BusinessMagazin

Tag: tratament

  • O nouă dependenţă afectează sute de milioane de oameni. Este mai puternică decât drogurile sau alcoolul

    Dacă nu puteţi rezista prea mult fără Facebook, Snapchat sau alte reţele de socializare online, să ştiţi că e o problemă întâlnită la scară largă. A devenit atât de pregnantă încât există acum terapeuţi care vă pot ajuta în acest sens, conform BBC.com.

    În ultimii ani, utilizatorii de social media care nu reuşesc să renunţe la device-uri deşi ar dori să se opună acestei „dependenţe” solicită din ce în ce mai des tratament prin intermediul profesioniştilor. Iar terapeuţii nu se lasă mai prejos – oferă consiliere, găzduiesc şedinţe de „dezintoxicare” şi stabilesc diverse strategii pentru a-i ajuta pe aceştia să renunţe la nevoia compulsivă de „scroll”. Şedinţele de o oră pot costa de la 150 de dolari pe oră, iar tratamentele  mai lungi, pentru câteva zile, costă peste 500 de dolari.

    În ultimii ani, numărul pacienţilor care solicită ajutor de la Nathan Driskell, terapeut în Houston, SUA, pentru aşa-numita dependenţă socială, a crescut cu 20%, iar acum acest segment reprezintă aproape jumătate dintre pacienţii săi, spune el.  

    Dependenţa de social media nu este recunoscută ca o tulburare oficială de autorităţile medicale de clasificare, însă devine un subiect din ce în ce mai  controversat. Unii terapeuţi, inclusiv Driskell, tratează pacienţii cu aceleaşi metode pe care le-ar folosi pentru a trata alte dependenţe.

  • International Heath Forum: Preţul mic la medicamente face ca acestea să dispară de pe piaţă

    “Consider că România, având în vedere poziţia economică pe care o are în Europa, este normal să aibă, poate nu cel mai mic preţ, dar unul dintre cele mai mici preţuri la medicamente pentru ca pacientul român să aibă acces la ele, însă trebuie să vedem cum cuplăm cu cerinţa europeană, în care medicamentul este tratat ca o marfă şi are dreptul să circule liber. Aşa că, pentru anumiţi jucători în piaţă creează nişte oportunităţi. Produse aduse la preţtul cel mai mic în România, sunt reexportate în ţări care îşi permit preţuri mai mari şi asta produce o problemă de disponibilitate”, a declarat Adrian Grecu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România, în cadrul International Heath Forum.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O nouă dependenţă afectează sute de milioane de oameni. Este mai puternică decât drogurile sau alcoolul

    Dacă nu puteţi rezista prea mult fără Facebook, Snapchat sau alte reţele de socializare online, să ştiţi că e o problemă întâlnită la scară largă. A devenit atât de pregnantă încât există acum terapeuţi care vă pot ajuta în acest sens, conform BBC.com.

    În ultimii ani, utilizatorii de social media care nu reuşesc să renunţe la device-uri deşi ar dori să se opună acestei „dependenţe” solicită din ce în ce mai des tratament prin intermediul profesioniştilor. Iar terapeuţii nu se lasă mai prejos – oferă consiliere, găzduiesc şedinţe de „dezintoxicare” şi stabilesc diverse strategii pentru a-i ajuta pe aceştia să renunţe la nevoia compulsivă de „scroll”. Şedinţele de o oră pot costa de la 150 de dolari pe oră, iar tratamentele  mai lungi, pentru câteva zile, costă peste 500 de dolari.

    În ultimii ani, numărul pacienţilor care solicită ajutor de la Nathan Driskell, terapeut în Houston, SUA, pentru aşa-numita dependenţă socială, a crescut cu 20%, iar acum acest segment reprezintă aproape jumătate dintre pacienţii săi, spune el.  

    Dependenţa de social media nu este recunoscută ca o tulburare oficială de autorităţile medicale de clasificare, însă devine un subiect din ce în ce mai  controversat. Unii terapeuţi, inclusiv Driskell, tratează pacienţii cu aceleaşi metode pe care le-ar folosi pentru a trata alte dependenţe.

