Tag: ucraina

  • Japonia va oferi un ajutor suplimentar Ucrainei şi ţărilor vecine

    Fondurile vor fi folosite pentru a acorda asistenţă medicală şi ajutoare alimentare, a declarat ministerul japonez într-un comunicat. Banii vor fi utilizaţi în Ucraina, dar şi pentru persoanele refugiate în alte ţări precum Polonia, Republica Moldova şi România.

    Astfel, suma totală a ajutorului va ajunge la 200 de milioane de dolari. Prima parte a ajutorului oferit de Japonia a fost anunţată pe 11 martie.

    „Guvernul Japoniei va continua să ofere sprijin şi să fie alături de poporul ucrainean care se confruntă cu greutăţi, în colaborare cu comunitatea internaţională, inclusiv cu membrii G7″, scrie intr-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe, potrivit CNN.

    Printre cele nouă organizaţii internaţionale şi japoneze care au primit fonduri se numără Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi şi Comitetul Internaţional al Crucii Roşii.

  • Gropile comune şi cadavrele împrăştiate pe străzile din Bucha au stârnit indignare la nivel mondial

    Ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba a cerut Curţii Penale Internaţionale să investigheze uciderea civililor în Bucha, la nord-vest de Kiev. Kuleba a acuzat trupele ruse că au ucis civili „din furie“ în timp ce ocupau şi mai târziu se retrăgeau din Bucha.

    Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că doreşte să vadă un blocaj total al exporturilor ruseşti de cărbune şi petrol către Uniunea Europeană „în această săptămână“, în urma descoperirii a ceea ce el a descris drept „semne foarte clare“ de crime de război din Bucha, conform CNN.

    SUA vor cere Naţiunilor Unite să suspende Rusia din Consiliul pentru Drepturile Omului, a declarat luni am­ba­sadorul SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield. „În strânsă coordonare cu Ucraina, ţările europene şi alţi parteneri de la ONU, vom solicita suspendarea Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU“.

  • Ciolacu şi Cîţu, mesaje pentru preşedintele Zelenski şi poporul ucrainean în şedinţa comună a Parlamentului

    Preşedintele Senatului, Florin Cîţu, şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, au ţinut luni discursuri în deschiderea şedinţei comune a Parlamentului în cadrul căreia preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a adresat parlamentarilor români.

    Liderii Senatului şi Camerei Deputaţilor au transmis mesaje de solidaritate cu Ucraina, au condamnat crimele de război şi au vorbit despre înăsprirea sancţiunilor care vizează Rusia.

    „Masacrul de la Bucea nu trebuie să rămână nepedepsit… aţi arătat că sunteţi un adevărat lider”, a spus Florin Cîţu.

    El a mai spus că Rusia trebuie să fie izolată total în plan internaţional.

    „Pentru stoparea Rusiei, trebuie să facem mai mult, şi mai mult… Rusia trebuie să fie izolată complet”, a adăugat şeful Senatului.

    Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a vorbit şi despre românii din Ucraina.

    „Gândul meu se îndreaptă şi către etnicii români din Cernăuţi, Odesa, de pe tot cuprinsul Ucrainei. Românii din Ucraina luptă în aceste zile pentru libertatea ţării în care trăiesc şi în care îşi cresc copiii. Şi cred, domnule preşedinte, că tocmai acest lucru reprezintă cea mai sinceră expresie a legăturii profunde dintre naţiunile noastre”, a spus Ciolacu.

    Preşedintele Ucrainei s-a adresat Parlamentului din România prin intermediul mijloacelor video. La eveniment au participat parlamentarii români, premierul Nicolae Ciucă, miniştri şi diferiţi reprezentanţi ai instituţiilor statului român. În deschiderea şedinţei s-a ţinut un moment de reculegere în memoria victimelor războiului din Ucraina.

