BusinessMagazin

Tag: vaccin

  • Studiu britanic. O singură doză de vaccin Pfizer nu protejează împotriva noilor tulpini SARS-CoV-2

    O singură doză de vaccin Pfizer nu protejează în faţa noilor tulpini SARS-CoV-2, arată un studiu publicat în revista Science. Răspunsul imun după prima doză a fost mai slab la persoanele care n-au trecut prin boală.

    O singură doză de vaccin Pfizer nu generează suficienţi anticorpi pentru a lupta împotriva noilor tulpini coronavirus dacă persoana nu a trecut deja prin boala COVID-19. Concluzia aparţine unui studiu efectuat de cercetătorii britanici.

    În cadrul studiului s-au analizat probele de sânge ale unor cadre medicale care fie au trecut prin virus, fie nu. Ei au observat că la cei care nu au fost infectaţi anterior şi au primit până acum o singură doză de vaccin, răspunsul imun la variantele britanică şi sud-africană poate fi insuficient.

    În schimb, pentru cei care au trecut deja prin COVID-19, chiar şi o singură doză, ar putea să te protejeze de noile variante.

    Cu toate astea, cercetătorii spun că este posibil ca descoperirile să se aplice şi altor variante aflate în circulaţie, cum ar fi variantele braziliană şi indiană.

  • Dezvăluiri despre vaccinare. ​Care este rata de infectare după vaccin în România? Bilanţul la patru luni de la primul vaccin

    Sub 1% dintre persoanele vaccinate cu cel puţin o doză de ser împotriva COVID-19 s-au mai infectat cu COVID-19 în ultimele patru luni, de la debutul campaniei de vaccinare din 27 decembrie 2020 până în prezent, după cum au anunţat autorităţile. Cele mai multe persoane s-au infectat după prima doză, însă după rapel ponderea persoanelor vaccinate care s-au infectat a scăzut semnificativ.

    „Situaţia persoanelor care au fost confirmate cu infecţie SARS-CoV-2 după vaccinare, de la debutul campaniei de vaccinare până la data de 25 aprilie, vorbim în total de un număr de 21.316 persoane, ceea ce înseamnă 0,7% din totalul persoanelor vaccinate cu o doză, care au avut un test pozitiv pentru infecţia cu SARS-CoV-2”, a precizat Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul campaniei de vacinare.

    Timpul de la administrarea primei doze până la confirmarea infecţiei a fost de 11 zile, în prima parte până la apariţia anticorpilor. Potrivit specialiştilor, anticorpi după vaccinare apar la circa 10 zile de la rapel.

    „Tocmai de aceea atragem atenţia şi recomandăm, cât se poate de ferm, continuarea şi respectarea măsurilor de prevenţie, tocmai pentru a evita infecţia cu SARS-CoV-2. De asemenea, după cea de-a doua doză au fost confirmate cu un test pozitiv un număr de 3.862 de persoane, ceea ce reprezintă 0,2% din totalul persoanelor vaccinate cu doza doi, intervalul mediu de timp fiind de circa 24 de zile”, a mai explicat Gheorghiţă.

    În total, peste 1,8 milioane de oameni s-au vaccinat cu ambele doze de la debutul campaniei de vaccinare până în prezent, iar 1,3 mil. oameni au primit prima doză.

     

  • Care sunt condiţiile de călătorie în Bulgaria, Grecia şi Turcia? Unde este suficient vaccinul şi unde este încă solicitat un test negativ la Covid?

    Persoanele care călătoresc în Grecia nu mai au nevoie de test PCR la intrarea în ţară dacă au trecut două săptămâni de la data efectuării vaccinului anti-Covid, se arată pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe. În Bulgaria şi Turcia însă, călătorii trebuie să prezinte în continuare un test PCR negativ la intrarea în ţară, chiar dacă au făcut vaccinul împotriva Covid-19.

    „Până la data de 26.04.2021, toate persoanele care vor sosi pe cale aeriană şi rutieră în Republica Elenă sunt obligate să prezinte rezultatul (în limba engleză şi cu datele de identificare ale persoanei testate) unui test molecular tip PCR cu rezultat negativ pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, nu mai vechi de 72 de ore de la data prelevării şi a formularului PLF ori a dovezii de vaccinare (în limba engleză) cu unul dintre vaccinurile autorizate, cu condiţia să fi trecut minimum 14 zile de la rapel”, informează MAE.