  • Dent Estet anunţă o cifră de afaceri de 6,8 milioane de euro pentru 2016, o creştere cu peste 20% faţă de anul precedent

    Evoluţia financiară pozitivă s-a datorat atât creşterii numărului de pacienţi, cât mai ales a solicitărilor de tratamente complexe, protetica dentară şi implantologia fiind specialităţile care au generat cele mai mari venituri pentru Grup. Numărul pacienţilor trataţi în clinicile Grupului Dent Estet a crescut cu 10%, anul trecut, comparativ cu 2015, numărând în total peste 8.400 de pacienţi noi, dintre care 3.000 de copii şi adolescenţi. Grupul Dent Estet a înregistrat de la deschidere, până în prezent, peste 65.000 de pacienţi, iar zilnic, clinicile stomatologice sunt vizitate, în medie, de 350 de pacienţi, numărul acestora continuând să crească de la an la an.

    Creştere cu 20% a serviciilor de protetică şi implantologie dentară în 2016

    De asemenea, veniturile Grupului Dent Estet au fost generate şi de creşterea diviziilor supraspecializate, protetică (faţete, coroane dentare, incrustaţii, proteze dentare etc.) şi implantologie dentară, care au ajuns să deţină o pondere de aproape 75% din cifra de afaceri a clinicilor pentru adulţi. În 2016, ponderea serviciilor dentare de implantologie a crescut cu 18%, faţă de anul precedent, iar în cazul serviciilor de protetică s-a înregistrat o creştere cu aproape 20%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Cele mai solicitate tratamente pe zona de stomatologie pentru adulţi, în cadrul Dent Estet, au fost lucrările dentare complexe, precum implanturile sau reconstrucţiile dentare complete. Cu toate acestea, în ultimii doi ani au crescut semnificativ interesul şi cererea pentru tratamente de estetică dentară, cum ar fi coroanele sau faţetele dentare, tendinţă încurajată mai ales de posibilitatea de a previzualiza rezultatele finale cu ajutorul tehnologiilor digitale,  menţionează oficialii Dent Estet.

    „Am încheiat anul 2016 cu rezultate financiare foarte bune, ca urmare a unui plan de dezvoltare accelerată, care ne-au consolidat poziţia de lider pe piaţa de servicii medicale dentare din România şi au reconfirmat încrederea pacienţilor în echipa şi serviciile pe care le oferim. Obiectivul nostru este să continuăm evoluţia ascendentă din ultimii ani, prin investiţii constante în specializarea medicilor şi în tehnologie digitală de ultimă generaţie, oferind servicii premium integrate şi garanţie pe termen lung, alături de partenerul nostru MedLife. Ştim că toate acestea răspund nevoilor tot mai exigente ale pacienţilor”, a declarat Dr. Oana Taban, CEO şi Fondator al grupului de clinici DENT ESTET.

     

    Cea mai mare clinică DENT ESTET urmează să fie inaugurată primăvara aceasta

    Investiţiile în aparatură de ultimă generaţie s-au ridicat la 500.000 de euro, în anul 2016. Dent Estet a fost primul grup privat de clinici stomatologice din ţară care şi-a deschis propriul laborator digital complex de tehnică dentară, coordonat de o echipă de tehnicieni dentari cu vastă experienţă în domeniu. Laboratorul Aspen, inaugurat în iunie 2016, a înregistrat o cifră de afaceri de 180.000 de euro. Acesta este dotat cu aparatură de top şi deserveşte clinicile proprii, intenţionând ca în viitor să colaboreze şi cu clinici premium din afara ţării. Creat pentru a oferi soluţii estetice de înaltă acurateţe, laboratorul eficientizează timpul de lucru al medicului şi reduce timpul de aşteptare al pacienţilor, până la 24 de ore

    În 2017, o direcţie importantă în strategia de business a Grupului este continuarea planului de investiţii, prin lansarea în luna mai a unei noi clinici pentru adulţi, cu cel mai înalt grad de digitalizare dintre toate clinicile Grupului şi din ţară. Unitatea medicală va avea şi cea mai mare suprafaţă dintre toate clinicile Grupului şi este prima clinică stomatologică deschisă de Dent Estet în urma parteneriatului cu MedLife, operatorul numărul unu pe piaţa naţională a serviciilor medicale private.