  • Propunere privind conversia bancnotelor ucrainene de către persoanele care fug din Ucraina

    Comisia Europeană a adoptat recent propunerea sa de recomandare a Consiliului privind conversia bancnotelor ucrainene grivna (UAH) în moneda statelor membre gazdă de către persoanele care fug din calea războiului din Ucraina.

    Această propunere vine în completarea asistenţei umanitare pe care UE o acordă persoanelor care fug din Ucraina, mai ales în cursul călătoriei lor prin Uniune, şi este pe deplin coerentă cu acquis-ul UE în materie de azil şi cu acţiunea externă a Uniunii.

    De la începutul invaziei militare a Ucrainei de către Rusia, peste 3,8 milioane de persoane care fug din calea războiului au ajuns în Uniunea Europeană.

    UE şi statele sale membre depun eforturi considerabile pentru a le oferi acestor persoane asistenţă umanitară şi protecţie temporară, inclusiv acces la piaţa muncii, la locuinţe, la asistenţa medicală şi la educaţie pentru copii. Una dintre nevoile cele mai urgente ale refugiaţilor este de a-şi converti bancnotele UAH în moneda ţării gazdă.

    Propunerea urmăreşte promovarea unei abordări coordonate la nivelul tuturor statelor membre, pentru a le oferi persoanelor care fug din Ucraina aceleaşi condiţii de conversie a bancnotelor lor UAH în moneda locală, indiferent de statul membru care îi găzduieşte. Această abordare a fost necesară având în vedere faptul că Banca Naţională a Ucrainei a fost nevoită să suspende schimbul bancnotelor UAH în valută pentru a proteja rezervele limitate de valută ale Ucrainei.

    Prin urmare, instituţiile de credit din statele membre ale UE s-au arătat reticente faţă de efectuarea schimburilor valutare, din cauza convertibilităţii limitate a bancnotelor UAH şi a expunerii la riscul valutar. Unele state membre au în vedere instituirea de programe naţionale care să sprijine convertirea unei sume limitate de grivne de persoană, iar scopul Comisiei este de a promova o abordare coerentă cu privire la programele respective. Acestea ar trebui să prevadă o limită maximă de 10 000 UAH/persoană, fără comision, la rata de schimb oficială publicată de Banca Naţională a Ucrainei.

    Durata programelor ar trebui să fie de minimum trei luni.

  • Biden condamnă atrocităţile de la periferia Kievului,îl numeşte din nou pe Putin”criminal de război”

    Preşedintele Statelor Unite, Joseph Biden, a condamnat vehement, luni, atrocităţile din orăşelul ucrainean Bucha, situat la periferia Kievului, afirmând că omologul său rus, Vladimir Putin, este “brutal” şi “criminal de război”.

    “Poate că vă amintiţi că am fost criticat pentru că l-am numit pe Putin criminal de război. Ei bine, adevărul este, aţi văzut ce s-a întâmplat în Bucha, aceste lucruri îi garantează… că este criminal de război”, a afirmat Joseph Biden, conform cotidianului The Washington Post şi postului de televiziune Sky News.

    “Trebuie să adunăm dovezi, trebuie să continuăm să oferim Ucrainei armele de care au nevoie pentru a continua să lupte, trebuie să obţinem toate detaliile pentru a organiza un proces pentru crime de război. Acest tip este brutal. Ceea ce s-a întâmplat în Bucha este revoltător şi a văzut toată lumea. Cred că este o crimă de război. Trebuie tras la răspundere”, a subliniat Joseph Biden.

    Întrebat de jurnalişti care va fi reacţia Washingtonului, Biden a răspuns: “Încercăm să aplicăm noi sancţiuni”.

    Preşedinţia Rusiei a respins categoric, luni, acuzaţiile privind atrocităţile comise în orăşelul Bucha, situat la periferia Kievului, şi a anunţat propria investigaţie în acest caz, pe care îl consideră un nou efort de discreditare a armatei ruse. “Respingem categoric toate acuzaţiile”, a declarat luni Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de cotidianul Le Figaro, subliniind că Ministerul Apărării de la Moscova a depistat indicii privid “falsificarea imaginilor”.