    De altfel, în Grecia se discută relaxarea unor măsuri de siguranţă sanitară începând cu data de 1 mai. În Bulgaria, pe de altă parte, testul PCR rămâne obligatoriu în ciuda vaccinului.

    „Începând cu data de 29 ianuarie 2021 şi până la data de 30 aprilie 2021, toate persoanele (inclusiv cetăţenii români) care doresc să călătorească în Republica Bulgaria, indiferent de statul din care se deplasează, pot intra pe teritoriul acestui stat cu condiţia prezentării unui test molecular tip PCR cu rezultat negativ pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu maximum 72 de ore anterior sosirii”, arată tot MAE.

    Situaţia este similară şi pentru Turcia, unde, chiar şi vaccinaţi, turiştii trebuie să prezinte un test PCR negativ la intrarea în ţară. Potrivit surselor din turism, din cauza creşterii numărului de cazuri de infectare cu coronavirus, este posibilă înăsprirea măsurilor de acces în această ţară. Turcia şi Bulgaria se află ambele pe lista galbenă în acest moment, astfel că, la revenirea din aceste ţări, este necesară carantina, dacă turistul nu este vaccinat.

    „Începând cu data de 28 decembrie 2020, persoanele care sosesc în Republica Turcia pe cale aeriană trebuie să prezinte la îmbarcare un rezultat negativ al unui test molecular tip PCR pentru depistarea infecţiei cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu maximum 72 de ore înainte de intrarea în Republica Turcia. De asemenea, începând cu data de 30 decembrie 2020, obligaţia prezentării rezultatului negativ al unui test molecular tip PCR pentru depistarea infecţiei cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu maxim 72 de ore înainte de intrarea în Republica Turcia, se aplică şi persoanelor care intenţionează să intre în acest stat pe cale rutieră, feroviară sau maritimă”, se arată pe site-ul MAE.

    Bulgaria, Grecia şi Turcia sunt printre cele mai populare destinaţii în rândul turiştilor români, în condiţiile în care pandemia a tăiat elanul pentru deplasările pe distanţă mare.

    În acest moment, alături de Grecia, şi Croaţia permite intrarea în ţară pe baza unui certificat de vaccinare împotriva Covid-19, dacă au trecut cel puţin 14 zile de la cea de-a doua doză de vaccin sau de la doza unică, în cazul vaccinului care se administrează într-o singură doză, potrivit site-ului MAE.

    De asemenea, în Slovenia este suficientă prezentarea unui certificat de vaccinare anti-Covid-19, cu menţionarea unui termen de cel puţin şapte zile de la vaccinarea cu a doua doză de vaccin Pfizer/Biontech, cel puţin 14 zile de la a doua doză de vaccin Moderna sau cel puţin 21 de zile de la prima doză de vaccin AstraZeneca.

    Începând de pe 20 aprilie 2021, vaccinul va fi suficient pentru a intra şi în Maldive, nemaifiind necesar un test PCR negativ.

     

  • ​Persoanele vaccinate cu ambele doze mai stau în carantină dacă au contact direct cu un caz pozitiv?

    Persoanele care au făcut ambele doze de vaccin şi au depăşit pragul de 10 zile de la administrarea celei de-a doua doză nu mai trebuie să stea în carantină dacă au luat contact direct cu o persoană confirmată cu COVID-19.

    „Exceptarea de la măsura carantinei instituită cu privire la persoanele contact direct ale unei persoane confirmate se aplică pentru persoanele care au efectuat vaccinul împotriva virusului SARS-CoV-2 inclusiv cea de a 2-a doză şi pentru care au trecut cel puţin 10 zile de la administrarea celei de a 2-a doză până la data contactului direct”, potrivit hotărârii din 11 februarie 2021 a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.

    Sunt 1,3 milioane de persoane vaccinate cu ambele doze şi care au beneficiul de a nu mai sta în carantintină la contactul cu o persoană confirmată cu noul virus, potrivit datelor Comitetului de vaccinare. ZF a luat în considerare datele transmise la 9 aprilie, adică în urmă cu 10 zile, termenul peste care intră în vigoare hotărârea prin care sunt exceptate de la carantină.

     

    Cum este definit contactul direct?

    Institutul Naţional de Sănătate Publică defineşte contactul direct în cazul COVID-19 ca persoanele care locuiesc în aceeaşi gospodărie cu un pacient cu COVID, persoanele care au avut un contact fizic direct cu un caz cu COVID, cum ar fi strângere de mâini fără igiena ulterioară a mâinilor, persoane care au avut contact cu secreţiile infecţioaze ale unui caz pozitiv, cum este tusea, de exemplu.