    „Dacă în urmă cu 10 ani priveam digitalizarea stomatologiei ca tehnologie a viitorului, acum este o condiţie esenţială pentru a oferi tratamente de înaltă calitate. Digitalizarea nu oferă doar o eficientizare a business-ului, ci şi o calitate excepţională a lucrărilor şi un grad crescut de predictibilitate, asigurând o rată mai mare de acceptare a tratamentelor estetice în rândul pacienţilor. Această tendinţă a fost confirmată de creşterea numărului solicitărilor pentru reconstrucţii complexe şi complete, din ultimii ani, care a determinat nevoia de tratamente integrate, la standarde ridicate de calitate, în cadrul aceleiaşi clinici. Digitalizarea rămâne focusul nostru, atât în ceea ce priveşte tehnologiile din clinici, cât şi investiţiile în educarea medicilor noştri în această direcţie”, a declarat Dr. Oana Taban, CEO şi Fondator al grupului de clinici DENT ESTET.

    Grupul Dent Estet înseamnă, în prezent, 8 clinici stomatologice (incluzând noua clinică ce urmează a fi lansată), cu 44 de unituri, pe o suprafaţă totală de 2.500 de metri pătraţi, 2 săli de chirurgie complet utilate, 2 centre de radiologie digitală cu expunere minimă la radiaţii, 2 studiouri foto digitale, o echipă de 250 de angajaţi,  dintre care 20 în cadrul managementului.

    Înfiinţat în 1999, grupul de clinici dentare Dent Estet s-a extins continuu, numărând în prezent 7 clinici în Bucureşti şi 1 în Timişoara, cu o echipă medicală extinsă, capabilă să răspundă exigenţelor celor peste 65.000 de pacienţi. 

  • Medic din România explică legea vaccinării. „Nu-mi place un stat leneş, care aruncă mâţa peste gard”

    Din păcate nu constituie infracţiune faptul că ministerul Sănătăţii nu cumpără la timp vaccinuri astfel că mulţi copii rămân nevaccinaţi din cauza funcţionarilor.

    Pe Facebook, medicul Gabriel Diaconu a scris: „Legea vaccinării are multe calităţi, dar şi câteva hibe greu de trecut cu vederea:

    – consimţământul părintelui nu ar trebui niciodată “prezumat”. Prezumţia de consimţământ se aplică doar în situaţii vitale, în UPU, când pacientul vine într-o situaţie în care nu îşi poate exprima opţiunea şi trebuie intervenit pentru salvarea vieţii, sau când pleacă din UPU spre sala de operaţii, în comă indusă.
    E ilogic să spui că ai prezumat consimţământ şi, dacă părintele refuză, poate fi acuzat de rele tratamente asupra minorului

    – relele tratamente asupra minorului sunt reglementate prin art. 197 NCP si se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 7 ani. Cuvântul folosit de legiuitor e “punerea în primejdie gravă” a victimei. Nevaccinarea nu aduce primejdii grave în mod echivoc. Expune, dar nu constituie o cauză directă. Agentul patogen e cauza primejdiei grave. Agentul patogen e ubicuu. Statul se poziţionează inegal faţă de cetăţean. Când nu am avut vaccinuri, când fostul ministru al Sănătăţii a refuzat să semneze contracte de achiziţii pe vaccinuri încât să fie pe stoc, putem spune că ar fi putut intra la Art 197.

    Că un părinte, fie prin voinţă fie neputiinţă, nu merge la doctor să vaccineze, nu devine infractor. Proiectul iniţial cuprindea sancţiuni administrative, forma agreată de ministrul Voiculescu avea şi ea un versant pozitiv, includea o formă de reabilitare a părintelui încât să ia decizia informat. Noul proiect formulează prolix, coercitiv, o strategie sortită din start eşecului. Statul nu va putea niciodată să demonstreze măcar un caz de rele tratamente prin nevaccinare. Deci legea nu are valoare.

    – medicii vor fi sancţionaţi dacă iau o poziţie anti-vaccinală. Să îmi fie cu osebire. Nu e treaba MS să se bage în dezbaterea ştiinţifică, medicală, fie ea bine argumentată ori ba. Avem o profesie liberală, avem studii care lasă dovezile empirice să vorbească, dar nu suntem stăpânii adevărului. Dacă un medic alege altă cale, dacă refuză să vaccineze pentru că preferă apa sfinţită, frunza de varză sau lăptişorul de matcă face malpraxis. Nu e nevoie de dublă reglementare. Una e dezbaterea medicală, alta e actul medical. Iar relaţia cu media e liberă, cel mult poate atrage atenţia colegiului medicilor, care poate merge până la ridicarea licenţei de practica. Ce face legea vaccinării e să repete un adevăr anterior valabil.