    Ministerul de Interne de la Kiev acuză armata rusă de uciderea a sute de civili în orăşelul Bucha. Cadavrele au fost descoperite după retragerea trupelor ruse din această zonă.

  • Angela Merkel anunţă că asumă refuzul admiterii Ucrainei în NATO la Summitul de la Bucureşti-2-

    La summitul NATO desfăşurat la Bucureşti în anul 2008, cancelarul german din acel moment, Angela Merkel, şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy s-au pronunţat împotriva solicitărilor altor naţiuni occidentale de admitere rapidă în NATO a Ucrainei şi Georgiei, motivând că nu erau democraţii stabile, aminteşte cotidianul Le Monde.

    “Fostul cancelar dr. Angela Merkel asumă decizia sa în contextul Summitului NATO desfăşurat în 2008 la Bucureşti”, a transmis luni după-amiază purtătorul de cuvânt al Angelei Merkel, conform agenţiei DPA şi publicaţiei Die Welt.

    În acelaşi timp, purtătorul de cuvânt a transmis că Angela Merkel susţine eforturile internaţionale în sensul opririi războiului Rusiei în Ucraina. “În contextul atrocităţilor care sunt vizibile în Bucha şi în alte zone din Ucraina, fostul cancelar susţine toate eforturile actualului Guvern de la Berlin şi ale comunităţii internaţionale în sensul solidarităţii cu Ucraina şi opririi actelor barbare şi a războiului Rusiei din Ucraina”, a subliniat purtătorul de cuvânt.

    Angela Merkel a transmis acest mesaj în contextul criticilor preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski. Liderul de la Kiev a criticat “refuzul voalat” al NATO de a admite Ucraina, din cauza “temerilor absurde ale anumitor lideri politici care au crezut că, prin respingerea Ucrainei, vor putea calma Rusia”. “Îi invit pe doamna Merkel şi pe domnul Sarkozy să viziteze Bucha şi să vadă care este rezultatul politicilor de concesii faţă de Rusia”, a afirmat Volodimir Zelenski.

  • Avertisment fără precedent de la un oligarh rus: Prima ţară NATO pe care o va ataca Putin după Ucraina

    Oligarhul rus în exil, Mihail Hodorkovski, a declarat duminică într-un interviu acordat CNN că următorul pas în războiul lui Vladimir Putin ar putea fi invadarea ţărilor baltice Estonia, Letonia şi Lituania, scrie Business Insider.

    “Trebuie să înţelegem că, în mintea lui, Putin este în război, dar nu cu Ucraina. El este în război cu Statele Unite şi NATO”, a declarat Hodorkovski. 

    Hodorkovski, un fost magnat al petrolului, a fost considerat cel mai bogat om din Rusia până în 2003 când, din motive politice, Putin l-a acuzat de crime financiare şi l-a închis timp de nouă ani. De la eliberarea sa din 2013, magnatul a devenit un critic deschis al Kremlinului şi al regimului lui Putin.

    “Propagandiştii săi au început deja să pregătească societatea rusă pentru un atac asupra ţărilor NATO”, a declarat Hodorkovski. „Propaganda caută pregătirea opiniei publice ruse pentru o escaladare a conflictului”.

    La începutul acestei luni, Hodorkovski a prezis că invazia Ucrainei va pune capăt regimului lui Putin. Cu toate acestea, în interviul său de duminică, el şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la o posibilă degenerare a situaţiei actuale.

    „Sunt absolut convins că, dacă Putin decide că a câştigat în Ucraina, războiul se va extinde”, a spus Hodorkovski. „Următorii paşi vor fi ţările baltice”.

    Ţările baltice Estonia, Letonia şi Lituania sunt toate membre ale Alianţei Nord Atlantice. Preşedintele Joe Biden a declarat anterior că SUA „va apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO”, concentrând trupe americane în regiune. 

