ 3.000.

    4iG, cumpărătorul operaţiunilor Digi, are în spate un vehicul de investiţii (Konzum Management) în care este acţionar unul dintre aliaţii din business ai premierului Viktor Orban – Lorinc Meszaros.

  • Cine este românul care vinde cu 2.000 de dolari un litru din cea mai iubită băutură românească

    Un producător de distilate din Satu Mare vinde o pălincă veche de 17 ani de cireşe amare în glob de sticlă cu fir aurit, la un preţ de 2.000 de euro litrul, licoarea fiind inspirată de balada lui Ciprian Porumbescu, ”Crai Nou”, transmite corespondentul MEDIAFAX.
     

    Fondatorul firmei de produse distilate, Silviu Zetea, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX, că produsul se livrează doar la comandă, majoritatea clienţilor fiind din România. ”Valoarea unui produs nu stă numai în calitatea conţinutului, ci şi în ce anume simbolizează.

    Noi avem o pălincă veche de 17 ani, din cireşe amare, căreia i-am pus o poveste, simbolizând Balada lui Ciprian Porumbescu <Crai Nou> . Am denumit-o băutură pentru îndrăgostiţi, pentru ocazii rare sau de şemineu, conţinutul fiind unic.  Forma de prezentare este una deosebită, într-un glob de sticlă cu fir aurit, pus într-o cutie personalizată din lemn, lucrată manual.

    Produsul se livrează doar pe bază de comandă, preţul ajungând la 2.000 de euro litrul, mulţi clienţi care l-au achiziţionat spunând că au făcut o investiţie. Majoritatea comenzilor le-am primit din ţară”, a spus Zetea. De asemenea, producătorul din Satu Mare a lansat, la sfârşitul anului trecut, special de Centenar, o colecţie de patru pahare sigilate de 40 de ml, fiecare conţinând pălincă de prune, pere, mere şi vişine.

    ”Lotul de pahare denumite Zetea – Uneşte Oamenii, special de Centenar, are un scop simplu. M-am gândit că putem face pentru anul Marii Uniri o sticlă dedicată, dar mi s-a părut mai interesant să fac un set de păhărele, pentru că Unirea întotdeauna presupune mai mulţi, nu unul singur. 

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Daniel Dines, cel mai bogat român, vinde acţiuni UiPath de 2,6 milioane de dolari

    Daniel Dines, 49 de ani, co-fondator şi CEO al producătorului de roboţi software UiPath (simbol bursier PATH), companie pornită în urmă cu câţiva ani în Bucureşti şi care aprilie 2021 a început tranzacţionarea pe Wall Street, a vândut acţiuni UiPath de 2,6 milioane de dolari.

    Astfel, pe parcursul a trei şedinţe, Daniel Dines – cel care prin prisma listării companiei şi pe baza pachetului de acţiuni deţinut a devenit cel mai bogat român, a vândut un număr de circa 46.000 de acţiuni, arată datele analizate de ZF din cele mai recente raportări ale UiPath.

    Dines a vândut un pachet de 21.000 de acţiuni pe 12 noiembrie, un altul de 17.000 de acţiuni pe 16 noiembrie şi alte 7.800 de acţiuni pe 17 noiembrie. Preţurile la care au fos tranzacţionate acţiunile au fost de 56,4 dolari, 56 dolari respectiv 56,1 dolari, arată datele ZF.

    Potrivit datelor agregate de ZF, după expirarea perioadei de lock-up de la listarea, cea în care insiderii aveau interdicţie de a vinde acţiuni, doi şefi ai UiPath au tranzacţionat din pachete.

    Aceştia sunt Neergaard Thomas Hansen (chief revenue officer), respectiv un pachet de 4,5 mil. dolari pe 10 noiembrie şi un altul de 4,5 mil. dolari pe 8 noiembrie şi Ashim Gupta (chief financial officer), 2,26 mi. dolari pe 8 noiembrie.

    Cei care au cumpărat acţiuni UiPath – primul unicorn românesc ajuns pe Wall Street, în prima şedinţă de tranzacţionare, respectiv 21 aprilie 2021, sunt astăzi pe minus cu 22%. Acţiunile se tranzacţionează la 53,9 dolari pe unitate, sub preţul din oferta de listare de 56 de dolari. Astfel compania a ajuns la o capitalizare de 27,7 mld. dolari.

