BusinessMagazin

Tag: urmarire

  • Parlamentari, foşti primari urmăriţi penal, o franţuzoaică şi o moldoveancă în cursa electorală

     PSD

    Pentru Primăria Generală a Capitalei, social-democraţii o propun pe Gabriela Firea. Senator ales la ultimele alegeri parlamentare, Gabriela Firea este de profesie jurnalist şi are 43 de ani. Este căsătorită cu primarul oraşului Voluntari, Florentin Pandele, cu care are doi băieţi. Firea este vicepreşedinte al PSD şi liderul organizaţiei Bucureşti. Purtător de cuvânt al campaniei prezidenţiale PSD din 2014, senatorul Gabriela Firea declara atunci că premierul Victor Ponta “este un foarte bun familist, ceea ce, din nefericire pentru el, Klaus Iohannis nu are această calitate”. Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a sancţionat-o cu avertisment pe Gabriela Firea pentru afirmaţia despre familiile fără copii şi a condamnat public astfel de declaraţii, apreciind că sunt discriminatorii şi încalcă dreptul la demnitate al persoanelor. Ideea de forţă cu care candidează este “o femeie face curat zilnic după mai mulţi bărbaţi”, testată şi ca slogan de campanie.

    PNL

    Cătălin Predoiu este al patrulea candidat al liberalilor la funcţia de primar general al Capitalei, el refuzând în mai multe rânduri, în cadrul discuţiilor interne din PNL, să îşi asume candidatura, în condiţiile în care viează funcţia de premier. El a fost ministru al Justiţiei între 2008 şi 2012, fiind menţinut în funcţie în patru guverne consecutive. În 2008 a candidat pentru un mandat de deputat în Buzău, dar a fost surclasat de candidatul PSD, Marian Ghiveciu. Înaintea lui Cătălin Predoiu, a fost desemnat pentru a candida la funcţia de primar general din partea PNL europarlamentarul Cristian Buşoi. Buşoi s-a retras, lăsându-i locul deputatului Ludovic Orban. După o vizită la DNA, procurorii au anunţat că Orban este cercetat sub control judiciar pentru folosirea influenţei în scopul obţinerii unor foloase necuvenite, acesta solicitându-i unui om de afaceri 50.000 de euro pentru campania electorală din vara anului 2016. Următorul desemnat a fost Marian Munteanu, pe care PNL a decis să-l retragă la doar o săptămână de la desemnare. Candidatura lui Marian Munteanu a stârnit un val de critici din partea societăţii civile, mai multe ONG-uri solicitând retragerea acestuia, pe motiv că este incompatibil cu valorile europene şi democratice şi a dat dovadă de simpatii faţă de mişcarea legionară, de care nu s-a dezis niciodată. Contestaţiile s-au intensificat ulterior, chiar candidaţi ai PNL la sectoarele din Capitală delimitându-se de Marian Munteanu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a ajuns Irlanda de Nord o destinaţie turistică datorită unui serial TV

    Cairncastle, aflat in Irlanda de Nord, a devenit o loc din ce în ce mai aglomerat şi care este vizitat de turişti din întreaga lume. Iar asta datorită unui serial TV. Show-ul HBO, Game of Thrones, adaptat după cărţile scriitorului George R. R. Martin  este un veritabil hit şi este urmărit de milioane de oameni din întreaga lume. Însă producţia nu este profitabilă doar pentru HBO sau autorul cărţilor, ci şi pentru Irlanda de Nord, locul unde o parte din serial este filmat.

    Milioane de turişti vizitează ţara pentru a vedea locaţiile celebre din serial- castele, dealuri, peşteri sau plaje, scrie Newsweek.
    Robert Boake, responsabil pentru alegerea locaţiilor din Irlanda, a declarat că vedea chiar şapte autobuze pe zi, pe timpul verii, toate pline cu turişti. „Ne urmăresc foarte mulţi fotografi, iar dronele au început să fie o problemă”, a mai spus el.

    Vizita showului în Irlanda de Nord ar putea ajuta economia ţării şi să facă ceea ce a reuşit Lord of The Rings pentru Noua Zeelandă. În 2001, cu trei luni înainte lansării primului film din trilogia Lord of The Rings, veniturile Noii Zeelande provenite de la vizitatori străini ajungeau la 5.3 miliarde de dolari. În martie 2014, ţara a atins venituri de 10.3 miliarde de dolari. Chiar dacă nu există dovezi concrete că filmul a ajutat la creşterea turismului din zonă, potrivit Forbes, 80% dintre turiştii care au vizitat Noua Zeelandă ştiau că filmele Lord of the Rings au fost filmate acolo.