  • Papa Francisc: Nu învăţăm! Suntem îndrăgostiţi de războaie şi de spiritul lui Cain

    „Sănătatea mea este un pic capricioasă, am o problemă la genunchi care mă necăjeşte la mers. La mers, este un pic enervant, dar se ameliorează, cel puţin pot să merg. Acum două săptămâni, nu puteam să fac nimic. E o chestie lentă, să vedem dacă îşi revine, dar există şi îndoiala că la vârsta asta nu ştii cum se va termina jocul, să sperăm că va fi bine”, a răspuns papa Francisc, întrebat despre vizita în Malta şi despre starea sănătăţii.

    „Apoi, despre Malta: am fost mulţumit de vizită, am văzut realităţile Maltei, am văzut un entuziasm impresionant al oamenilor, atât în Gozo, cât şi în Malta, la Valletta şi în celelalte locuri. Un mare entuziasm pe străzi, care m-a uimit, a fost un pic cam scurt. Problema pe care am văzut-o în Malta este cea a migranţilor. Problema migranţilor este serioasă, deoarece Grecia, Cipru, Malta, Italia, Spania, sunt ţările cele mai apropiate de Africa şi Orientul Mijlociu şi ei vin în aceste ţări, şi trebuie să fie întotdeauna bineveniţi! Chestiunea este că fiecare guvern trebuie să spună câte persoane pot fi primite în mod normal pentru a locui în respectivele ţări. Acest lucru necesită un acord cu ţările europene şi nu toate sunt dispuse să primească migranţi”, a mai spus Suveranul Pontif, cerând să nu se lase toată povara pe umerii ţărilor vecine Africii şi Orientului Mijlociu, despre care a spus că „sunt atât de generoase”, „Malta fiind una dintre ele”.

    Vorbind şi despre vizita la centrul de primire a migranţilor, Papa Francisc a amintit despre suferinţa persoanelor pentru a ajunge în aceste ţări, despre lagărele aflate pe coasta libiană, reiterând că problema migraţiei ne priveşte pe toţi.

    „Aşa cum Europa face loc cu generozitate ucrainenilor care îi bat la uşă, la fel trebuie să facă şi cu cei care vin din regiunea Mării Mediterane” – a mai spus Sfântul Părinte.â

    Întrebat despre o posibilă călătorie la Kiev şi despre condiţiile necesare pentru ca aceasta să poată avea loc, pontiful a răspuns: „Războiul este întotdeauna o cruzime, un lucru inuman, care contravine spiritului uman, nu spun creştin, ci uman. Este spiritul lui Cain, spiritul <cainist>… . Sunt dispus să fac tot ceea ce trebuie făcut şi Sfântul Scaun, mai ales partea diplomatică, cardinalul Parolin şi monseniorul Gallagher, fac totul, dar totul; nu putem face public tot ceea ce fac ei, din prudenţă, din confidenţialitate, dar facem tot posibilul. Unul dintre ei a fost rugat de preşedintele Poloniei să îl trimită pe cardinalul Krajewski să îi viziteze pe ucrainenii care au fost primiţi în Polonia. Cardinalul Krajewski a mers deja de două ori, a dus două ambulanţe şi a stat acolo, în mijlocul refugiaţilor, şi o va mai face o dată; este dispus să o facă. Referitor la cealaltă deplasare despre care am fost întrebat, am spus cu sinceritate că am avut în vedere să merg, că disponibilitatea mea este întotdeauna prezentă, că nu există un „nu”; eu sunt disponibil. (…) Când am spus că vizita se află masa de lucru, m-am referit la faptul că se află printre propunerile sosite, dar nu ştiu dacă se poate face, dacă este convenabil, dacă ar fi bine să o fac (…). Apoi, de ceva timp, s-a luat în considerare o întâlnire cu patriarhul Kirill; la aceasta lucrăm şi ne gândim la Orientul Mijlociu pentru a face această întâlnire. Aşa stau lucrurile în acest moment”.