    Şi persoanele care s-au aflat în aceeaşi încăpere sau au avut contact faţă în faţă cu un caz pozitiv mai mult de 15 minute, la mai puţin de doi metri sunt considerate contacţi direcţi, la fel ca personalul medical care acordă îngrijire medicală directă, fără echipament.

     

  • Sputnik V: succes ştiinţific, dar marketing prost? Propagandă şi armă geopolitică? În Europa, vaccinul rusesc lasă o dâră de haos politic şi dezbinare

    Rusia a adus pe piaţă primul vaccin de imunizare contra COVID-19, care, deşi a trecut prea rapid prin testele clinice pentru a da încredere comu­ni­tăţii ştiinţifice internaţionale, este importat, folosit şi produs de tot mai multe state. În Europa, vaccinul rusesc a provocat crize politice şi a accentuat dezbinările dintre statele membre ale UE sau din interiorul ţărilor. Însă Rusia produce acest ser în cantităţi atât de mici în comparaţie cu nevoile interne, încât îl importă din alte părţi. Şi chiar şi aşa, este cu mult în urma altora la ritmul de vaccinare.

    Serbia va fi prima ţară europeană care va produce vaccinul rusesc Sputnik V. Acest lucru se va întâmpla în mai, după cum au anunţat atât guvernul de la Belgrad, cât şi şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov. Iar Italia are toate şansele să devină primul stat membru al Uniunii Europene care produce serul rusesc. Apoi, primarul unei luxoase staţiuni litorale din Portugalia a „garantat“ că vaccinul rusesc poate fi produs acolo, dar cu ajutor din partea Moscovei.

    Sputnik V este produs deja în Belarus, Kazahstan şi India şi urmează să intre în curând în producţie şi în Iran. Ştirile spun că autorităţile ruse, mai precis Fondul Rus de Investiţii Directe, condus de un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin, a semnat contracte şi cu Brazilia şi Coreea de Sud. În afara Rusiei, circa 40 de ţări folosesc deja  Sputnik V sau au de gând să o facă.

    În UE, Ungaria a utilizat prima serul rusesc în campania de vaccinare. San Marino face şi el acelaşi lucru. Cehia, Slovacia şi Austria au achiziţionat vaccinul, lucru pe care se pregăteşte să-l facă şi landul german Bavaria. Regiunea Madrid, sfidând guvernul naţional, a încercat să ajungă la serul rusesc. Aceasta cu toate că Agenţia Europeană a Medicamentelor încă nu a aprobat folosirea Sputnik.

    De altfel, preşedintele Franţei Emmanuel Macron a spus recent că este improbabil ca vaccinul rusesc să joace vreun rol în eforturile Franţei de a accelera campania de vaccinare, întrucât nu are aprobările autorităţilor europene. Presa de la Moscova s-a grăbit să interpreteze declaraţiile în sensul că Macron a declarat că Sputnik nu poate fi folosit în UE pentru grăbirea campaniilor de vaccinare.

    În Cehia şi Slovacia, vaccinul rusesc a provocat adevărate crize politice, iar autorităţile slovene îi acuză pe ruşi că le-au trimis un produs de o calitate mai slabă decât cea promisă. La începutul lunii, ministrul ceh al sănătăţii Jan Blatny a fost demis pentru că a refuzat să se alăture eforturilor de a achiziţiona Sputnik, notează Politico. El a fost înlocuit cu directorul unui spital, care a devenit al patrulea ministru al sănătăţii de la izbucnirea pandemiei, în urmă cu mai bine de un an.

    Demisia lui Blatny a fost cerută de preşedintele ţării, rusofilul Miloö Zeman. Ministrul refuzase să aprobe vaccinul deoarece acesta nu avea aprobarea autori­tăţilor de profil europene şi nici a celor cehe. Premierul Andrej Babis, nici pe departe un aliat al lui Zeman, a fost criticat dur în alianţa de guvernare pentru că a respins un accord cu UE pentru suplimentarea dozelor de vaccinuri pe care le-ar primi Cehia.