    În cazul Irlandei de Nord, care a investit 4.6 milioane de dolari în producţia primului sezon al serialului Game of Thrones, i-a revenit 30 milioane de dolari înapoi în economie, în materie de cheltuieli pentru bunuri şi servicii . Pentru sezonul cinci, Irlanda de Nord a investit 17.6 milioane de dolari în serial şi a avut un venit de 162 milioane de dolari, bani cheltuiţi de stafful HBO pe hoteluri, transport şi alte costuri de producţie.

    Un alt exemplu de stimulare a economiei de către serialul TV este Croaţia. Compania de producţii HBO va construi cele mai mari studiouri ale sale din Europa Centrală şi de Est la Dubrovnik, lângă graniţa Croaţiei cu Muntenegru.

    Primarul oraşului Dubrovnik, Andro Vlahusic a declarat că a fost în Statele Unite pentru a negocia termenii afacerii cu cei din conducerea HBO. Conform site-ului justdubrovnik.com, planul include un studiouri şi un parc tematic ce se va întinde pe o suprafaţă de 50.000 de metri pătraţi.

  • Patronii clubului Colectiv şi reprezentanţii firmei de artificii, chemaţi la Parchetul General

    Administratorii clubului Colectiv şi reprezentanţii firmei de artificii, toţi urmăriţi penal pentru tragedia din toamna anului trecut, au fost citaţi de procurori pentru a se prezenta, vineri, la sediul Parchetului General, susţin surse judiciare.

    Potrivit acestora, cei şase au fost chemaţi „pentru a li se comunica acte procedurale ce au fost efectuate şi paşi premergători trimiterii în judecată a dosarului”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DNA: Robert Negoiţă este urmărit penal pentru evaziune fiscală în formă continuată

     Potrivit procurorilor, fapta de evaziune fiscală, cu un prejudiciu calculat la peste 77.000.000 de lei, are legătură cu modul în care Robert Negoiţă, prin firmele sale, a construit trei ansambluri rezidenţiale în Bucureşti, în oraşul Voluntari şi în Popeşti-Leordeni, între 2005 şi 2009.

    “În perioada 2005- 2009, prin folosirea resurselor societăţilor pe care le administra, suspectul Negoiţă Robert Sorin a construit trei ansambluri rezidenţiale compuse din imobile de locuit şi locuri de parcare şi a vândut, în nume propriu, un număr de 1.250 din aceste imobile, ascunzând activitatea economică desfăşurată prin neînregistrarea ca persoană impozabilă în scopuri de TVA, nedeclararea şi neachitarea către bugetul de stat a TVA în valoare de 77.148.021 lei ”, se arată în comunicatul procurorilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DNA: Dragnea, urmărit penal pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual

    Preşedintele PSD Liviu Dragnea este urmărit penal pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, a transmis printr-un comunicat de presă, miercuri, DNA.

    Potrivit unui comunicat, procurorii DNA au dispus urmăriea penală faţă de Liviu Dragnea, la data faptelor preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, respectiv preşedinte al organizaţiei judeţene a unui partid politic, pentru “instigare la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată şi instigare la fals intelectual, în formă continuată”.

    Potrivit procurorilor “în perioada iulie 2006 – decembrie 2012, suspectul Dragnea Nicolae Liviu, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, respectiv de preşedinte al organizaţiei judeţene a unui partid politic, cu intenţie, a determinat-o pe inculpata Alesu Floarea, la acea vreme director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman să îşi încalce atribuţiile de serviciu prin menţinerea în funcţie şi implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiaşi instituţii”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 5000 de locuri de muncă vor fi puse la bătaie la târgul Angajatori de Top din weekend


    100 de companii, 300 de specialişti din domeniul resurselor umane, peste 5000 de locuri de muncă şi peste 700 de poziţii în cadrul programelor de internship&trainee vor găsi anul acesta partcipanţii la târgul Angajatori de Top. Evenimentul va avea loc vineri şi sâmbătă, 25-26 martie, la Sala Palatului, interval în care sunt aşteptaţi să participe peste 10 000 de profesionişti, studenţi şi proaspăt absolvenţi.