    La aceste preţuri, averea lui Daniel Dines, CEO şi cofondator al companiei, dată prin plasamentul la UiPath, este de circa 6 mld. dolari comparativ cu aproximativ 7,6 mld. dolari în prima şedinţă de tranzacţionare.

    Compania a raportat o pierdere în al doilea trimestru al anului financiar 2021 de 100 de milioane de dolari, sau 19 cenţi pe acţiune, faţă de un venit net de 5 milioane de dolari în aceeaşi periodă a anului trecut.

    Veniturile au crescut cu 40% la 195,5 milioane de dolari, cu aproximativ 8 milioane de dolari peste estimările analiştilor. În urma rezultatelor, acţiunile UiPath au scăzut cu peste 7%, până la 57,79 dolari pe acţiune. Pe 8 decembrie compania va prezenta rezultatele financiare pentru Q3.

     

     ​

  • Povestea timişorencei care a cumpărat eMAG. „Mi-a luat câteva luni doar ca să mă invite la sediu”

    Timişoreanca Cristina Berta Jones a fost nevoită să-şi termine liceul în SUA, fără să-şi fi propus acest lucru, şi, spune ea, fără să aibă prea mulţi bani. După 22 de ani, ca Chief Operating Officer al fondului de investiţii Naspers, este responsabilă de tranzacţii de miliarde de euro. Ea l-a convins pe Iulian Stanciu să vândă eMAG.

    „S-au întâmplat toate cu mare noroc, din punct în punct am reuşit să-mi găsesc următoarea şansă, la fiecare cotitură. A fost mult noroc. Câte s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi fost acel moment!”, povesteşte românca, ce a realizat tranzacţii de peste 5 miliarde de dolari în cei şase ani de când se află la fondul de investiţii Naspers.

    Cristina Berta Jones nu şi-a dorit de mică să fie investitor, ci se vedea medic, iar dacă anumiţi profesori ai Colegiului Naţional Bănăţean din Timişoara ar fi acţionat diferit, cu siguranţă că viaţa româncei ar fi fost alta, spune ea privind în urmă. A plecat la jumătatea clasei a XI-a în Statele Unite ale Americii, cu o bursă din partea fundaţiei Soros, vreme de şase luni. La întoarcere, a avut parte de o surpriză.

    „Domnişoară, cât dumneavoastră aţi fost în SUA cu aşa-zisele studii şi v-aţi distrat, noi aici am făcut carte. Cum vă închipuţi dumneavoastră că vă întoarceţi şi noi vă trecem în următorul an?”, a fost sentinţa dată de profesori, povesteşte acum. Îmbrăcată simplu, cu o rochie neagră elegantă, Cristina Berta Jones vorbeşte cumpătat căutându-şi cuvintele româneşti, pe care le foloseşte mai rar, acum, în viaţa de zi cu zi. Are vocea uşor răguşită şi când vorbeşte despre trecut se uită în sus, apoi revine cu privirea asupra mea.

    Lovindu-se de ideile obtuze ale profesorilor din liceu, tânăra s-a văzut nevoită să se întoarcă în SUA. „Nu plănuiam să mă întorc imediat, dar profesorii nu mi-au lăsat nicio alternativă. Nu mi-au închis clasa a XI-a şi nu mă lăsau să trec în clasa a XII-a”, povesteşte ea.

    Mai mult de atât, în America nu putea continua în sistemul public deoarece nu avea destule credite pentru a i se putea echivala studiile „şi până la urmă am primit o bursă la o şcoală privată şi am terminat acolo”. Aşadar, profesorii din România i-au forţat mâna şi Cristina Berta Jones a fost nevoită să înveţe într-o ţară străină, fără familie şi fără prea mulţi bani. „Am fost singură, nu aveam niciun ban. În primele şase luni Fundaţia Soros mi-a dat 50 de dolari pe lună, bani de buzunar”, mărturiseşte ea. Povesteşte că a stat în SUA, la o familie de americani cu trei copii; acestora, spune românca, „le plăcea să cunoască oameni din altă lume, altă cultură”.
     