    – grupurile de experţi judeţene în vaccinologie sunt, pe hârtie, un adaos bun. Doar că se suprapun peste DSP-URI şi DGASPC-uri, includ un pomelnic de doctori şi nu e foarte clar ce ar căuta un psiholog acolo. Spun asta ca probabil singurul psihiatru din România care a făcut lobby pro-vaccinare în ultimii 3 ani, şi care a promis că va vedea ziua când vom avea o lege a vaccinării. O reţea de bune practici în vaccinare nu-i musai să fie un pahar berzelius pentru (şi) mai mulţi bugetari. M-aş fi aşteptat, dată fiind România cea care e, să avem un asistent social.

    – asigurarea stocurilor pe 4 ani reprezintă o întoarcere la cutume (mai) vechi. Numai bine resuscitasem institutul Cantacuzino că ne grăbim înapoi la cuie in sicriu. Bănicioiu amendase ordinul 75, şi scurtase perioada la 2 ani. La cum mătură bolile Europa odată cu valul de migraţie, e greu de crezut că Statul va avea un estimat corect de stoc încât să atingă plafoanele de atriţie la dozele cumpărate, şi rămase neutilizate. Ori banul dat aşa, cu gingăşie, să închidă gura presei că, uite băi, gata, am luat pe 4 ani, mulţumiţi? nu e nici măcar populism, e o golăneală ieftină.

    – toată responsabilitatea pică pe umerii medicului de familie, măgarul de povară al Sănătăţii, către care curg toate hârtiile vieţii introduse prin noua lege. Sunt sigur că abia aştepta. Nu e ca şi cum până acum nu ar fi avut vrafuri de maculatură de completat, adăugăm un dosar cu şină pentru toate pretenţiile cretine ale Casei Naţionale de Asigurări, posesoarea a DOUĂ sisteme informatice, din care nu merge nici unul, pentru centralizarea datelor pacientului, ambele fiind imposibil de racordat la restul/ vezi evidenţa populaţiei etc, pe motiv că au fost făcute pe genunchi, fără o lege a siguranţei cibernetice, într-o ţară unde legile se schimbă abia după ce apar noutăţile, încât să le acomodeze.

    – nu în ultimul rând, registrul naţional de vaccinare, unde ar trebui raportate efectele adverse vaccinale, e o glumă proastă. Cu bune, cu rele, VAERS a reuşit să surprindă, în ei 25 de ani de funcţionare în SUA, şi chestiuni indirecte, care ţin de manevra de vaccinare, reacţii neobişnuite, dar şi chestiuni care ţin de practică uzuală, de calitatea vaccinului etc. Noi, de frica presei şi a gloatei, am renunţat la un RENV autentic, şi propunem unul mai mititel, mai chiomb. Acolo unde presa ar trebui să fie aliat, să promoveze atitudinea cooperantă INCLUSIV in cazurile de accident de vaccinare sau eveniment advers, jucăm Hoţii şi vardiştii, pentru că datele RENV mai mult acoperă decât descoperă lucruri de îmbunătăţit. E un fel al statului de-a-şi fura căciula prin propriile politici de sănătate.

    Băbăeţ, era chiar atât de greu să faceţi o campanie coerentă în mass-media încât să priceapă tot omul ce e aia imunitate de grup (herd immunity), principalul responsabil pentru epidemia de rujeolă, prin absenţă? Nu-mi place un stat leneş, care aruncă mâţa peste gard. Au muncit doctorii ăia prin Timiş şi Arad de le-a ieşit pe nas din cauza unor vaideei de la Centru, fără plată ore suplimentare fără nimic, în timp ce Ministerul, ca Dumnezeu, stătea şi se uita. Aferim!”

  • A învăţat de acasă bazele meseriei şi a construit un business de succes

    Ideea acestei afaceri s-a născut cu circa 40 de ani în urmă, atunci când Elena Oancea, fondatoarea brandului Careless Beauty, urmărea cu mare atenţie cum familia sa prepara în casă cremele cu flori de crin. „În perioada respectivă aceste practici tradiţionale constituiau de fapt medicina populară din care, într-un final, s-a născut medicina modernă”, precizează antreprenoarea. Iar odată cu schimbarea regimului în România, după anii ’90, a decis să înfiinţeze o societate comercială specializată, mizând pe cunoştinţele dobândite, precum şi pe pasiunea pentru acest domeniu.