    Babis a respins acordul pentru a respecta o înţelegere de rebeliune cu cancelarul Austriei Sebastian Kurz. Şi Austria a comandat doze ruseşti. În Slovacia, un acord pentru achiziţionarea vaccinului rusesc a provocat un scandal politic în urma căruia mai mulţi miniştri au demisionat în martie, iar guvernul s-a prăbuşit. Acordul, scrie Radio Europa Liberă, a fost semnat în secret de către premierul Igor Matovic, iar acest lucru a trezit temeri privind influenţa Rusiei în ţară.

    După câteva săptămâni, autoritatea de control în domeniul farmaceutic a pus public sub semnul îndoielii eficienţa vaccinului rusesc şi a sugerat că ar putea fi probleme serioase de producţie.  Agenţia a spus că dozele de Sputnik V livrate Slovaciei par să fie de o calitate diferită faţe de cele pe care le-a lăudat revista de profil The Lancet ñ studiile şi concluziile apărute în această publicaţie sunt reperele pentru eficienţa serului rusesc. Fondul Rus de Investiţii Directe a caracterizat avertismentele slovace drept „fake news“ şi a acuzat agenţia slovacă de „sabotaj“.

    În cele din urmă, ruşii şi-au cerut înapoi vaccinurile, dar după ce Ungaria, care şi ea a făcut publicitate pentru Sputnik V, s-a oferit să analizeze dozele. În Grecia, opoziţia condusă de fostul premier Alexis Tsipras a cerut ca ţara să cumpere serul rusesc, ceea ce l-a adus în conflict direct cu premierul Kyriakos Mitsotakis, care nu vrea să se abată de la ghidajul UE. Experţii spun că o problemă în cazut Sputnik este producţia. Rusia nu ar avea capacitatea de a creşte producţia internă suficient pentru a acoperi nevoile naţionale şi respecta în acelaşit imp comenzile din străinătate, iar acest lucru a avut ca rezultat apariţia unui deficit se vaccinuri.

    Astfel, Rusia a ajuns în situaţia de fi forţată să importe propriul vaccine de la producători străini precum India şi Coreea de Sud. De asemene, deşi se laudă că a produs primul vaccin eficient  contra Covid din lume, unul care nu are efectele secundare ale serului AstraZeneca, putâd astfel să iniţiaze înainte de toţi campania de vaccinare naţională, Rusia nu este lider la rata de vaccinare. La începutul lunii, doar 6% din populaţie era vaccinată cu cel puţin o doză. Iar lipsa de publicitate pentru Sputnik V chiar în Rusia îi nedumereşte pe observatori, care atrag atenţia că guvernul controlează principalele posturi de radio şi de televiziune şi influenţează semnificativ restul presei.

     

  • O nouă tranşă de vaccin Pfizer ajunge, luni, în România: Autorităţile au administrat până acum peste 4 milioane de doze

    Noua tranşă de vaccin produs de compania Pfizer BioNTech însumează 511.290 de doze, care vor fi livrate pe cale aeriană şi vor ajunge pe aeroporturile din Otopeni, Cluj-Napoca şi Timişoara.

    Transportul către centrele de stocare este asigurat de firma producătoare, inclusiv pe cale terestră. Vaccinurile sunt transportate în condiţii optime de siguranţă, în containere speciale, cu gheaţă carbonică şi folie etanşă.

    Astfel, procesul de vaccinare continuă atât în centrele din Bucureşti, cât şi din ţară, dozele fiind distribuite la Centrul Naţional de Stocare Bucureşti: 146.250 de doze; Centrul Regional de Depozitare Braşov: 64.350 de doze; Centrul Regional de Depozitare Cluj: 62.010 de doze; Centrul Regional de Depozitare Constanţa: 74.880 de doze; Centrul Regional de Depozitare Craiova: 54.990 de doze; Centrul Regional de Depozitare Iaşi: 58.500 de doze; Centrul Regional de Depozitare Timişoara: 50.310 de doze.

    Până la acest moment, România a recepţionat 3.886.019 doze de vaccin produse de compania Pfizer, iar 3.362.997 au fost deja utilizate pentru imunizarea populaţiei.

    Per total, autorităţile au administrat aproape 4,1 milioane de doze anti-COVID-19, număr ce acoperă cu prima doză doar 13% din populaţia ţării. Prin comparaţie, media la nivelul Uniunii Europene este de 17,4% pentru prima doză.

     

  • Cum arată harta locurilor libere la vaccin şi a listelor de aşteptare?

    Harta interactivă de pe platforma naţională de vaccinare arată în prezent câte locuri sunt libere pentru vaccinarea cu cele trei seruri folosite în România împotriva pandemiei de COVID-19.