    CITITI MATERIALUL INTEGRAL AICI

  • Opinie Deloitte: România taxează drastic vânzarea creditelor neperformante. Cum se procedează în alte ţări?

    Piaţa cesiunii de creanţe neperformante este blocată, în România, din cauza impozitării excesive a sumelor obţinute din astfel de tranzacţii, regulă intrată în vigoare la 1 ianuarie 2018. Acest tratament fiscal a descurajat companiile din mai multe sectoare de activitate să recurgă la cesiunea creanţelor, dar în mod special instituţiile financiare, care apelau deseori la asemenea operaţiuni pentru a-şi curăţa bilanţul, conform recomandărilor oferite chiar de Banca Naţională a României. De altfel, din studiul comparativ la nivelul Europei Centrale „Prevederi fiscale privind cesiunea de creanţe de către instituţiile de credit”, realizat de Deloitte România, reiese că tratamentul fiscal aplicabil în ţara noastră în cazul cesiunii de creanţe este unul dintre cele mai costisitoare, în comparaţie cu alte ţări din Europa Centrală.

    Menţionăm că, înainte de 2018, creanţele aferente clienţilor cu întârzieri la plată erau, cel mai adesea, cesionate către societăţi specializate, dotate cu infrastructura necesară recuperării acestora. Dar, în ultimii trei ani şi jumătate, din cauza nivelului ridicat de impozitare, piaţa cesiunii de creanţe neperformante s-a blocat (s-au realizat foarte puţine tranzacţii de acest tip), băncile preferând să gestioneze intern recuperarea acestora, chiar cu riscul unor costuri mai mari cu ajustările pentru deprecierea creanţelor.   

     

    Limitările existente şi riscul menţinerii lor

    Concret, în prezent, în România, pierderea înregistrată ca urmare a cesiunii de creanţe este deductibilă doar în proporţie de 30%. Cu alte cuvinte, 70% din această pierdere este inclusă în baza impozabilă şi taxată cu 16%, impozit pe profit. Prin urmare, orice vânzare la un preţ mai mic de 11 cenţi la un dolar duce creditorul într-un impozit de plată mai mare decât venitul din cesiune.

    Menţinerea acestor limitări este cu atât mai discutabilă cu cât este de aşteptat ca nivelului creditelor neperformante să crească în viitorul apropiat. Mai exact, ca urmare a derulării celor mai recente teste de stres în sectorul bancar, Banca Naţională a României a estimat creşterea ratei creditelor neperformante pentru decembrie 2022 la 9,9% în scenariul de bază şi la 19,4% în scenariul advers. În prezent, rata creditelor neperformante în România este de 3,94%, comparativ cu 2,5%, în UE (la momentul martie 2021), iar expirarea măsurilor de ameliorare a efectelor pandemiei (moratorii) este doar una din cauzele care pot conduce neîndoielnic la creşterea ratei de credite neperformante. Totodată, indicativ, dorim să reamintim că în perioada care a urmat crizei financiare din 2008 această rată a depăşit 20%.

    Astfel, în cazul în care regulile fiscale se menţin, băncile vor avea de ales între a menţine creditele neperformante în bilanţ, ceea ce ar genera costuri suplimentare cu ajustările pentru deprecierea creanţelor şi cu asigurarea resurselor necesare pentru monitorizarea şi recuperarea acestora, sau a le cesiona către firme specializate în recuperare, dar cu costuri foarte mari impuse de taxarea excesivă.

     

    Unde se plasează România?

    Modificarea reglementărilor privind impozitarea în cazul cesiunilor de creanţe ar fi o măsură benefică pentru toţi agenţii economici, dar mai ales pentru bănci, având în vedere că ar încuraja vânzarea creditelor neperformante către societăţi specializate în recuperarea acestora şi le-ar permite să se concentreze pe activitatea lor economică de bază: atragerea de depozite şi acordarea de credite.

