BusinessMagazin

Tag: Turcia

  • Uniunea Europeană s-a înconjurat de crize externe: conflictul hibrid cu refugiaţi în loc de arme din Polonia, o Ucraină în stare de război cu Rusia, o Turcia capricioasă şi un amestec încă exploziv în Balcani. Dacă nu reacţionează decisiv, altcineva o va face

    Puterea de reacţie a UE ca întreg şi a ţărilor membre luate separat este pusă la încercare pe mai multe fronturi, din nou. Iar lucrurile pot deveni, din nou, urâte. La graniţa dintre Polonia şi Belarus, o ţară aliată cu Rusia, se agravează o criză a refugiaţilor.

    Polonia, condusă de un guvern considerat autoritar, a anunţat că vrea să-şi întărească armata. Sondaje de opinie arată că polonezii nu vor refugiaţi. Una din reacţiile UE ar putea fi interdicţii pentru două companii aeriene care aduc în Belarus fugari din Orientul Mijlociu, Turkish Airlines şi FlyDubai, foarte importante pentru turismul european şi regional.

    Însă Uniunii tot ce i-ar mai trebui este un Erdogan înfuriat. Preşedintele Turciei poate des­chide un alt robinet cu refugiaţi, cu sirieni go­niţi de război care şi-au găsit la el în ţară refugiu.

    De asemenea, din Balcani vin semnale că Bosnia şi Herţegovina, o ţară predispusă la conflicte entice, riscă să se dezmembreze, poate violent. Războaiele iugoslave au fost de o violenţă  feroce, chiar dacă au fost în curtea din spate a Occidentului. În Bosnia trăiesc musulmani, croaţi şi sârbi bosniaci. Sârbii bosniaci sunt sprijiniţi de Serbia, o ţară condusă, de asemenea, de un guvern care a acaparat puterea şi care este un aliat de încredere al Rusiei.

    Dacă UE nu reacţionează în această problemă, alţii o vor face. Turcia lui Erdogan încearcă de mult timp să-şi crească influenţa în regiune. La fel şi Rusia şi China. Nu în ultimul rând, conflictul dintre armata guvernamentală ucraineană şi trupele separatiste din estul Ucrainei, care sunt sprijinite de Moscova, a început din nou să fumege. Oameni mor din nou acolo. Peste toate acestea se suprapune o criză a gazelor naturale şi energiei în care mulţi arată cu degetul spre Kremlin, principalul furnizor de gaze extern al Europei.

    Dar în acest moment atenţia este capturată de ce se întâmplă la graniţa dintre Polonia şi Belarus. De câteva luni, la început mai timid, apoi cu mai multă energie, persoane fără documente care spuneau că sunt din Afganistan, Irak sau Siria au încercat să treacă graniţa în Polonia pentru a ajunge, spun ei, mai depare în Occident. Încercări similare au raportat şi statele baltice.

    Guvernele ţărilor europene implicate au promovat ideea, îmbrăţişată şi de Comisia Europeană, că tot ce se întâmplă este un plan bine pus la punct al guvernului de la Minsk, condus de „ultimul dictator al Europei“ Alexandr Lucaşenko.

    Acesta ar încerca astfel să se răzbune pentru sancţiunile economice şi financiare cu care UE încearcă să pună presiuni pe economia bielorusă şi pe anturajul liderului după ce acesta a pornit o campanie agresivă de distrugere a opoziţiei. Polonia a adus dovezi că persoanele care forţează graniţa sunt împinse de la spate de oameni ce par să facă parte din forţele armate ale Bielorusiei.

    În presa europeană circulă poveşti despre o adevărată industrie a traficului de imigranţi în ţara vecină. Mecanismele funcţionează mult prea bine pentru a nu fi ceva orchestrat la nivel de administraţie. Doar că zilele trecute s-a vorbit despre un adevărat asalt, cu sute de participanţi, asupra unui punct de trecere a frontierei poloneze. Grănicerii polonezi au rezistat, iar guvernul bielorus a fost din nou acuzat că stă în spatele acestei acţiuni. Mai mult, Varşovia a reacţionat în forţă, suplimentând trupele de grăniceri cu 12.000 de militari, după cum scrie Politico. Filmări ale ministerului polonez de interne arată ceea ce par a fi militari bieloruşi în uniforme de camuflaj escortând sute de oameni, inclusiv copii, spre graniţa poloneză. O televiziune rusă de propagandă s-a grăbit să difuzeze imagini live dintr-o tabără de imigranţi de lângă graniţa poloneză.

    Comisia Europeană şi Parlamentul European au condamnat şi ele rapid Minskul, vorbind de „exploatarea migranţilor pentru jocuri de putere“. Iniţial, Poloniei i s-a cerut să-i ajute pe cei vulnerabili (Asociaţia Medicilor Fără Frontiere spune că mulţi dintre cei împinşi spre Polonia sunt la limita puterilor, înfometaţi şi slăbiţi de frig ñ graniţa este pe un teren dificil) şi să evite orice escaladare, dar apoi CE şi-a schimbat mesajul într-unul de solidaritate cu statele est-europene, vorbind de un „atac hibrid“ orchestrat de Minsk. CE vorbeşte, de asemenea, despre noi sancţiuni, pe de o parte asupra companiei aeriene bieloruse Belavia, ceea ce ar afecta negativ afacerile cu închiriere de avioane ale unor firme irlandeze, iar pe de alta asupra Turkish Airlines şi FlyDubai. Aceste companii ar fi folosite de imigranţi pentru a ajunge în Belarus.