    „Aproape toată viaţa mi-am dedicat-o naturii. Mereu m-am regăsit în natură şi am crezut în ea, natura este un miracol”, adaugă Oancea. Devenind chimist‑estetician, încurajată de soţ şi cei doi copii, în anul 1992 a pus bazele „Careless Beauty by Elena Oancea”, un brand românesc de produse naturale, iar după 10 ani de studiu a obţinut şi primul brevet de invenţie. „Am avut noroc că ne‑am născut aici, ţara noastră merită să fie promovată. Pentru a păstra puritatea naturii este nevoie de pricepere, măiestrie, pasiune şi multă răbdare. De exemplu, doar două zile pe an pot recolta un anumit mugure de plantă”, explică fondatoarea. Ulterior, conform spuselor sale, toate încasările începând cu anul înfiinţării au fost reinvestite în permanenţă în terenuri, lucrări agricole, realizarea culturilor de plante, în dezvoltarea reţetarelor, în cercetare ştiinţifică şi pentru obţinerea avizelor necesare.

    Dacă principalul public ţintă al cosmeticelor sunt femeile, Careless Beauty îşi propune să se adreseze deopotrivă ambelor sexe, vizând în primul rând tratarea problemelor dermato cosmetice; „frumuseţea venind ca o consecinţă a aplicării tratamentelor”, spune Elena Oancea.  Deşi consideră că pe alte meleaguri produse similare se vând cu sume cuprinse între 100 şi 500 de euro pe gram, pe piaţa locală produsele de sub umbrela Careless Beauty se vând la preţuri „mult mai mici faţă de valoarea lor reală, dar acestea sunt condiţiile impuse de piaţa actuală”.

    Careless Beauty deţine astăzi, după aproximativ 25 de ani de cercetare ştiinţifică, patru brevete de invenţie de produse dermato cosmetice organice şi deţine 5 game complete dedicate fiecărui tip de ten şi o gamă pentru îngrijirea corporală, reunind în total 22 de produse. Sub brandul propriu se realizează şi diverse servicii de estetică, după o tehnică proprie, inventată şi dezvoltată de Elena Oancea în urma aceloraşi metode tradiţionale. Firma oferă şedinţe de masaj facial manual, tratamente cosmetice faciale complete pentru fiecare tip de ten, precum şi împachetări corporale cu diverse uleiuri şi ape florale. Un tratament complet se evaluează în funcţie de nivelul de dezvoltare al afecţiunii dermatologice, de cât de repede răspunde persoana la tratament şi de istoricul tratamentelor aplicate anterior, spune fondatoarea. „Plantele utilizate în procesul de fabricare sunt recoltate numai de pe terenurile proprii, atent procesate şi transformate într–un produs final unic”, mai adaugă ea.

    Produsele Careless Beauty pot fi cumpărate fie prin intermediul cabinetelor proprii din Constanţa şi Bucureşti, de la colaboratori, dar cel mai frecvent de pe site-ul companiei. „Avem deja o serie de clienţi pe care îi putem numi tradiţionali, dar dacă discutăm despre cei potenţiali, avem între 10 şi 100 de doritori pe lună”, menţionează antreprenoarea. Produsele se găsesc la preţuri cuprinse între 63 de lei pentru o apă din flori de lavandă şi 280 de lei pentru un elixir vegetal cu efect regenerator, conform site-ului propriu.

    Compania se pregăteşte să facă primul pas în afara ţării prin participarea la o expoziţie internaţională de profil în anul 2018 în Franţa. Pe termen scurt, Careless Beauty vizează dezvoltarea reţetarelor şi a preocupării în domeniul cercetării ştiinţifice asupra extractelor vegetale obţinute din specii de plante româneşti, iar printre planurile pe termen lung se numără extinderea vânzării produselor şi a serviciilor la nivel internaţional. Conform declaraţiilor sale, Elena Oancea îşi propune o colaborare cu NASA, pentru a realiza cercetări legate de bolile de piele ale astronauţilor. Profilul clientului se împarte în două categorii, spune antreprenoarea: cei care au încercat alte tratamente care nu au produs efectele scontate ori persoane care doresc să îşi îngrijească pielea utilizând doar produse organice, „rar întâlnite pe piaţa noastră.”