    Potrivit datelor de la ora 10:55, din 18 aprilie, în ţară mai sunt disponibile 60.651 de locuri de vaccinare cu Pfize, 58.283 de locuri de vaccinare cu Astra Zeneca şi 26.693 de locuri cu Moderna.

    În toate judeţe sunt locuri disponibile pentru vaccinare, fie cu Astra Zeneca sau cu Moderna / Pfizer şi după cu se poate vedea din harta de mai sus nici un judeţ nu este marcat cu roşu.

    Cele mai multe locuri libere sunt în judeţele Timiş – 16.759 de locuri şi Suceava – 6.700 de locuri în timp ce la polul opus cu cele mai puţine locuri se află judeţele Olt – 815 locuri şi Călăraşi – 849 locuri.

    Pe platforma de programare apare şi harta listelor de aşteptare pentru cele trei vaccinuri folosite de România, cel mai mare apetit pentru imunizare fiind în Bucureşti, cu aproape 78.000 de oameni înscrişi pe liste.

    În acelaşi timp, în judeţul Mehedinţi nu estet înscrisă nici o persoană pe listele de aşteptare.

    În general, Capitala a epuizat de fiecare dată dozele disponibile de vaccin încă din primele zile de la intrarea în ţară a tranşelor de la producători. În acest context, reprezentanţii din judeţele din jurul Bucureştiului au arătat că locuitorii Capitalei aleg de multe ori să călătorească în judeţele vecine pentru a se imuniza, o situaţie întâlnită de asemenea şi în alte zone din ţară.

    Şi în Cluj sunt liste de aşteptare lungi, cu peste 33.000 de oameni care vor să se imunizeze la unul dintre centrele din raza judeţului. Datele sunt disponibile pe platforma de programare, aferente orei 10:55.

    Cele mai multe solicitări pe listele de aşteptare sunt pentru vaccinul Pfizer – peste 237.000 de români alegând acest ser pentru imunizare, urmat de Moderna – peste 11.000 de înscrieri pe lista de aşteptare şi Astra Zeneca – peste 2.600 de înscrieri pe lista de aşteptare.

     

     

  • Un vaccin împotriva cancerului, pe bază de ARN mesager, este în curs de dezvoltare

    Uğur Şahin şi Özlem Türeci au decis să investigheze posibilitatea de a face un vaccin pentru acel virus misterios şi extrem de contagios folosind ARNm. Astfel, în câteva săptămâni, oamenii de ştiinţă BioNTech au dezvoltat un vaccin experimental în parteneriat cu gigantul farmaceutic american Pfizer. Astfel, 10 luni mai târziu, vaccinul a trecut studiile clinice şi obstacolele de reglementare şi a început să fie folosit în întreaga lume. Acelaşi principiu poate fi aplicat în combaterea altor boli legate de sistemul imunitar, cum ar fi gripa, malaria şi cancerul.

    „Avem mai multe vaccinuri diferite împotriva cancerului pe bază de ARNm”, a declarat Türeci. „Deşi este prea devreme pentru a prezice când va fi disponibil un astfel de vaccin, perspectiva este promiţătoare. Este foarte dificil de prezis în dezvoltarea inovatoare. Dar ne aşteptăm să fie gata în câţiva ani”, a adăugat Türeci.

    Comunitatea biotehnologiei studiază ARNm de două decenii. Platforma medicală funcţionează pe baza unor instrucţiuni pentru transformarea proteinelor antigenice găsite pe suprafaţa unui virus în celulele corpului. Antigenul va fi apoi copiat şi produs în mai multe celule pentru a crea sistemul imunitar împotriva acelui virus specific, potrivit Observer.

    Pentru cancer, ARNm este investigat ca o modalitate de a furniza celulelor codurile proteice dintr-o tumoră specifică, care ar putea fi personalizate pentru a se potrivi cu mutaţiile cancerului unei persoane. Celulele produc apoi aceste proteine ​​şi antrenează sistemul imunitar pentru a proteja organismul de cancer.

    Moderna din Boston, care a dezvoltat un alt vaccin COVID-19 pe bază de ARN mesager într-un timp record similar, investighează, de asemenea, potenţialul tehnologiei în tratarea şi prevenirea altor boli. Firma are 24 de vaccinuri pe bază de ARNm sau terapii în lucru, inclusiv trei proiecte de vaccinare anunţate în ianuarie: unul pentru HIV, unul pentru gripa sezonieră şi al treilea virus Nipah, care provoacă encefalită şi are o rată a mortalităţii de până la 75%.