    Din Lituania vine avertismentul că „din iulie, peste 20 de persoane care au trecut illegal graniţa au fost identificate ca fiind membri ai unor grupări teroriste radicale“. Avertismentul l-a dat un oficial lituanian, dar acesta nu a specificat despe ce grupări teroriste este vorba. Aici trebuie menţionat că Turcia şi SUA i-au catalogat ca terorişti şi pe membrii unor organizaţii ale kurzilor irakieni. Ori „asaltul“ recent asupra graniţei poloneze a fost condus de kurzi irakieni.

    Deşi i s-a propus, Polonia nu a acceptat ajutor internaţional în problema de la graniţă. Un sondaj de opinie publicat în octombrie de The Warsaw Business Journal a găsit că peste trei sferturi din polonezi nu vor migranţi la ei în ţară şi cred că de vină pentru criza de la graniţa cu Belarus este Lukaşenko. Tot în acea lună, liderul partidului de guvernământ din Polonia Jaroslaw Kaczynski a prezentat planurile unei legi pentru „apărarea gliei strămoşeşti“ prin care s-ar întâri „radical“ armata în condiţiile în care ţara se confruntă cu presiuni migraţioniste dinspre Belarus.

    Kaczynski este de departe cel mai puternic politician din Polonia şi imprimă politicii tendinţe puternice naţionaliste şi tradiţionaliste. Partidul său guvernează într-o alianţă cu biserica catolică. Unele din politicile sale au stârnit nemulţumirea unei părţi semnificative din populaţie, iar criza de la graniţă vine chiar în acest context. Kaczynski poate urma acum cu uşurinţă exemplul lui Viktor Orban, care vorbeşte de Ungaria ca de o fortăreaţă care apără cultura europeană. Nici Orban nu vrea imigranţi, în special musulmani, la el în ţară. Premierul maghiar îşi laudă acum inspiraţia de a construi un gard la graniţa cu Serbia. Polonia vrea să facă la fel la graniţa cu Belarus.

    Între timp, numărul imigranţilor găsiţi morţi în zona de graniţă poloneză creşte. Ministrul german de interne Horst Seehofer a trimis trupe la graniţa cu Polonia, pe care vrea s-o ţină deschisă, şi a dat vina pe Rusia pentru criza migranţilor.

    Un sondaj de opinie publicat în octombrie de The Warsaw Business Journal a găsit că peste trei sferturi din polonezi nu vor migranţi la ei în ţară şi cred că de vină pentru criza de la graniţa cu Belarus este Lukaşenko.

  • Descoperirea recentă de gaze va ajuta Turcia să-şi crească producţia la 25% din capacitatea UE

    Un câmp gazeifer recent descoperit în Marea Neagră va furniza aproape o treime din nevoile interne ale Turciei în momentul în care va ajunge la vârful capacităţii de producţie până în 2027, a anunţat ministrul turc al energiei Fatih Donmez, potrivit Bloomberg. Obiectivul este de creştere a producţiei la aproximativ 15 miliarde de metri cubi anual, aproximativ un sfert din producţia actuală a UE.

  • Şantajul cu refugiaţi. Cum se foloseşte unul dintre ultimii dictatori ai lumii de suferinţa şi de nefericirea migranţilor care fug din calea războiului

    La câteva zile după ce preşedintele Belarusului, Alexandr Lukaşenko, a ameninţat că va inunda Europa cu migranţi, zeci de kurzi irakieni au început să sosească în Lituania. Şi graniţele poloneze au început să fie forţate de fugari, unii din Afganistan, în ceea ce oficiali europeni spun că este o politică de stat instrumentată de oficialităţi Belaruse. Cum schimbarea de regim din Afganistan, unde talibanii au preluat puterea, se face în haos, este de aşteptat un val masiv de fugari afgani. Vor deveni ei carne proaspătă pentru maşinăria de şantaj a lui Lukaşenko?

    Din 2015, de când peste un milion de fugari din Siria, Afganistan şi Irak au forţat pătrunderea în interiorul Uniunii Europene, cei mai mulţi alungaţi de războaiele şi sărăcia din ţările lor şi încurajaţi de politica porţilor deschise a cancelarului Merkel, mulţi europeni au căpătat fobie de refugiaţi. Iar mulţi politicieni ştiu cât de uşor sunt de exploatat aceste temeri şi cât de greu este de calmat o criză provocată de străini.

    Criza refugiaţilor din 2015 a dezbinat Europa şi încă mai este folosită ca instrument politic de conservatori, naţionalişti sau extremişti. Premierul maghiar Viktor Orban a făcut o politică de stat antimigraţionismul în numele creştinăţăţii şi al culturii occidentale. Preşedintele Turciei, Erdogan, s-a folosit de sutele de mii de refugiaţi sirieni pe care ţara sa îi adăposteşte pentru a forţa Europa să-i dea mai mulţi bani, ameninţând că va da drumul la robinetul cu fugari.

    Acum a venit rândul Belarusului, al cărui regim autoritar este bombardat cu sancţiuni occidentale, să se folosească de şantajul  cu refugiaţi.

    Într-o investigaţie transfrontalieră care acoperă Lituania, Belarus şi Irak, LRT, un partener media al Euractiv, a făcut cercetări privind o nouă afacere belarusă, având la bază trafic de oameni. Furgonete Mercedes negre aşteaptă pe aeroportul din Minsk pentru a-i aduce pe irakienii abia veniţi direct la unele dintre cele mai populare hoteluri de trei şi patru stele din oraş cu nume precum Planeta şi Sputnik.

    Noii sosiţi vor petrece câteva zile acolo până când vor fi informaţi că trebuie să-şi împacheteze lucrurile şi să se pregătească de drum. Plecând noaptea, sunt duşi la graniţa cu Lituania. Şoferul le indică direcţia, iar irakienii se îndreaptă spre vest. Cu ultimele asigurări că o maşină îi va întâlni la celălalt capăt al drumului, oamenii trec graniţa. Dar pentru majoritatea lor, călătoria se termină într-un centru de detenţie din Lituania.