    Întrebat ce i-ar spune preşedintelui Putin dacă ar vorbi cu el, pontiful a răspuns: „Lucrurile pe care le-au spus autorităţilor din ambele părţi sunt publice. Niciunul dintre lucrurile pe care le-am spus nu este confidenţial pentru mine. Când am vorbit cu Patriarhul (n.n. Kirill), el a făcut apoi o declaraţie frumoasă despre ceea ce ne-am spus unul altuia. Am primit veşti de la preşedintele Rusiei la sfârşitul anului, când m-a sunat pentru a-mi face urări. Pe preşedintele Ucrainei l-am auzit de două ori. Apoi, în prima zi a războiului, m-am gândit că ar trebui să mă duc la ambasada Federaţiei Ruse pentru a vorbi cu ambasadorul, care este reprezentantul poporului, să pun întrebări şi să-mi spun impresiile cu privire la situaţie. Acestea sunt contactele oficiale pe care le-am avut. Cu Federaţia Rusă am făcut-o prin intermediul ambasadei. De asemenea, l-am auzit şi pe arhiepiscopul Kievului, monseniorul Schevchuck. Apoi, la fiecare două-trei zile, primesc în mod regulat veşti de la unul dintre voi. Elisabetta Piqué, care a fost la Liov şi care acum se află la Odesa. Ea îmi spune cum stau lucrurile. Am vorbit şi cu rectorul seminarului. Dar, aşa cum am spus, sunt de asemenea în contact cu unii dintre voi. Apropo, aş dori să transmit condoleanţe pentru colegii dumneavoastră care au căzut la datorie, indiferent de care parte stau. Munca voastră este pentru binele comun şi aceştia şi-au pierdut viaţa făcându-şi munca în slujba binelui comun, pentru a da informaţii. Să nu-i uităm. Au fost curajoşi şi mă rog pentru ei, pentru ca Domnul să le răsplătească munca. Acestea au fost contactele de până acum”.

    La întrebarea: „Care ar fi mesajul pentru preşedintele Putin, dacă aţi avea ocazia să vorbiţi cu el?”, Sfântul Părinte a răspuns: „Mesajele pe care le-am transmis tuturor autorităţilor sunt cele pe care le-am făcut publice. Eu nu folosesc limbajul dublu. Întotdeauna fac astfel. Cred că în întrebarea dumneavoastră există şi o îndoială cu privire la războaiele juste şi la cele nedrepte. Orice război se naşte dintr-o nedreptate, întotdeauna. Pentru că există un model de război, dar nu există un model de pace. De exemplu, efectuarea de investiţii pentru a cumpăra arme. Ei spun: ‚Dar avem nevoie de ele pentru a ne apăra’. Acesta este tiparul războiului. Când s-a încheiat cel de-al Doilea Război Mondial, toată lumea a respirat, spunând „niciodată să nu mai fie război, ci pace”. A început atunci un val de iniţiative pentru pace şi, de asemenea, a existat la acea vreme bunăvoinţa de a nu produce arme, orice fel de arme, inclusiv arme atomice, pentru a menţine pacea, după Hiroshima şi Nagasaki. A fost o mare bunăvoinţă. Şaptezeci de ani mai târziu, am uitat toate acestea. Astfel se impune schema războiului. La acea vreme, existau atât de multe speranţe privind activitatea Naţiunilor Unite. Însă, modelul de război s-a impus din nou. Nu reuşim să ne gândim la un alt model, nu mai suntem obişnuiţi să ne gândim la modelul păcii. Au existat oameni mari, cum ar fi Ghandi şi alţii pe care îi menţionez la sfârşitul enciclicei <Fratelli tutti>, care au pariat pe modelul păcii. Dar noi, ca umanitate, suntem încăpăţânaţi. Suntem îndrăgostiţi de războaie, de spiritul lui Cain. Nu este întâmplător că, la începutul Bibliei, este prezentată această problemă: spiritul „cainic” de a ucide, în locul spiritului de pace. Mi se spune: ‚Părinte, altfel nu este posibil!’ O să vă istorisesc un fapt personal. Când am fost în localitatea (n.n. italiană) Redipuglia (n.n. la Cimitirul militar), în 2014, şi am văzut numele acelor tineri, am plâns. Într-adevăr, am plâns de tristeţe. Apoi, un an sau doi mai târziu, de Ziua Morţilor, m-am dus să celebrez la Anzio şi am văzut numele tinerilor soldaţi care au căzut acolo. Toţi tineri, şi am plâns şi acolo. Chiar am făcut-o. Trebuie să plângi pe morminte. Eu am respect pentru acest aspect, deoarece există o problemă politică. Însă, atunci când a avut loc comemorarea debarcării în Normandia, şefii de guvern s-au adunat pentru a comemora evenimentul. Dar nu-mi amintesc ca cineva să fi vorbit despre cei 30.000 de tineri morţi pe plaje. Tinereţea nu contează. Asta mă face să reflectez. Sunt întristat. Noi nu învăţăm. Fie ca Domnul să aibă milă de noi, de noi toţi. Cu toţii suntem vinovaţi!”.