    În acest sens, se poate urma exemplul mai multor ţări din regiune cu regimuri fiscale mult mai favorabile aplicabile în astfel de tranzacţii. Din studiul efectuat de Deloitte România reiese că 11 ţări dintre cele 16 analizate permit deductibilitatea integrală a pierderilor înregistrate ca urmare a cesiunii creanţelor şi doar cinci, printre care şi România, au ales să limiteze deductibilitatea acestora, dintre care România, cel mai drastic. Mai mult, chiar şi din cele şapte ţări care aplică limite de deductibilitate, celelalte oferă totuşi un tratament fiscal mai favorabil decât cel din România. Spre exemplu, Polonia acceptă deductibilitate integrală în cazul cesiunii către fonduri specializate, iar Letonia permite deductibilitatea pierderii atunci când creanţele sunt vândute către o ţară din Uniunea Europeană, Spaţiul Economic European sau către un stat cu care are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri.

    În concluzie, modificarea sistemului de impozitare în cazul cesiunilor de creanţe neperformante în sensul transformării într-unul mai puţin împovărător pentru cei care oricum înregistrează pierderi din cauza neîncasării acelor creanţe, ar ajuta la îmbunătăţirea situaţiei financiare a entităţilor afectate şi le-ar permite concentrarea pe activitatea lor principală. Nu în ultimul rând, o astfel de măsură ar sprijini circulaţia banilor în economie.

    Material de opinie de Alexandra Smedoiu, Partener, Anca Ghizdavu, Senior Manager, şi Cristina Borş, Manager, Impozitare Directă, Deloitte România

  • Criza cipurilor „a mâncat” aproape jumătate de miliard de euro din profiturile gigantului Volkswagen. Producătorul avertizează că în 2021 vinde la fel de puţin ca în 2020

    Criza semiconductorilor a şters aproape 500 de milioane de euro din profiturile înainte de taxe ale grupului Volkswagen în al treilea trimestru din 2021, în contextul în care compania nu reuşeşte să producă destule vehicule pentru a face faţă cererii, potrivit FT.

    Al doilea cel mai mare producător auto din lume după volume a anunţat că profiturile au scăzut cu 15% în trimestrul iulie-septembrie, până la aproape 3,1 miliarde de euro, în comparaţie cu un nivel de peste 3,6 miliarde de dolari în T3 2019.

    Totodată, producătorul a avertizat că în 2021 vinde la fel de puţine vehicule la fel ca în punctul critic al primului an pandemic. Trebuie menţionat că în 2020 Volkswagen a livrat doar puţin peste 9,3 milioane de vehicule..

    Blocajele din lanţul de aprovizionare al semiconductorilor a pus presiune pe producţia globală de vehicule şi a dus la o scădere cu 18% în T3, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, conform UBS.

    Cu toate acestea, unii competitori ai Volkswagen au reuşit să depăşească estimările analiştilor, unde General Motors a anunţat săptămâna aceasta că va atinge pragul superior al previziunilor lansate pentru anul 2021.

  • Daniel Guzu a finalizat vânzarea producătorului de materiale de construcţii Duraziv către Saint-Gobain: În ultimii ani am avut câteva tentative de vânzare a companiei care au eşuat

    Preluarea a fost parafată pe 30 septembrie 2021, după obţinerea aprobărilor din partea autorităţilor competente.

    Antreprenorul Daniel Guzu şi producătorul francez de materiale de construcţii Saint-Gobain au finalizat tranzacţia prin care francezii preiau Duraziv, producător de adezivi, mortare, vopsele şi profiluri metalice.

    „În ultimii ani am avut câteva tentative de vânzare a companiei care au eşuat. Sunt mulţumit că fabrica pe care am creat-o ajunge sub managementul unui lider mondial, care poate să facă din ea un jucător important pe piaţa europeană“, a spus Daniel Guzu, fondator al grupului Duraziv.

    În această tranzacţie, fondatorii Duraziv – Daniel şi Irina Guzu – au fost asistaţi de echipa Deloitte Corpo­rate Finance, pre­luarea fiind parafată pe 30 septem­brie 2021, după obţinerea apro­bărilor din partea autorităţilor com­pe­tente.