    Pretinzând că este un refugiat care caută să ajungă în Europa, Kareem Botane, un jurnalist irakian independent care lucrează cu LRT, a luat legătura cu câţiva contrabandişti din Kurdistan, unde contactele acestora sunt uşor de procurat. I-au spus că intrarea în Europa prin Belarus este legală, deoarece agenţiile de turism irakiene şi belaruse au eliberat vize turistice. De asemenea, au spus că au reprezentanţi în toate oraşele mari din Kurdistanul irakian şi că sunt în legătură cu agenţii de turism din Bagdad.

    „Avem în ofertă Belarus, Germania, Lituania şi alte ţări. De aici până în Belarus, de unde mai sunt 20 de minute până în Lituania. Drumul Bagdad – Lituania va costa 10.000 de dolari de persoană”, a spus unul dintre contrabandişti, care şi-a dat numele de Hareem. „Vom organiza un zbor spre Belarus, unde veţi sta trei sau patru zile. Apoi vă vom transporta în Lituania. O agenţie de turism din Belarus va veni să vă ia de la aeroport. Veţi fi cazaţi la un hotel şi vom veni să vă ducem la graniţă”, a declarat presupusul contrabandist, promiţând să rezolve cu  viza şi să cumpere bilet de avion. Călătoria prin Belarus şi Lituania este convenabilă atunci când încerci să ajungi în Finlanda sau în alte ţări, a spus Hareem, adăugând că oamenii pot economisi bani rămânând în Lituania. „Dacă doriţi să călătoriţi din Kurdistan, voi organiza totul şi costul va fi de 15.000 de dolari. Plătiţi 6.000 de dolari dacă decideţi să rămâneţi în Lituania“, a spus el.

    Contrabandistul a garantat că vor fi transportaţi cu avionul din Lituania în Germania, Franţa sau alte ţări fără nicio problemă. De asemenea, Hareem l-a asigurat pe apelant că nimeni nu-l va reţine în Belarus, deoarece „va avea viză”. „În primul rând, nimeni nu poate organiza asta de unul singur. Uneori va fi un kurd, alteori un arab, alteori un belarus care vă aşteaptă la aeroport. Depinde de compania din Bagdad şi de compania din Belarus cu care sunt în contact. Dar asta nu este problema dumneavoastră”, a explicat Hareem, adăugând că are şi o reţea de kurzi, arabi, belaruşi şi lituanieni care ajută migranţii să ajungă în Europa.

    Iraqi Airways oferă zboruri directe de la Bagdad la Minsk din 2017. În mai, primul zbor Fly Bagdad a aterizat pe aeroportul din Minsk. Videoclipurile promoţionale Fly Bagdad arată cum zborul este întâmpinat cu fântâni de apă la aeroport şi cum pasagerii primesc flori şi dulciuri. În timp ce Belarus, dependentă pentru valută de Rusia şi de exporturile de combustibil şi de îngrăşăminte, ar aprecia un număr tot mai mare de turişti, Muthanna Amin, membru al comisiei pentru afaceri externe a parlamentului irakian, a fost printre cei care şi-au exprimat îngrijorarea faţă de irakienii care pleacă în Belarus pentru a ajunge în UE. „Recent, mulţi tineri irakieni au călătorit şi continuă să călătorească în Belarus.

    Unii dintre ei folosesc acest traseu turistic pentru a intra ilegal în alte ţări din UE prin Belarus. Unii contrabandişti profită de faptul că Belarus doreşte să-şi crească economia prin turism”, a spus Amin. în ciuda faptului că sunt utilizate în scheme de trafic uman, agenţiile de turism nu pot fi învinovăţite pentru organizarea de excursii, a explicat Amin. „Vor exista încercări de a trece ilegal frontiera atât timp cât se eliberează vize turistice. Acest lucru, însă, nu înseamnă că toţi cei care se duc în Belarus sunt migranţi”, a mai spus Amin, adăugând că contrabandiştii îi ajută pe kurzi să ajungă în Turcia şi UE.

    Turiştii din Irak sunt cazaţi doar în hoteluri aprobate atât de guvernul belarus, cât şi de cel irakian, a spus Meer Sahebqran, proprietarul agenţiei de turism irakiene Smile Holiday for Travel and Tourism. Lista hotelurilor conţine unele dintre cele mai scumpe nume, cum ar fi Planeta, Sputnik, Minsk Hotel, precum şi Crown Plaza Minsk şi Marriott Hotel. Între timp, vizele de intrare sunt eliberate automat irakienilor care îşi rezervă zborurile la agenţia de turism belarusă Centrkurort, a declarat în iunie ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis pentru Financial Times. Potrivit agentului de turism irakian Sahebqran, guvernele ambelor ţări primesc, de asemenea, o listă a irakienilor care merg în Belarus, care a început să elibereze vize turistice în urmă cu doar patru sau cinci luni. „Confirmarea ar trebui să vină din Belarus: numele, hotelul în care veţi fi cazat, durata şederii. Organizaţiile din Belarus confirmă informaţiile”, a spus el. Totuşi, irakienilor care pleacă în Belarus li se cere să lase un depozit de 3.000 de dolari. Suma este utilizată pentru a plăti amenzi către statul belarus în cazul în care un călător nu se întoarce în Irak, a spus Sahebqran. „O persoană a venit şi a spus că a lucrat ca traficant aducând oameni în Europa. El a spus că are 20 – 30 de persoane pe care ar vrea să le aducă prin Belarus“, a spus Sahebqran.