  • Ambiţiile lui Putin pot depăşi Ucraina. Fost comandant NATO: Putin vrea controlul asupra întregii Europe de Est

    Un fost comandant NATO a avertizat că obiectivele reale ale preşedintelui rus Vladimir Putin în războiul din Ucraina sunt stabilirea controlului asupra Europei de Est şi „zdrobirea alianţei Nord Atlantice”, scrie Business Insider.

    În timpul unui interviu acordat duminică pentru CNN, generalul în retragere Wesley Clark a cerut Occidentului să furnizeze mai multe arme Kievului.

    “Putin vrea Ucraina. Vrea şi statele baltice. El vrea controlul asupra Europei de Est. Vrea să distrugă NATO şi vrea Statele Unite afară din Europa”, a declarat generalul SUA pentru CNN.

    Clark, care a servit drept comandant suprem aliat al NATO pentru Europa din 1997 până în 2000, a spus că Putin doreşte „să perturbe sistemul internaţional” şi să „dezarmeze emoţional şi moral Occidentul”.

    El a cerut, de asemenea, SUA şi aliaţilor săi din NATO să întărească ajutorul militar pentru Ucraina, în special cu avioanele de luptă – o zonă în care Pentagonul a refuzat să intervină, după ce a respins planul polonez de a furniza Kievului avioane MIG-29.

    “Ucraina este doar câmpul de luptă actual. Dar dacă ucrainenii înving Rusia pe acest câmp de luptă, totul se schimbă”, a spus Clark. „Aşadar, cel mai bun mod de a proteja NATO, cel mai bun mod de a proteja sistemul internaţional este de a oferi Ucrainei asistenţa pe care o solicită”.

    În timp ce campaniile militare ale SUA din ultimii 50 de ani au implicat ajutorul unor ţări „care nu erau atât de pregătite să lupte”, războiul din Ucraina capătă un aspect diferit, a declarat generalul.

    “Ucraina este o ţară din prima lume. Soldaţii lor au o educaţie la fel de bună ca a noastră. Ei sunt la fel de buni din punct de vedere tehnic ca şi noi”, a declarat Clark.

    Generalul în retragere a spus că forţele ruse vor căuta în continuare să captureze oraşul Dnipro din estul Ucrainei pentru a opri trupele ucrainene în zona Donbas, unde Moscova a recunoscut două teritorii separatiste ca state independente.

    Pentru a împiedica înaintarea Rusiei către Dnipro, Ucraina ar avea nevoie de „echipament greu de luptă” dincolo de ceea ce Statele Unite le-au furnizat până acum, a declarat Clark.