    „Din semnalele pe care le-am primit până acum din partea angajatorilor cu care colaborăm de 10 ani, anul 2016 va fi unul extrem de competitiv. Foarte mulţi angajatori îşi formează echipele, iar numărul angajarilor este în creştere faţă de anii trecuţi, lucru care se poate observa şi din creşterea cu 25% a poziţiilor deschise în cadrul Angajatori de TOP comparativ cu ediţia din toamnă 2015. În acest context, atragerea candidaţilor care sunt într-adevăr valoroşi va reprezenta o preocupare pentru specialiştii HR. Târgul de joburi Angajatori de TOP creează cadrul potrivit atât pentru angajatori, cât şi pentru candidaţi, fiind printre canalele preferate de recrutare, pentru că le oferă companiilor posibilitatea de a cunoaşte potenţialii candidaţi şi a avea un prim contact cu aceştia.” – a declarat Cristina Carataş, project manager Angajatori de TOP Bucureşti.

    Potrivit organizatorilor, există o serie de poziţii pentru care angajatorii întâmpină dificultăţi în procesul de recrutare, cele mai mai mari dificultăţi fiind întâlnite pentru joburile care presupun cunoştinţe de limbi străine, în general, poziţiile cu cerinţe de limbă germană, maghiară, bulgară, slovenă, croată, daneză, olandeză, greacă. Alături de acestea, competiţia este acerbă mai ales pe câteva tehnologii pe care le urmăresc cei mai mulţi dintre angajatori – exemplu, C++, PHP, Java, dar şi pentru profilele nişate din inginerie, transporturi sau logistică.

    În cadrul evenimentului Angajatori de TOP, cele 100 de companii provin din peste 14 domenii de activitate, iar poziţiile deschise sunt adresate atât profesioniştilor, dar şi persoanelor cu un nivel mediu de experienţă şi celor entry-level.  Pe lângă cele 5000 de joburi, companiile au deschise şi peste 700 de poziţii în cadrul programelor de internship şi trainee, adresate studenţilor şi proaspăt absolvenţilor. 58% dintre companii urmăresc să recruteze între cinci şi 10 interni, 25% între 10 şi 20 de interni, 13% dintre companii au planuri de recrutare a peste 20 de interni, iar 4% dintre companii doresc să recruteze peste 50 de interni. Specializările urmărite sunt diverse, iar poziţiile sunt în departamente precum: Marketing, Resurse Umane, Achiziţii,  Logistică, Vânzări, Juridic, Audit&Consultanţă, Financiar, Producţie.

    „Odată cu deschiderea celui de-al patrulea centru logistic din ţară, la Lugoj, Lidl România îşi extinde echipa şi oferă multiple oportunităţi de angajare. Viitorii noştri colegi vor beneficia în mod constant de oportunităţi de dezvoltare şi promovare, vor avea parte de pachete salariale atractive, peste medie, şi vor fi sprijiniţi să atingă performanţă în cadrul echipei Lidl. Totodată, deoarece credem în tineri, în ideile lor inovatoare şi în dedicarea lor, derulăm programul Campionatul de Management, care se adresează absolvenţilor de studii superioare ce îşi doresc o carieră în Retail. Acest program le oferă tinerilor ambiţioşi şansa de a trece printr-un program de pregătire profesională timp de un an, la sfârşitul căruia pot dobândi o poziţie în compania noastră potrivită competenţelor demonstrate”, a declarat Ileana Ştefan, director de resurse Umane în cadrul Lidl România.

    Pe lângă cele 5000 de oportunităţi de carieră, în cadrul evenimentului vor avea loc şi 35 de Workshopuri şi Conferinţe. Profesionişti din cadrul companiilor: Coca-Cola HBC, Lidl România, Genpact, EY, Stefanini România, Veeam Software, Deloitte, DB Schenker, DB Schenker Global Services Europe, Telus International Europe, Computer Generated Solutions, Uniqa Asigurări, Allianz Worldwide Partners, Telekom România, BCR, JTI, Oracle, Hewlett Packard Enterprise, HP Inc., Dell, BearingPoint, IBM, Ericsson, UniCredit Business Integrated Solutions, Accenture, Vodafone Shared Services, Intralinks, Intel România şi Bitdefender vor susţine  sesiuni de 45 de minute în cadrul cărora vor prezenta procese şi inovaţii dezvoltate, proiectele în desfăşurare, competenţele şi abilităţile căutate la viitorii angajaţi, planurile de angajare pentru următoarea perioadă etc.