    „Dar le-am spus că astea sunt regulile – plătiţi 3.000 de dolari şi, dacă nu vă întoarceţi, banii se îndreaptă către companii ca penalizare. Nici o problemă, a spus el, numai s-o faceţi. Dar noi nu facem astfel de lucruri“. Majoritatea cererilor de vize de intrare în Belarus din ultimele luni au venit de la kurzi care locuiesc în Irak, potrivit unei alte agenţii de turism irakiene. „O viză costă 270 de dolari, dar primim un depozit de 4.000 de dolari. Păstrăm acei bani în cazul în care o persoană nu se întoarce”, a spus angajatul de la agenţia de turism, preferând să rămână anonim. „Unii dintre ei se întorc, alţii nu. Ei îşi aleg propria cale, se duc în Europa.” Banii sunt apoi trimişi agenţiilor de turism mai mari din Bagdad, care se ocupă direct de reprezentanţii belaruşi. Printre acestea se numără Fly Bagdad, potrivit salariatului agenţiei. Dacă un irakian nu se întoarce, banii sunt apoi transferaţi de marile agenţii de turism irakiene la consulatul Belarusului din Bagdad, a spus el. Pe 13 iulie, însă, agenţia s-a confruntat cu o problemă.

    „Am avut  20 de paşapoarte, am trimis cererile prin e-mail, totuşi, am primit un răspuns că nu pot aplica pentru vize. Când am întrebat de ce, mi-au spus că oamenii din regiunea kurdă nu pot aplica pentru vize, chiar dacă ar plăti cei 4.000 de dolari. Pentru că mulţi kurzi nu s-au întors, consulatul a încetat să mai elibereze vize pentru regiunea kurdă”, a explicat el. Între timp, unele agenţii de turism irakiene au încetat cu totul să mai organizeze grupuri de călătorii în Belarus. „Nu mai lucrăm cu kurzi din Kurdistan, deoarece m-au făcut de ruşine de prea multe ori. Când au ajuns acolo, au fugit în ţările UE”, a declarat un reprezentant al agenţiei de turism Amouaj Assel. „Am pierdut bani din cauza turiştilor şi migranţilor kurzi”. LRT a vorbit cu câţiva migranţi reţinuţi la Centrul de Înregistrare a Străinilor (URC) din Pabrade din Lituania. Majoritatea au cerut să rămână anonimi. Ei şi-au amintit de o camionetă care aştepta să-i ia de pe aeroportul din Minsk, împreună cu şoferul, probabil un belarus, care îi ducea la un hotel unde au stat între una şi patru zile. Apoi, o altă dubă venea să-i ducă la graniţa cu Lituania. „Un unchi a avut un prieten care a ajutat la găsirea acestui drum. Nu ştiam sigur de ce aveam nevoie pentru a ajunge pe acest traseu. Am plecat de la aeroportul Erbil la Bagdad şi direct de acolo spre Belarus. Eram un grup de 12 persoane”, a spus Selwan din Duhok, în Kurdistanul irakian. „Cineva mi-a spus să dau paşaportul unui ofiţer, o femeie, care avea să se ocupe de viză. Deci, era o călătorie legală, o viză legală”. O „dubă mare şi neagră” a dus grupul la hotel, a spus bărbatul. A ajuns în Lituania la începutul lunii februarie. Un alt irakian a povestit: „Am stat în faţa aeroportului, a venit cineva şi ne-a întrebat dacă suntem irakieni. Am spus da, apoi l-am urmat. El era proprietarul autoutilitarei care ne-a ridicat, şoferul era probabil un belarus şi i-a dus pe călători la hotel cu o autoutilitară neagră Mercedes, a spus el. „Hotelul se numea Minsk. Am petrecut două-trei zile acolo. În a treia sau a patra zi, ne-am dus la duş după ce ne-am întors la hotel. Ar fi putut fi ora 22 când cineva ne-a bătut la uşă şi ne-a spus să ne pregătim, plecăm diseară. Ne-am pregătit şi peste o oră ne aştepta jos.”

    În iulie, Lituania a început să limiteze drepturile migranţilor ilegali şi ai solicitanţilor de azil. Cei reţinuţi la Centrul de înregistrare a Străinilor din Pabrade se plâng de libertatea de mişcare restrânsă şi de spaţiul personal mic. Mulţi spun în mod deschis că Lituania este o ţară de tranzit în drum spre restul UE.

    După aceea, au călătorit 5-6 ore până la graniţa cu Lituania. Furgoneta a oprit şi şoferul a arătat spre pădure, spunând „Europa va fi acolo”, spune kurdul. „Veţi vedea un gard, veţi trece cu uşurinţă de el şi apoi veţi fi în altă ţară”, şi-a amintit bărbatul. „O maşină vă va aştepta şi vă va duce mai departe. Dar nu i-a aşteptat nicio maşină, şi era foarte frig. Am construit un cort pentru a ne încălzi, dar un grănicer ne-a văzut”. Unii dintre cei aflaţi în centrul de detenţie au venit în Lituania fără ajutorul traficanţilor. Unul dintre ei, Fata, şi-a rezervat zborul din Bagdad către Minsk pe 9 iunie. După ce a stat cinci zile în Bielorusia, a trecut în Lituania şi a cerut azil.

    Fata şi trei dintre prietenii săi au rezervat un zbor către Minsk la o agenţie de turism irakiană. Au fost cazaţi la hotelul Sputnik şi apoi au plătit 300 de ruble belaruse (aproximativ 100 euro) pentru a ajunge la graniţa lituaniană cu taxiul. Au folosit aparat GPS pentru a-şi găsi drumul spre Lituania, a spus Fata, adăugând că un prieten plecat mai devreme în Lituania i-a dat informaţiile necesare. Unii dintre migranţi au venit în Europa folosind ruta terestră mai dificilă, dar mai ieftină. Călătoria durează până la o săptămână pentru a ajunge în Europa cu camionul şi costă între 4.000 şi 5.000 de dolari de persoană. Când au fost transportaţi cu camionul, migranţii au spus că nu ştiu prin ce ţări au trecut şi nici cât a durat drumul. Potrivit acestora, traficanţii nu s-au prezentat şi şi-au ţinut faţa acoperită, vorbind doar atunci când dădeau ordine.