    Războiul din Ucraina urmează să intre în cea de-a 39-a zi luni. Cel puţin 1.417 civili ucraineni au fost ucişi în luptele şi bombardamentele care afectează ţara, iar 2.038 au fost răniţi, potrivit Naţiunilor Unite, organizaţia remarcând, de asemenea, că cifrele reale sunt probabil mult mai mari. 

  • Faţa ascunsă a conflictului: În timp ce toată lumea e cu ochii pe războiul din Ucraina, Estul şi Vestul duc o luptă în spatele culiselor pentru a atrage în taberele lor două mari super-puteri

    Invazia Ucrainei în zorii zilei de 24 de februarie, a zguduit Europa şi a dus la una dintre cele mai puternice ciocniri dintre Occident şi Rusia, din ultimele decenii. Ambele tabere duc acum pe fondul războiului o luptă tăcută al cărei mize este atragerea Chinei şi Indiei de partea sau împotriva Ucrainei, scrie CNBC.

    Rusia şi Marea Britanie şi-au trimis săptămâna trecută  miniştrii de externe în India, ceea ce a dus la o „ciocnire diplomatică” destul de incomodă pentru cei doi oficiali. Miza călătoriei a fost dezvoltarea unor relaţii comerciale mai puternice cu ţara asiatică, dar şi pentru a convinge India să se alăture uneia dintre tabere.

    Înaintea acestei încercări diplomatice, Liz Truss, şeful afacerilor externe din Marea Britanie, a susţinut că ţara ei urmăreşte să demonstreze administraţiei de Delhi că „formarea unor relaţii mai puternice între Regatul Unit şi India, va contribui atât la menţinerea securităţii în lume cât şi la crearea unor locuri de muncă şi oportunităţi pentru ambele ţări”.

    În replică, omologul său Serghei Lavrov a căutat să stimuleze relaţiile comerciale ruso-indiene şi să vândă mai mult petrol Indiei. Dincolo de dimensiunea diplomatică, ceea ce a încercat Lavrov să facă a fost să găsească pentru Rusia o cale de scăpare din calea boicotului energetic venit din partea SUA şi Europei.

    Cum SUA nu putea să lipsească din cursa pentru Asia, Daleep Singh, unul dintre consilierii de top pe relaţii externe ai naţiunii, a mers de asemenea în India „pentru a discuta cu omologii săi problema invaziei nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei şi atenuarea efectelor sale asupra economiei globale”, potrivit Casei Albe.

    În urma războiului declanşat de Rusia, Vestul s-a conformat şi a lansat un val de sancţiuni economice fără precedent. Rusia încearcă să dezvolte împreuna cu vecinii săi relaţii comerciale mai puternice, tocmai pentru a scăpa din calea sancţiunilor. Aşadar, miza cursei diplomatice pentru Asia este  închiderea rutelor de scăpare a economiei ruseşti.

    După lansarea invaziei, Rusia a fost puternic criticată pe plan global de naţiunile lumii. Pe 2 martie, 141 de ţări au votat în cadrul Rezoluţiei Adunării Generale ONU, pentru condamnarea Rusiei, excepţie făcând Belarus, Corea de Nord, Eritreea şi Siria. Un total de 35 de ţări s-au abţinut de la vot, printre care China şi India. Tot începând de atunci, cele două super-puteri s-au declarat neutre faţă de războiul din est.

    Analiştii sunt de părere că atât India cât şi China sunt destul de îngrijorate şi precaute în ceea ce priveşte conflictul. Pentru China, războiul însemna incertitudine în relaţiile globale comerciale. Pentru India este aproape imposibil să sprijine altă tabără decât cea rusească, pentru că aceasta furnizează Indiei petrol, cele două părţi fiind totodată angajate într-un parteneriat comercial militar.

    Experţii susţin că ambele super-puteri asiatice îşi doresc încetarea cât mai rapidă a focului, în ciuda faptului că Vladimir Putin nu face nimic pentru descaladarea războiului.