    La nivelul întregii pieţe, românii au cheltuit în 2015 aproximativ 3,5 miliarde de lei pe cosmetice, produse de îngrijire şi parfumuri, iar mai bine de 75% din piaţă au mers către produse de masă şi către companiile de vânzări directe, conform datelor obţinute de ZF. În prezent piaţa cosmeticelor din România este una dintre cel mai puţin dezvoltate din Europa şi din regiune în contextul în care la o populaţie de 20 de milioane de oameni şi o piaţă de 780 de milioane de euro, cheltuiala medie per capita este de circa 40 de euro pe an, respectiv 3,3 euro pe lună.

    „Piaţa românească a fost bombardată în ultimii 27 de ani cu produse cosmetice recomandate ca fiind eco, bio, naturale, organice, acest fenomen având efecte secundare şi asupra producătorilor autohtoni de cosmetice organice. Este foarte greu să recâştigi încrederea unor clienţi manipulaţi zilnic prin marketingul corporaţiilor internaţionale din domeniu”, susţine antreprenoarea. Pe de altă parte, Registrul Comerţului nu deţine un cod specializat privind producţia de cosmetice organice, toţi producătorii fiind incluşi în acelaşi coş. Conform spuselor sale, acest lucru duce, de asemenea, la deteriorarea şi diluarea informaţiilor cu privire la piaţa autohtonă a produselor organice. Cel mai mare impediment al domeniului în care activează este, în opina sa, lipsa accesului la fonduri, la capitalul pentru dezvoltarea afacerilor. „Sistemul bancar din România nu finanţează în baza planurilor de afaceri, creditarea fiind în general acoperită de ipoteci”, explică Elena Oancea. După mai bine de două decenii de experienţă în antreprenoriat, Elena Oancea consideră că oamenii de afaceri trebuie să însumeze extrem de multe calităţi, pornind de la răbdare, tenacitate, perseverenţă până la capacitatea permanentă de a inova, de a se reinventa pe sine. „Şi nu în ultimul rând, trebuie să aibă respect pentru client”, conchide fondatoarea firmei Careless Beauty.

  • CNAS: Programul naţional de tratament pentru boli rare se extinde pentru trei noi afecţiuni

    “În cadrul programului naţional de diabet zaharat, se vor acorda trimestrial până la 400 teste de automonitorizare pentru fiecare copil cu diabet zaharat insulinodependent cuprins în program. Totodată, recomandarea pentru efectuarea analizei hemoglobinei glicozilate (HbA1c) se va putea emite şi de medicii de familie, nu numai de diabetologi. În cadrul Programului naţional de boli cardiovasculare se extinde tratarea malformaţiilor cardiace congenitale prin proceduri de cardiologie intervenţională la pacienţii adulţi. În cadrul Programului naţional de tratament al surdităţii prin proteze auditive implantabile, bolnavii vor putea beneficia de implanturi cohleare bilaterale, tipul de implantare – unilaterală sau bilaterală, simultană sau secvenţială, urmând să fie stabilit de medicii specialişti, în funcţie de specificul fiecărui pacient în parte”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cronică de film: Silence

    Pentru marele regizor, Silence nu reprezintă doar un alt film, ci este un proiect drag pe care voia să-l realizeze încă din 1989. Filmul este bazat pe cartea cu acelaşi nume a lui Shusaku Endo ce a fost publicată în 1966 şi spune povestea a doi preoţi din secolul al XVII-lea care călătoresc în Japonia pentru a răspândi creştinismul şi pentru a-şi localiza mentorul. Cei doi, interpretaţi de Andrew Garfield – proaspăt nominalizat la premiul Oscar pentru rolul din Hacksaw Ridge – şi Adam Driver, trec prin tot felul de peripeţii de-a lungul călătoriei lor şi se lovesc de prejudecăţile lumii budiste.

    Scorsese a citit cartea în 1989 şi imediat a achiziţionat drepturile pentru ecranizarea poveştii. Chiar şi în timpul filmărilor pentru The Aviator, The Departed, Shutter Island sau Hugo, Scorsese s-a gândit la acest film. După filmul The Wolf of Wall Street, a decis că este timpul să se apuce de treabă.