    Cei care dau ordine se schimbau regulat, la fel şi camioanele. Potrivit unuia dintre deţinuţi, un prieten i-a spus că ruta prin Belarus ar fi mai sigură decât traversarea Mediteranei sau trecerea prin Bulgaria. Erau 30 dintre ei, călătorind pe întuneric, a povestit refugiatul. Li s-a spus să treacă prin pădure pe jos până ajung la graniţă. Au fost găsiţi de grănicerii lituanieni. Călătoria a costat 5.000 de dolari. Nu toţi irakienii merg în Belarus pentru a ajunge în UE. Zana Ahmed Rahman, inginer din Kurdistan, s-a dus în Belarus pentru o vacanţă. „Un prieten de-al nostru a fost acolo de două ori, i s-a părut o ţară drăguţă”, a spus Rahman. Puţine ţări acordă vize turistice irakienilor. Rahman şi prietenii săi au cumpărat un pachet de vacanţă de la o agenţie de turism irakiană Moonline şi au venit în Belarus pe 18 iunie. Ceruseră o viză de intrare cu aproximativ o săptămână înainte de zbor, dar erau încă reţinuţi pe aeroportul din Minsk timp de aproximativ trei ore. Un angajat al unei agenţii de turism din Belarus i-a avertizat, de asemenea, să nu se apropie de graniţă, spune Rahman. Unul dintre prietenii lui Rahman îl cunoştea pe şeful agenţiei de turism din Irak şi îl putea linişti că se vor întoarce. Prin urmare, nu au fost obligaţi să lase un depozit. Dar cinci dintre cei din acelaşi zbor nu s-au mai întors la Bagdad. În plus, „alţi doi tipi mi-au spus că poliţia din Belarus nu i-a lăsat să meargă la graniţă”.

    În iulie, Lituania a început să limiteze drepturile migranţilor ilegali şi ai solicitanţilor de azil. Cei reţinuţi la Centrul de Înregistrare a Străinilor din Pabrade se plâng de libertatea de mişcare restrânsă şi de spaţiul personal mic. Mulţi spun în mod deschis că Lituania este o ţară de tranzit în drum spre restul UE.

    „Ne pare foarte rău că am trecut graniţa, dar nu am avut nicio cale de a intra în Lituania în mod legal”, a spus Selwan, un irakian kurd. „Trebuia să luăm această rută, să riscăm, dacă dorim să fim în siguranţă”.

    Migranţii care încearcă să evadeze din Pabrade sunt duşi într-un spaţiu protejat din centru. Grănicerii le iau telefoanele şi le permit să stea doar o oră pe zi afară, potrivit migranţilor.

    „Toţi cei reţinuţi în această clădire suferă psihic”, a spus Rian din Irak. Potrivit acestuia, au existat deja cazuri de tentative de sinucidere în centru.

    „Am fugit din Irak deoarece ţara este o închisoare, s-a plâns Eliah, care s-a prezentat ca fiind un Yazidi, un grup etnic care a supravieţuit unui genocid pus la cale de ISIS. „Dar la fel este şi aici.” Între timp, Lituania a anunţat că va construi un gard anti-imigranţi la graniţa cu Belarus, iar Irakul, în urma plângerilor oficialilor UE, a sistat zborurile către această ţară. Prin urmare, irakienilor care vor să emigreze le-a rămas doar calea grea.

  • Turcia îşi construieşte propria sa versiune a Pentagonului: Cu o suprafaţă de peste 12 milioane de metri pătraţi, clădirea va fi mai mare decât Departamentul de Apărare din SUA şi va putea suporta un personal de 15.000 de oameni

    Turcia a început să construiască o bază militară uriaşă pentru stafful prezent în Departamentul de Apărăre din ţară, clădirea fiind supranumită „Pentagonul turcesc”, conform Business Insider.

    Luni, în timpul ceremoniei de inaugurare a lucrărilor, preşedintele Recep Tayyip Erdoğan a declarat că noua clădire – numită provizoriu „Steaua şi semiluna” – va „inspira teamă” inamicilor Turciei.

    Complexul va avea o suprafaţă de 12,5 milioane de metri pătraţi, dintre care 882.000 de metri pătraţi vor fi dedicaţi birourilor, urmând să găzduiască până la 15.000 de persoane.

    Prin contrast, birourile Departamentului de Apărare din Statele Unite se întind pe 600.000 de metri pătraţi, iar întreaga suprafaţă a Capitolului SUA ar putea intra într-una dintre cele cinci laturi ale Pentagonului.

    O reprezentare a unui artist arată că viitoare clădire ar avea o structură similară cu cea a Pentagonului, fiind modelată însă după steagul turcesc. Data de încheiere a construcţiilor este programată pentru mai 2023.

     

    „Vom crea o structură care va inspira teamă inamicilor noştri prin amploarea sa şi va oferi încredere prietenilor Turciei”, a spus Erdoğan în timpul ceremoniei, care a aniversat 99 de ani de la Ziua Victoriei, Turcia marcând astfel una dintre bătăliile majore din timpul războiului de independenţă din anii 1920.

     

    „Steaua şi semiluna” reprezintă cel mai recent efort al lui Erdoğan de a creşte forţa militară a Turciei, încercând astfel să îşi alimenteze nivelul de popularitate înaintea alegerilor din 2023, în timp ce ţara se confruntă cu focuri sălbatice, inundaţii şi o rată tot mai ridicată a inflaţiei.