     Accesul la eveniment este gratuit în baza preînscrierii pe www.hipo.ro şi va fi permis vineri, 25 martie, în intervalul 10.00-18.00 şi sâmbătă, 26 martie, în intervalul 10.00-17.00, la Sala Palatului din Bucureşti. Pentru cele peste 5000 de poziţii deschise, vizitatorii pot aplica folosind un singur CV Barcode. CV-ul Barcode îl pot obţine din contul personal, pe Hipo.ro. După completarea CV-ului au posibilitatea să descarce CV-ul în format Barcode, pe care, ulterior, să îl printeze şi să aplice la joburile deschise de cele 100 de companii.

    Catalyst Solutions este o companie de consultanţă în domeniul resurselor umane, specializată în dezvoltarea de soluţii de recrutare şi employer branding. Printre proiectele companiei se află Angajatori de TOP (cel mai mare târg de carieră din Romania organizat bianual în Bucureşti, Timişoara), www.HiPo.ro – singurul portal de carieră dedicat exclusiv candidaţilor cu studii superioare, Top Talents Romania (proiect ce identifică în fiecare an cei mai valoroşi 300 de tineri absolvenţi la nivel naţional), Consulting Days (cuprinde o serie de conferinţe dedicate celor interesaţi de audit, taxe, contabilitate, legal şi IT&C), Ghidul Angajatorilor (publicaţie de orientare în carieră adresată studenţilor şi masteranziilor din domeniul economic şi tehnic distribuită în cele mai importante centre universitare din ţară), DevTalks (proiectul reuneşte 1000 de developeri & profesionişti IT pasionaţi de zonele web, online, cloud computing şi big data)  Târgul Virtual pentru Absolvenţi şi Angajatori de TOP Virtual.

  • PostMaster permite urmărirea corespondenţei cu ajutorul GPS

    PostMaster, companie membră a Austrian Post Group şi cel mai mare furnizor de servicii poştale private din România, a introdus serviciul Track&Trace, care permite urmărirea corespondenţei pe întregul parcursul acesteia, de la preluarea de către poştaş şi până la momentul livrării în cutia poştală a destinatarului. PostMaster este primul operator poştal privat cu acoperire naţională care introduce acest tip de serviciu.

    “Clienţii din orice domeniu vor putea accesa situaţii în timp real ale livrării corespondenţei şi vor beneficia de un instrument eficient de raportare şi evaluare. Ştim că pentru unele categorii de corespondenţă este foarte importantă certificarea livrării şi a distribuţiei în timpul stabilit, iar Track&Trace va securiza orice angajament necesar în acest sens”, a declarat Florin Bogasieru, Director de Vânzări PostMaster.

    Fiecare poştaş va fi echipat cu un terminal mobil prevăzut cu un scanner şi localizabil prin GPS. Poştaşul va scana borderoul de distribuţie primit împreună cu plicurile şi i se vor genera automat comenzile de lucru pentru ziua în curs, cu toate adresele la care trebuie să livreze corespondenţa. Pe parcursul zilei, poştaşul va scana fiecare plic distribuit, cu cod de bare unic, moment în care aplicaţia va înregistra data şi ora exactă a livrării, identitatea unică a trimiterii şi coordonatele GPS, care vor trebui să corespundă cu adresa de destinaţie. Astfel se pot genera raportări în timp real, la nivel de zi, şi se observă în mod clar parcursul poştaşului şi livrările efectuate.

  • PostMaster permite urmărirea corespondenţei cu ajutorul GPS

    PostMaster, companie membră a Austrian Post Group şi cel mai mare furnizor de servicii poştale private din România, a introdus serviciul Track&Trace, care permite urmărirea corespondenţei pe întregul parcursul acesteia, de la preluarea de către poştaş şi până la momentul livrării în cutia poştală a destinatarului. PostMaster este primul operator poştal privat cu acoperire naţională care introduce acest tip de serviciu.

    “Clienţii din orice domeniu vor putea accesa situaţii în timp real ale livrării corespondenţei şi vor beneficia de un instrument eficient de raportare şi evaluare. Ştim că pentru unele categorii de corespondenţă este foarte importantă certificarea livrării şi a distribuţiei în timpul stabilit, iar Track&Trace va securiza orice angajament necesar în acest sens”, a declarat Florin Bogasieru, Director de Vânzări PostMaster.