    Saint-Gobain, noul proprietar al Duraziv, este o companie multinaţională franceză cu venituri de 38 de miliarde de euro în 2020, iar prin această tranzacţie îşi va creşte cota de piaţă pe plan local.

    Antreprenorul Daniel Guzu a mai rămas doar cu afacerile cu vin şi cu fructe după ce a decis să vândă producătorul de materiale de construcţii Duraziv către francezii de la Saint-Gobain. El a pornit în business în 1994, când a fondat Guzu Chim, o companie care producea lacuri şi vopsele. A gestionat-o integral vreme de 12 ani, până în 2006, când a început să vândă treptat pachete de acţiuni către fondul de investiţii Oresa Ventures, care în 2009 a cumpărat integral compania – redenumită între timp Fabryo Cor­poration.

    În 2021, Daniel Guzu a luat decizia de a face exitul şi din Duraziv, vânzând com­pania către grupul Saint-Go­bain. Duraziv este fosta companie Bau Profil, pe care Daniel Guzu a fondat-o în 2003.

    Zvonuri cu privire la vânzarea Dura­ziv existau de multă vreme, însă concre­ti­zarea lor a avut loc abia acum, după un an 2020 în care compania a ajuns la afaceri de 31 mil. euro. În ultimii doi ani, Duraziv, care are peste 200 de angajaţi, a investit circa 2 mil. euro într-o hală nouă de profiluri meta­lice, dar şi în moder­nizarea utilajelor şi creşterea productivităţii. Fabrica de pro­filuri metalice a fost mutată pe un teren adiacent celui pe care se afla anterior, în Popeşti-Leordeni, într-o clădire nouă.

    În agricultură, antreprenorul are, în Vrancea, 120 de hectare de viţă-de-vie, pe care le-a cumpărat treptat, de la mai mulţi mici proprietari, începând cu anul 2006. Acolo sunt cultivate trei soiuri de struguri – Fetească neagră (cu o producţie de 7 tone de vin la hectar), Sauvignon blanc (9-10 tone de vin la hectar) şi Fetească regală (12 tone de vin la hectar). Vinul produs se vinde sub trei branduri diferite – Casa Panciu, Panciu Riserva şi Domeniile Panciu-Podgorie Domnească, toate gru­pate sub brandul-umbrelă Casa Panciu.

    Daniel Guzu mai deţine în comuna Ţifeşti din judeţul Vrancea 67 de hectare de meri, 16 hectare de cătină, 10 hectare de afini, 20 de hectare de cireşi, 50 de hectare de vişini şi 12 hectare de struguri de masă, folosiţi pentru producţia de suc sub brandul „Ana are“. De asemenea, în vara anului 2019, Daniel Guzu a deschis un hotel cu 30 de camere în podgoria din Vrancea, după investiţii de peste trei milioane de euro. Hotelul poartă numele satului Sârbi, în care se află, din comuna Ţifeşti şi este parte a unui proiect din care mai fac parte o piscină (încă în construcţie), un teren de tenis şi sală de evenimente în care încap până la 450 de persoane.

  • Acţiunile Evergrande se opresc din tranzacţionare: Gigantul chinez se pregăteşte să strângă cash printr-o vânzare parţială a diviziei de servicii imobiliare, în valoare de peste 5 miliarde de dolari

    Dezvoltatorul imobiliar Evergrande se pregăteşte să vândă o parte din divizia de servicii de real estate a companiei. Este a doua vânzare de active în tot atâtea săptămâni, ţinând cont că gigantul chinez se chinuie să obţină cash într-o perioadă marcată de o gravă lipsă de lichiditate, notează CNBC.

    Acţiunile Evergrande şi Evergrande Property Services s-au oprit din tranzacţionare luni dimineaţa. Într-un document trimis bursei din Hong Kong, Evergrande spune că a solicitat întreruperea proceselor de trading înainte de a face un anunţ cu privire la o „tranzacţie majoră”.

    Evergrande Property Services a declarat că anunţul constituie „o potenţială ofertă generală pentru acţiunile companiei”.