    Turcia s-a concentrat constant asupra producţiei locale de arme şi echipament de război, dezvoltând drone cu sarcini utile ce ar concura cu modelele Reaper create de Statele Unite.

     

  • Turcia cere un nou acord cu UE. Erdogan, avertisment adresat lui Merkel: „Nu mai putem suporta povara migranţilor”

    “Un nou val de migraţie este inevitabil dacă nu se iau măsurile necesare în Afganistan şi Iran. Turcia, care are deja cinci milioane de refugiaţi, nu poate suporta o povară suplimentară a migranţilor”, i-a spus Erdogan lui Merchel, potrivit AFP.
     
    Erdogan i-a transmis, vineri, un mesaj asemănător şi primului ministru grec, Kyriakos Mitsotakis. De asemenea, el a acuzat Bruxelles-ul că este „evaziv” în ceea ce priveşte cererea Ankarei de a revizui acordul din 2016, între Turcia şi Uniunea Europeană. 
     
    Acordul prevede o asistenţă financiară acordată Turciei pentru primirea refugiaţilor, trimiterea migranţilor ilegali din insulele greceşti în Turcia, dar şi accelerarea procesului de aderare a Turciei la UE şi libera circulaţie a cetăţenilor turci.
     
    La rândul său, Angela Merkel, a spus că evacuarea persoanelor din Afganistan rămâne principala prioritate.
     
    „Cele două ţări vor continua să coopereze strâns pentru a sprijini activitatea organizaţiilor internaţionale, în special a agenţiilor ONU de ajutorare a refugiaţilor, în Afganistan şi în ţările vecine”, a declarat purtătorul de cuvânt al cancelarului german.

  • ​Turcia intră pe lista roşie: Turiştii care vor să îşi anuleze vacanţele riscă să îşi piardă banii: „Agenţiile nu poartă vreo responsabilitate pentru intrarea unei ţări pe lista roşie, cât timp acea destinaţie este deschisă”

    Turcia a intrat pe lista roşie a ţărilor cu risc epidemiologic, astfel că, lista intră în vigoare începând cu data de 15 august, de la miezul nopţii. Aşadar, persoanele care nu sunt vaccinate vor intra în carantină la întoarcerea în ţară.

    Turiştii care au planificate vacanţe în Turcia în următoarea perioadă şi optează pentru anularea acestora riscă să nu îşi recupereze banii, având în vedere că agenţiile de turism nu sunt responsabile pentru intrarea anumitor destinaţii pe lista roşie.

    Conform unui comunicat al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), agenţiile de turism nu poartă răspundere pentru modificarea încadrării unei ţări pe o anumită listă între data achiziţionării serviciilor turistice şi data întoarcerii de la destinaţie, ci pentru buna organizare şi derulare a pachetului turistic.

    ”Decizia intrării anumitor ţări pe lista roşie, respectiv galbenă din punct de vedere al riscului epidemiologic aparţine Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) iar culorile sunt raportate strict la situaţia epidemiologică a României. De exemplu, Turcia este roşie pentru România, dar poate fi verde sau galbenă pentru altă ţară. în ultima vreme, agenţiile de turism s-au confruntat cu turişti nemulţumiţi care au rezervări în special în ţările aflate pe lista roşie şi care solicitau returnarea banilor sau reprogramare. Menţionăm că agenţiile nu poartă vreo responsabilitate pentru intrarea unei ţări pe lista roşie, cât timp acea destinaţie este deschisă. în plus, există posibilitatea vaccinării, în prezent, la îndemână pentru majoritatea turiştilor, alături de dovada trecerii prin boală, deci imunizare”, spune Cristian Vlad, preşedintele Consiliului Regional Centru al ANAT.

    Reprezentanţii ANAT adaugă faptul că în cazul intrării unor ţări pe listele roşii sau galbene, rămâne în vigoare contractul cu turistul, atâta timp cât graniţele sunt deschise. Astfel, agenţiile de turism au doar obligaţia de a asigura prompt serviciile turistice şi anume cazare, masă, transport, tururi opţionale, etc, adică cele prevăzute în oferta iniţială.

    Totodată, este recomandată încheierea unor asigurări storno, respectiv de călătorie, care au preţuri foarte accesibile şi pot acoperi multe situaţii imprevizibile, care pot fi dovedite, precum îmbolnăviri sau accidente. Însă, o astfel de asigurare nu acoperă situaţia în care o anumită destinaţie trece pe lista roşie. 

     

  • Inundaţii în Turcia: Apele au distrus case şi maşini, iar 13 persoane au fost rănite

    Ploile abundente au început în nordul Turciei după ce pompierii abia au reuşit să controleze incendiile din sudul ţării, care au ucis opt persoane, la sfârşitul lunii iulie, potrivit DailyMail.

    „Din punct de vedere meteorologic, ne confruntăm probabil cu un dezastru pe care nu l-am mai văzut de 50 sau 100 de ani”, a declarat ministrul Agriculturii şi Silviculturii, Bekir Pakdemirli.

    Turcia se confruntă cu o serie de dezastre naturale despre care oamenii de ştiinţă din lume cred că devin din ce în ce mai frecvente şi violente din cauza schimbărilor climatice.

    Ministrul Sănătăţii, Fahrettin Koca, a scris pe Twitter că un spital cu 45 de pacienţi, dintre care patru la terapie intensivă, a fost evacuat în regiunea nordică Sinop din cauza inundaţiilor.

    Ministrul de Interne, Suleyman Soylu, a declarat că nivelul apelor a ajuns la trei până la patru metri în unele regiuni de-a lungul coastei Mării Negre. „Evacuările şi eforturile de căutare şi salvare continuă”, a spus el.