    Fiecare poştaş va fi echipat cu un terminal mobil prevăzut cu un scanner şi localizabil prin GPS. Poştaşul va scana borderoul de distribuţie primit împreună cu plicurile şi i se vor genera automat comenzile de lucru pentru ziua în curs, cu toate adresele la care trebuie să livreze corespondenţa. Pe parcursul zilei, poştaşul va scana fiecare plic distribuit, cu cod de bare unic, moment în care aplicaţia va înregistra data şi ora exactă a livrării, identitatea unică a trimiterii şi coordonatele GPS, care vor trebui să corespundă cu adresa de destinaţie. Astfel se pot genera raportări în timp real, la nivel de zi, şi se observă în mod clar parcursul poştaşului şi livrările efectuate.

  • Doi foşti colegi de liceu au pornit un canal de YouTube urmărit de 250.000 de români. “Lumea caută mereu feţe proaspete”

    Un calcul realizat pe baza informaţiilor obţinute de la vloggerii cu care am discutat arată că, pentru a obţine echivalentul unui salariu minim pe economie (1.050 lei), un creator de conţinut trebuie să genereze, lunar, peste 2,5 milioane de afişări. Mai simplu spus, dacă toată populaţia Bucureştiului s-ar uita lună de lună la clipurile sale, un youtuber ar reuşi să câştige în jur de 250 de dolari.

    Cum reuşesc atunci creatorii români să trăiască de pe urma canalelor de YouTube? „Trebuie să îţi creezi propriile tale contracte cu diferiţi terţi. Nu poţi să trăieşti din YouTube“, explică Ionuţ Bodonea şi Andrei Lăcătuş, care au fiecare 27 de ani şi care au dezvoltat serialul online „10 lucruri“.

    CITESTE SI:

    Povestea tinerilor din Cluj care au creat unul dintre cele mai populare seriale online din România

    Cum a ajuns un tânăr din Deva să fie mai popular decât Smiley. Aproape un milion de oameni s-au abonat la glumele lui

    Povestea lor a început în urmă cu aproape 5 ani, într-un club din Bucureşti: „A fost ideea mea, vreau să scrie mare în toată revista“, spune Andrei râzând. „Într-o seară, când eram în Kulturhaus, am văzut o fată dansând în nişte feluri nu tocmai ortodoxe şi am zis «Frate, aş face un filmuleţ cu fata asta, 10 feluri în care să nu dansezi în club». Urma să vină ziua mea, aşa că le-am dat mesaj prietenilor mei şi le-am zis că ştiu ce vreau cadou, şi anume domeniul 10lucruri.ro.“ Alături de Ionuţ şi un alt fost coleg de liceu au reuşit să filmeze un clip, dar nu au fost foarte mulţumiţi de ce le-a ieşit; surprinderea lor a fost cu atât mai mare când au văzut cât de repede s-a viralizat.

    „Primul clip a făcut zece mii de vizualizări într-o zi sau două. Ne-am chinuit cu o lavalieră chinezească pe care am dat 25 de lei, cu un trepied găsit printr-un beci şi cu o cameră de 640×480, un handycam de vacanţă. Filma mai prost decât toate telefoanele din ziua de azi. Îmi aduc aminte că ne-a şi dat cineva un comentariu, «cu ce cartof ai filmat asta?»“

    Primul moment dificil pentru echipa „10 lucruri“ a venit odată cu ideea monetizării canalului. „Colegul nostru Vlad ne-a spus că putem să scoatem bani din 10 lucruri, dar că pentru asta trebuie să ne organizăm ca o redacţie. Noi n-am putut ţine pasul, el s-a supărat că noi nu dădeam nimic la deadline şi a decis să îşi facă propriul lui canal. Culmea, exact din momentul ăla am început să producem bani“, îşi aminteşte Andrei, la fel cum îşi aminteşte şi că în primul an nu au avut niciun proiect, în al doilea an au avut unul sau două şi au ajuns, încet-încet, la o medie de două proiecte pe lună: „Primul contract a fost pentru Biblionet, era un proiect făcut de Bill şi Melinda Gates. Practic, din momentul ăla ne-am dat seama că putem să taxăm apariţia anumitor produse în show-ul nostru. Product placement putea să facă oricine; ce ne diferenţia pe noi era că pe baza unui brief dezvoltam tot proiectul. Este prima oară, chiar săptămâna asta, când o să postăm un clip care nu are scenariul scris în totalitate de noi“.