    Vineri, preşedintele german Frank-Walter Steinmeier le-a acordat lui Şahin şi Türeci Ordinul de merit, una dintre cele mai înalte onoruri ale ţării, în cadrul unei ceremonii la care a participat cancelarul Angela Merkel.

    Cuplul a subliniat că succesul cu vaccinul COVID-19 al BioNTech este un efort de echipă. „Este vorba despre efortul multora: echipa noastră de la BioNTech, toţi partenerii implicaţi, de asemenea guverne, autorităţi de reglementare, care au lucrat împreună, de urgenţă”, a spus Türeci. „După cum o vedem, aceasta este o recunoaştere a acestui efort şi, de asemenea, o sărbătoare a ştiinţei”.

     

  • Europa: Când ar putea fi atinsă imunitatea de turmă în lipsa vaccinului Johnson & Johnson

    Suspendarea vaccinului Johnson & Johnson ar putea îngreuna eforturile de imunizare din Uniunea Europeană cu peste două luni, conform datelor colectate de Airfinity, o companie de analize ştiinţifice cu sediul în Londra.

    Iniţial, Airfinity estimase că 75% din populaţia UE va fi vaccinată până pe 30 septembrie, însă termenul ar putea fi extins până la începutul lunii decembrie în cazul în care vaccinul J&J se dovedeşte prea periculos pentru a putea fi utilizat.

    Autorităţile sanitare din Statele Unite au recomandat săptămâna aceasta încetarea administrării serului J&J după ce şase femei cu vârste de până în 50 de ani au dezvoltat cheaguri de sânge, într-o nouă piedică pusă în faţa eforturilor de imunizare din.

    Zilele trecute, Danemarca a devenit prima ţară din UE care a renunţat definitiv la vaccinul dezvoltat de AstraZeneca şi Universitatea Oxford, mişcare lansată – de asemenea – pe fondul unor cheaguri de sânge în rândurile persoanelor care au primit dozele grupului anglo-suedez.

    Până acum au fost administrate peste 100 de milioane de vaccinuri anti-coronavirus la nivelul Uniunii Europene, număr ce acoperă cu prima doză circa 16-17% din populaţia UE.

     

  • CEO-ul Pfizer spune că o a treia doză de vaccin anti-COVID-19 este necesară

    „Este extrem de important să suprimăm grupul de persoane care pot fi susceptibile la virus”, a declarat CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, la CNBC.

    Acesta a adăugat că vaccinurile vor fi un instrument important în lupta împotriva variantelor extrem de contagioase.

    Pfizer a declarat la începutul acestei luni că datele actualizate din studiul său clinic au arătat că vaccinul său este extrem de eficient la şase luni după a doua doză.

    În februarie, Pfizer şi BioNTech au declarat că testează o a treia doză din vaccinul anti-COVID-19 pentru a înţelege mai bine răspunsul imun împotriva noilor variante ale virusului.

    Un anunţ similar a fost făcut şi de compania Moderna. Deşi vaccinul Moderna are acum o eficienţă de peste 90% la şase luni după administrarea celei de-a doua doze, a treia doză ar urma să crească protecţia imunitară.

    „Virusul se modifică suficient de mult pentru ca sistemul imun să nu-l mai recunoască şi astfel este necesar un nou vaccin. Aceasta a treia doză este un buster necesar pentru a ne asigura o protecţie ridicată şi la tulpina sud-africană şi probabil va fi testat în curând şi pentru cea braziliană”, declara Octavian Jurma, cercetător ştiinţific.

    Deşi vaccinurile par să ofere o protecţie foarte mare, s-a dovedit că noile variante reduc eficienţa acestora.

    Reprezentanţii Moderna spun că vaccinurile anuale anti-COVID-19 vor deveni un fapt comun şi că noul coronavirus nu va dispărea de pe planetă.

    „Profilul se potriveşte cu profilurile celorlalte vaccinuri aprobate care oferă un beneficiu semnificativ. Prin urmare, sperăm că majoritatea oamenilor se vor imuniza în continuare, chiar dacă vor avea câteva zile mai critice, cu simptome asemănătoare gripei. Ei trebuie să ştie că acest vaccin oferă o protecţie împotriva bolii COVID-19”, a declarat Stephen Hoge, preşedinte Moderna.