    Zona cea mai afectată de inundaţii ar fi Kastamonu, unde oraşul Bozkurt a fost inundat şi zeci de maşini au fost măturate de apele furioase. Biroul guvernatorului Kastamanu a negat rapoartele conform cărora inundaţiile au fost cauzate de un baraj din apropiere.

    „În decurs de 10 minute, totul a fost inundat”, a spus un proprietar de restaurant.

    În Bartin, inundaţiile au demolat mai multe case şi cel puţin două poduri şi au provocat prăbuşirea parţială a unui drum care ducea în provincia vecină Karabuk. Cel puţin 13 persoane au fost rănite din cauza faptului că un pod a cedat.

    Multe dintre zonele afectate au rămas fără curent.

    Regiunea Mării Negre din Turcia este frecvent lovită de ploi torenţiale şi de inundaţii puternice.

    Oamenii de ştiinţă din domeniul climei spun că nu există nicio îndoială că schimbările climatice cauzate de arderea cărbunelui, a petrolului şi a gazelor naturale determină evenimente extreme, precum valuri de căldură, secete, incendii, inundaţii şi furtuni. Se aşteaptă ca astfel de calamităţi să se întâmple mai frecvent pe planeta noastră care se încălzeşte.

  • Niciun turist român nu a fost afectat de incendiile de vegetaţie din Turcia: „În Antalya nu a fost necesară evacuarea din resorturi a turiştilor pentru că situaţia a fost sub control”

    Turiştii români aflaţi în această perioadă în vacanţă în Turcia nu au fost afectaţi de incendiile de vegetaţie din statul turc. Astfel, situaţia situaţiei începe să revină la normal, iar activitatea turistică nu este afectată, conform unui comunicat la agenţia de turism Soley Tour.

    Totuşi, la finalul săptămânii trecute, în Bodrum autorităţi au luat decizia de ai muta temporar pe turiştii cazaţi în două hoteluri, ca măsură de precauţie, aceştia revenind în resorturi o zi mai târziu.

    „În toată această perioadă, în Antalia nu a fost nevoie de evacuarea din resorturi a turiştilor pentru că situaţia a fost sub control, iar vacanţele, inclusiv ale turiştilor români, au continuat fără sincope, conform programului. În ceea ce ne priveşte, nu am avut solicitări de anulare a vacanţelor în Turcia şi turiştii trebuie să ştie că pot călători în această destinaţie fără griji. Noi, ca turoperator, am fi primii care ar anula deplasările în Turcia, dacă siguranţa şi confortul turiştilor noştri ar fi ameninţat de situaţia din zonă ”, a declarat Erdinc Adali, CEO Soley Tour.

    Ministrul turc al Agriculturilor şi Silviculturii, Demir Pakdemirli, a declarat că în ultimele şase zile, 137 de incendii au fost controlate în 32 de provincii, dar în continuare pompierii se luptă pentru stingerea a 13 incendii din şase provincii.

    În acest moment, echipele de intervenţie acţionează cu zeci de avioane şi elicoptere, peste 800 de maşini de pompieri, iar mai bine de 5.000 de angajaţi sunt angrenaţi în lupta împotriva flăcărilor.

    De asemenea, Dan Goicea, CEO al agenţiei de turism Cocktail Holidays, spune că situaţia este sub control din acest lucru pe care le are de la turiştii care se află în zonă.

    „În Marmaris sa rezolvat cu fumul. Sa repornit curentul şi funcţionează aparate de aer condiţionat hotelurile din apropierea incendiului. Avem chiar două familii în Grand Truban şi nu au probleme din cauza incendiului. În zona Bodrum nu mai există incendii în zona de hoteluri. Focurile au fost, mai sunt mici focare, dar distanţa de 20-50 km de localitate. De asemenea, zona Kusadasi şi Didim nu au parte de incendii ”, explică pentru ZF Dan Goicea.

  • Cursele charter spre Grecia şi Turcia ridică traficul aerian pe cele mai mari aeroporturi din România

    ♦ În programul  de zbor din acest sezon, circa 81 de curse charter vor zbura săptămânal de pe toate aeroporturile din ţară către destinaţii din Europa, Asia şi Africa ♦ Zborurile charter reprezintă în jur de 15% din traficul de pe marile aeroporturi, o pondere dublă faţă de anul trecut.

    Traficul aerian a înregistrat creşteri semnificative în luna iunie a acestui an compa­rativ cu aceeaşi lună a anului trecut, având în vedere că în orarul de zbor din acest an există zboruri charter aproape de pe toate aeroporturile din România. Cele mai mari aeroporturi din ţară au înregistrat creşteri şi de cinci ori ale traficului faţă de aceeaşi lună a anului trecut.

    Luna iunie se arată a fi cea mai bună lună de la începutul pandemiei din perspectiva traficului, iar un factor important în acest avans l-a avut introducerea curselor charter din acest an. În programul de zbor din acest sezon, circa 81 de curse charter vor zbura din aproape toate aeroporturile din ţară către destinaţii din Asia, Europa şi Africa, dintre care 40 vor zbura din aeroportul din Bucureşti.

    Compania Naţională Aeropor­turi Bucureşti care administrează Aeroportul Internaţional Henri Coandă a înregistrat o creştere de peste opt ori a numărului de pasageri care au plecat în afara ţării, iar faţă de nivelul din luna mai a acestui an creşterea a fost de 55%.

    „În iunie 2020 s-au înregistrat 65.205 pasageri. În luna iunie a acestui an, până la data de 28 iunie, s-au înregistrat 549.311 pasageri. Faţă de luna mai, se înregistrează o creştere de 55%. De la începutul acestui an şi până acum, Aeroportul Internaţional Henri Coandă a fost tranzitat de 1.924.615 persoane faţă de 2.596.148 în aceeasi perioadă a anului 2020. În aceeaşi perioadă din 2019 au fost aproximativ 5.500.000 pasageri“, explică reprezentanţii Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti.