    Canalul „10 lucruri“ are astăzi aproape 250.000 de abonaţi şi peste 140 de clipuri publicate. Contractele le încheie pe societatea 10 lucruri SRL, o agenţie de publicitate pe care vor să deruleze mai multe proiecte, inclusiv în zona de spectacole. Ionuţ a renunţat la jobul său de zi cu zi şi manageriază businessul, angajament pe care şi l-a luat în momentul în care au deschis firma. Nu vor să vorbească foarte mult despre încasări, dar spun că într-o lună bună pot să asigure „un salariu bun, peste medie“ fiecărui membru al echipei. Iar echipa mai include, în afară de ei, încă 4-5 persoane.

    „În România nu poţi să trăieşti din CPM (banii oferiţi pe mia de vizualizări – n.red.), ai cam 100 de dolari la un milion de vizualizări. E foarte greu să faci un milion de vizualizări, iar banii sunt mult prea puţini. În străinătate e un pic mai bine, pentru că acolo licitează mult mai mulţi advertiseri pe un singur slot. La noi licitează un om pe zece sloturi. Nu e neapărat vina advertiserilor, şi piaţa e destul de mică“, îmi explică Ionuţ, care detaliază şi motivele: „Nu se investesc bani în pre-roll-urile de la YouTube sau în publicitatea care intră forţat în timpul clipurilor. Nu poţi să trăieşti din YouTube, trebuie să îţi creezi propriile tale contracte cu diferiţi terţi“.

    Cel mai mare proiect al lor, ca şi valoare, a fost pentru un producător de bere. Ca vizualizări, însă, cel mai de succes a fost pentru o băutură energizantă care i-a trimis, pentru cinci zile, în Ibiza. „Era povestea atât de bine făcută şi produsul integrat atât de puţin încât nu a zis nimeni că e reclamă.“ Durata medie a unui episod este de zece minute; şi chiar dacă timpul de consum este mult mai mic acum pe online, „pentru un episod de genul ăsta lumea stă şi se uită. Lumea s-a obişnuit cu o anumită durată, de-asta clipurile din serialul 10 lucruri au în general 10 minute. E o poveste, iar oamenii se uită până la capăt; e ca un episod din Friends, dacă l-ai face de trei minute s-ar supăra toată lumea pe tine“, spune Andrei.

  • Ericsson Mobility Report, ediţia MWC 2016: Pauzele în redarea conţinutului video, la fel de stresante ca urmărirea unui film horror

    Ericsson lansează cu ocazia Mobile World Congress 2016, unul dintre cele mai mari târguri de tehnologie la nivel global, o versiune actualizată a studiului Ericsson Mobillity Report. Acesta analizează impactul pe care îl au diferite niveluri de performanţă a reţelelor asupra utilizatorilor de smartphone-uri şi percepţia lor legată de operatorii mobili şi furnizorii de conţinut digital.

    Studiul s-a bazat pe tehnologii din domeniul neuroştiinţelor* pentru a măsura obiectiv răspunsurile emoţionale ale utilizatorilor la diverse experienţe ce implicau telefonul mobil. Astfel,  au fost măsurate pulsul, activitatea cerebrală şi mişcările ochilor persoanelor care se uitau la videoclipuri pe telefon. 

    Încărcări grele ale paginilor web sau a conţinutului video au provocat creşterea pulsului utilizatorilor cu 38%. Pauzele de şase secunde în redarea conţinutului video au dus la creşterea nivelului de stres cu o treime. Astfel, stresul provocat de aceste întârzieri a fost asemănător cu cel produs de vizionarea unui film horror, sau de rezolvarea unei probleme de matematică şi chiar mai mare decât cel resimţit la o coadă la casă într-un supermarket. Odată ce un clip video începe să ruleze din nou, o pauză adiţională poate creşte dramatic nivelul de stres.

    • Numărul total de abonamente mobile a ajuns în ultimul trimestru din 2015 la aproximativ 7,3 miliarde, ceea ce înseamnă o rată de penetrare de 100% şi echivalentul numărul total de oameni care trăiesc pe glob.

    • Traficul de date mobile la nivel global a crescut cu 65% între ultimul trimestru din 2014 şi aceeaşi perioadă a anului 2015.

    • Există un miliard de abonamente LTE în întreaga lume, cu aproximativ 160 de milioane de abonamente noi în ultimul trimestru din 2015.