    De asemenea, dezvoltatorul chinez Hopson a suspendat tranzacţionarea acţiunilor, citând un anunţ iminent privind o „tranzacţie majoră” de achiziţionare a acţiunilor unei societăţi listate la Hong Kong, fără să ofere un nume în acest sens. Grupul media Global Times, deţinut de statul chinez, menţionează că Evergrande va vinde 51% din divizia de servicii imobiliare către Hopson pentru mai mult de 5 miliarde de dolari.

    Săptămâna trecută, Evergrande a spus că intenţionează să vândă o participaţie de 1,5 miliarde de dolari la Shengjing Bank către o firmă de asset management a guvernului de la Beijing.

    Datoriile de peste 300 de miliarde de dolari ale Evergrande au stârnit un val de temeri în rândurile investitorilor globali, care au avertizat că firma se poate îndrepta către un default în viitorul apropiat. Gigantul imobiliar nu a reuşit să plătească două dobânzi pentru obligaţiuni offshore, alimentând astfel fricile investitorilor de peste hotare. Până acum, compania a oferit puţine detalii în ceea ce priveşte respectivele plăţi.

    Divizia de maşini electrice a Evergrande, care valora la un moment dat mai mult decât gigantul Ford, anulează listarea pe bursa din Shanghai

    Mai mult, Evergrande se confruntă cu alt deadline – plata unor bonduri de 260 de milioane de dolari, emise de Jumbo Fortune Enterprises şi garantate de Evergrande, obligaţiunile ajungând astăzi la maturitate.

    Neplata obligaţiunilor ar constitui un default şi ar pune presiune pe yuanul chinezesc, spune Vishnu Varathan, head of strategy al băncii japoneze Mizuho Bank.

    Hang Seng, principalul indice al bursei din Hong Kong, a scăzut până la ora publicării ştirii cu aproape 2,5%.

     

  • Cea mai bună afacere a momentului. Cum reuşeşte un american să facă aproape 2 milioane de dolari pe săptămână şi nu mai face faţă comenzilor

    Industria dedicată buncărelor este mai în vogă ca niciodată anul acesta, spune Ron Hubbard, 59 de ani, proprietarul Atlas Survival Shelters, un business din Texas care construieşte adăposturi antiatomice, conform Business Insider.

    Înainte să îşi înceapă afacerea, în 2011, Hubbard a construit uşi metalice timp de aproximativ 30 de ani. În prezent, antreprenorul susţine că nu cunoaşte numele tuturor clienţilor, neştiind încotro se îndreaptă toate buncărele, întrucât Atlas Survival livrează prin intermediul unei companii locale.

    Dimensiunile buncărelor variază de la 9 metri pătraţi, vândute pentru aproximativ 50.000 de dolari, la peste 920 de metri pătraţi, preţul ajungând în acest caz la 5 milioane de dolari.

    „Zi şi noapte, telefonul îmi sună constant, contactându-mă oameni din toată ţara. Creşterea vânzărilor se datorează faptului că oamenii se tem de ceea ce se întâmplă în lume în momentul de faţă. Mulţi dintre ei îşi cumpără un buncăr pentru a se simţi în siguranţă, este un fel de plan secundar de supravieţuire”, adaugă Hubbard.

    În a doua săptămână a lunii august, Atlas Survival a ajuns la vânzări de peste 1,7 milioane de dolari, businessul beneficiind de pe urma canalului de YouTube pe care îl moderează fondatorul, care ajunge în prezent la peste 350.000 de abonaţi.

    Printre clienţii tipici se regăsesc oameni educaţi din păturile superioare ale societăţii, creştini, pro-Trump şi pro-arme. De asemenea, Hubbard susţine că gama de clienţi include directori executivi, miliardari şi celebrităţi.

    „De când Joe Biden a devenit preşedinte, mă abordează tot mai mulţi clienţi care vor să se pregătească pentru un potenţial dezastru. De fiecare dată când Biden apare la ştiri, sunt contactat, de regulă, de un republican care îmi spune: «Ţara asta se duce de râpă. Am nevoie de un buncăr!» (…) Ştiţi cine nu cumpără buncăre? Democraţii. Însă cumpără alte feluri de adăposturi antiatomice şi pivniţe în care îşi pot depozita vinurile.”