    Cu toate că luna iunie a fost una foarte bună în ceea ce priveşte traficul aerian, nu acoperă însă golul din primele patru-cinci luni din an, astfel că la jumătatea anului traficul este mai redus faţă de prima jumă­tate din 2020, iar faţă de 2019 cifrele sunt mult mai mici.

    În primele şase luni ale anului 2020, numărul pasagerilor care au tranzitat Aeroportul Henri Coandă este mai mare datorită faptului că pandemia a afectat doar jumătate din primul semestru al anului trecut. Cu toate acestea, revenirea la normalitate din perspectiva traficului aerian e departe de a se întâmpla, însă semnele există mai ales că aproape o treime din traficul din primul semestru al acestui an a fost înregistrat doar în luna iunie.

    Pe de altă parte, Aeroportul Internaţional Avram Iancu din Cluja fost tranzitat de peste 124.000 de persoane în iunie 2021, ceea ce înseamnă o creştere de şapte ori faţă de aceeaşi lună a anului trecut.

    „În perioada 01 iunie 2021 – 29 iunie 2021 au plecat în afara ţării 51.543 pasageri, în creştere cu aproximativ 711% faţă de acceaşi perioadă a anului trecut când a fost înregistrat un număr de 6.359 pasageri care au plecat în afara ţării“, spun reprezentanţii Aeroportului Internaţional Avram Iancu din Cluj.

    Clujul este al doilea oraş din care sunt operate cele mai multe zboruri charter în sezonul de vară din acest an. Astfel, agenţiile de turism au mizat şi pe Cluj, de unde vor fi operate 15 curse charter către diferite destinaţii din Europa şi din lume.

     „Ponderea zborurilor charter în orarul de zbor pe luna iunie 2021 este de aproximativ 16%, pentru lunile iulie şi august aproximativ o pondere a zborurilor charter în orarul de zbor de aproximativ 15%. Ponderea zborurilor charter în orarul de zbor de la începutul acestui an şi până acum este de aproximativ 14%, diferenţa faţă de aceeaşi perioadă a anului 2020 fiind de 7%, în creştere cu 7%. În luna iunie a acestui an au plecat în afara ţării cu zboruri de tip charter 11.000 pasageri în creştere cu aproximativ 2.187% faţă de acceaşi perioadă a anului trecut când a fost înregistrat un numar de 481 pasageri care au plecat în afara ţării cu zboruri de tip charter“, precizează reprezentanţii aeroportului.

    În primele şase luni ale acestui an, aeroportul a înregistrat un trafi de 378.854 pasageri, pe când în aceeaşi perioadă a anului trecut a fost înregistrat un trafic de peste 496.000 de persoane, pe când în primele şase luni ani ale anului 2019, aeroportul a fost tranzitat de 1,3 mil. pasageri.

    Cursele charter au dus traficul în sus şi în cazul Aeroportului Internaţional Traian Vuia din Timişoara care a înregistrat o pondere a curselor charter în luna iunie de 17% în totalul zborurilor, iar pentru luna iulie charterele vor reprezenta 19% din zboruri, iar în august doar 16%.

    Traficul aerian de pe aeroportul din Timişoara  a fost în luna iunie cu peste 516% mai mare faţă de aceeaşi lună a anului trecut şi cu 68% faţă de luna mai.

    „Ponderea zborurilor charter este de 11%, de la începutul anului şi până în prezent. Diferenţa faţă de aceeaşi perioadă a anului 2020 nu poate fi calculată, deoarece în primele şase luni ale anului precedent nu au fost operate curse aeriene de tip charter. În luna iunie a acestui an, pe aeroportul Timişoara au tranzitat un număr de 59.578 de pasageri. În iunie 2021, de pe aeroportul Timişoara au călătorit spre o destinaţie externă un număr de 20.838 de pasageri, dintre care 6.514 au fost pasageri au unui zbor charter“, spun reprezentanţii aeroportului din Timişoara.

    Cu toate că luna iunie a fost una dintre cele mai bune de la începutul pandemiei, din ianuarie până în iunie, pe aeroportul din Timişoara au tranzitat un număr de aproape 161.000 de pasageri, cu 44% mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Românii din vestul ţării vor putea zbura în sezonul de vară din acest an către şase destinaţii, iar cele mai multe zboruri charter care vor pleca din aeroportul din Timişoara vor fi către destinaţiile din Grecia.

     

    Clujul este al doilea oraş din care sunt operate cele mai multe zboruri charter în sezonul de vară din acest an.

     

  • Turcia se retrage din convenţia de la Instanbul. Femeile au ieşit în stradă să protesteze

    Mii de femei au protestat în Piaţa TaKsim din Istanbul, faţă de decizia preşedintelui Erdogan de a retrage Turcia din tratatul de combatere a violenţei contra femeilor.

    Nu a fost prima oară când au făcut asta, iar de această dată nimic nu îl mai poate îndupleca pe Erdogan.

    Decizia a intrat deja în vigoare şi vine în contextul în care numărul cazurilor de feminicid din Turcia creşte în fiecare an. Dar Erdogan spune că tratatul subminează valorile tradiţionale şi normalizează homosexualitatea.

    Amnesty International transmite că tratatul duce Turcia cu zece ani în urmă.

    „Unele grupuri încearcă să prezinte retragerea noastră oficială din Convenţia de la Istanbul pe 1 iulie ca pe un pas în spate. La fel cum lupta noastră cu violenţa împotriva femeilor nu a început cu Convenţia de la Istanbul, nu se va termina cu retragerea noastră”, a spus Recep Tayyp Erdogan, preşedintele Turciei.