    A ţinut atât de mult să facă acest film, încât nici nu a luat bani pentru regizare, iar Adam Driver, Andrew Garfield sau Liam Neeson au fost plătiţi la nivelul stabilit de Screen Actors Guild sau chiar mai puţin. Producţia filmului a durat opt luni şi a costat 47 de milioane de dolari, iar la realizarea filmului au participat nu mai puţin de 750 de oameni. Adam Driver a slăbit 22,5 kg pentru acest rol de-a lungul a patru luni şi jumătate. „După ce a terminat filmările, Driver a început să mănânce un mic dejun triplu”, a spus Scorsese într-un interviu pentru New York Times Magazine.

    Filmul este atipic pentru Scorsese, regizorul fiind mai degrabă cunoscut pentru poveştile cu gangsteri sau pentru răsturnările de situaţie; Silence este cu totul alt gen de peliculă, cu o desfăşurare lentă a acţiunii şi o perspectivă sumbră asupra tradiţiilor din acea perioadă.

    Martin Scorsese jonglează în prezent cu mai multe proiecte diferite în acelaşi timp, printre care un film biografic despre Frank Sinatra, un film biografic despre Evel Knievel şi drama The Irishman cu Robert De Niro şi Al Pacino. Totuşi, următoarea prioritate pare să fie o adaptare a romanului din 2003 semnat Erik Larson, intitulat The Devil in the White City, cu Leonardo DiCaprio în rol principal. Romanul împleteşte adevărata poveste a Târgului şi Expoziţiei Mondiale din Chicago, în 1893, şi povestea criminalului în serie viclean care a folosit prilejul oferit de târg pentru a-şi atrage victimele în cursă. DiCaprio va juca rolul criminalului în serie, dr. H. H. Holmes, un medic carismatic şi criminal în serie, care a ucis aproximativ 200 de oameni, potrivit relatărilor.

    Revenind la Silence, filmul nu va fi pe placul tuturor; este o poveste complexă, ce abundă de simbolistică şi care necesită o anumită stare de spirit pentru a te bucura din plin de experienţă. Nu pot însă nega meritele lui Martin Scorsese, un regizor care parcă nu poate să dea greş.

    Notă: 7,5/10

     

  • ”Tratamentele” extreme practicate în urmă cu mai puţin de 100 de ani. Zece imagini tulburătoare

    Gândul că ne-am putea îmbolnăvi, că am fi nevoiţi să mergem la medic sau să facem un tratament neplăcut ne supără de cele mai multe ori.
     
    Cu toate acestea, ar trebui să fim mai recunoscători faţă de medicina secolului XXI. Asta pentru că tratamentele au devenit mult mai confortabile atât pentru pacienţi, cât şi pentru medici.
     
    Mai jos vedeţi tratamentele vechi pe care le îndurau oamenii în trecut, precum şi ”instrumentele” de care se bucurau medicii.
     
     

  • Viaţa unui copil de bani gata .”Arăt prea bine, sunt prea frumoasă şi prea educată pentru o slujbă de birou” – GALERIE FOTO

    Julia Stakhiva are 23 de ani, trăieşte la Londra, se coafează şi face tratamente de înfrumuseţare la Moscova, cheltuie 200.000 de lire sterline pe an pe pantofi şi are o garderobă în valoare de 1.5 milioane de lire sterline. Iar totul este plătit de părinţii ei, scrie Daily Mail.

    Părinţii ei au făcut milioane de dolari conducând diferite companii în Ucraina şi susţin stilul de viaţă luxos al tinerei. Până acum, tânăra ar fi cheltuit 180.000 de lire pe operaţii estetice.

    “Oricine poate fi bogat, însă nu oricine nu poate fi frumos”, mărturiseşte tânăra plină de înţelepciune pentru cotidianul britanic.”În cercurile în care mă învârt oamenii nu sunt geloşi pentru că cineva are nu ştiu ce pereche de pantofi sau geantă, ci sunt geloşi pe înfăţişarea celuilalt. De aceea este important pentru mine să fiu frumoasă, slabă şi să am un păr frumos”, a continuat ea.

    “Este bine să începi operaţiile estetice de la vârstă fragedă. Unii oameni nu sunt destul de curajoşi să-şi facă operaţii estetice. Cred că este mai bine să stea acasă şi să mănânce pizza. Ei bine, voi să mâncaţi pizza şi eu să arăt bine”, este un alt gând înţelept al Juliei Stakhiva.

    “Scopul meu în viaţă este să am succes. Arăt prea bine, sunt prea frumoasă şi prea educată pentru o slujbă de birou”, încheie ea.