Tag: transporturi

  • Tânărul de 35 de ani care mişcă Europa de Vest cu TIR-urile româneşti

    Decebal Popescu, directorul general al firmei prahovene de transport Cartrans, începe discuţia despre afacerea pe care o conduce făcând referire la stilul antreprenorial de management pe care îl aplică în afacerea ajunsă anul trecut la peste 15 milioane de euro. În 2011, când avea 33 de ani, Popescu a primit funcţia de CEO, cu scopul de  a transforma compania „într-o forţă a Europei de Est„. Era momentul când inginerul Cristian Preda, proprietarul afacerii şi fost fotbalist al echipei Petrolul, a decis să facă pasul înapoi după ce îşi formase ani buni sub acoperişul propriu noua structură de conducere.

    „Patronul sau acţionarul majoritar e mult prea puţin implicat, ceea ce în industria noastră e o raritate. Ne vedem doar când avem ceva de vorbit, de regulă o dată la fiecare trei luni.” În piaţa transportatorilor, afacerile au o puternică amprentă antreprenorială, cele mai multe businessuri fiind începute şi apoi conduse chiar de către fondatori. E cazul companiilor Dumagas, deţinută şi condusă de Mihai Dugăeşescu, Internaţional Lazăr, păstorită de Ion Lazăr, Trans Car, afacerea lui Aurel Albu, şi, până acum doi ani, Edy Spedition, liderul de atunci al pieţei ieşit din mâinile lui Alin Popa, decedat în urma unui accident rutier.

    „Multă lume din industrie mă identifică pe mine drept patronul afacerii, dar nu sunt”, spune Decebal Popescu, care admite că nevoia existenţei unui management profesionist este vitală după ce afacerea depăşeşte un anumit prag. „Când aveai primul camion şi îl umpleai cu fructe şi îl duceai la Obor era OK, dar după un anumit nivel trebuie să începi să delegi foarte mult, ceea ce nu e uşor.„ De la un camion în 1994, Cartrans a ajuns la un vârf de 217 camioane în 2007, mult peste cererea din piaţă din primii ani ai crizei. Pierderile din 2008 ajunseseră la un nivel record de aproape 3 milioane de euro, ceea ce, admite Decebal Popescu, la acea vreme director de transporturi în companie, i-a dus aproape de a pune lacătul pe uşă. Drumul de la marginea prăpastiei la profit a fost mai complicat decât se aşteptau managerii obişnuiţi cu clienţi care îi căutau şi comenzi anuale de noi zeci de camioane.

    DE LA IT LA TRANSPORTURI. Primul lucru cu care iese în evidenţă Decebal Popescu este postura. Are aproape doi metri şi se mândreşte cu trecutul său în care a practicat handbal. A fost coleg de liceu cu Bogdan Padiu, actualul CEO al TeamNet, compania care a informatizat sistemul 112, Inspecţia Muncii sau consulatele României, şi cu Sebastian Ghiţă, fondatorul Asesoft Distribution şi în prezent cel mai bogat parlamentar din România. Antreprenoriatul în IT era în Ploieştiul anilor 2000 un magnet pentru tinerii absolvenţi de facultate, iar pe acest traseu a mers şi Popescu, dovedind un apetit crescut pentru antreprenoriat încă de foarte devreme. Cumpăra componente de calculatoare din Bucureşti şi le asambla în Ploieşti: „Eram copii, ne jucam, nu era nu ştiu ce afacere, dar făceam bani”.

    A preferat să rămână în oraşul natal – „Nu mi-a plăcut niciodată Bucureştiul” -, iar după calculatoare şi-a deschis o firmă care monta apometre în locuinţe. După doi ani, a încercat o afacere prin care închiria apartamente în regim hotelier în Capitală, însă a revenit în Ploieşti auzind că firma de transporturi Cartrans angaja dispeceri. „Interviurile se făceau direct cu proprietarul. El era tot, de la director general la director de resurse umane. Aşa se făceau angajările atunci.„ Îşi aminteşte că nu ştia nimic despre cum funcţionează industria şi, ca un nou venit, începuse să observe ce lucruri ar putea funcţiona mai bine în companie – „şi acum mai am mailurile trimise în 2005 de pe o adresă de Yahoo în care îi scriam proprietarului despre cum am putea promova compania. Partea de marketing era zero„. Erau ani în care compania primea comenzile prin intermediul caselor de expediţii, iar transportatorii cu flotă de peste 100 de camioane făceau regulile pe piaţă, dat fiind că aveau autorizaţii de circulaţie pe teritoriul Uniunii Europene, documente care astăzi nu mai sunt necesare – „Eram între primii cinci atunci, alături de edy Spedition, Dunca, Lazăr„. La acea vreme, companiile se măsurau mai puţin în profit sau cifră de afaceri şi mai mult în dimensiunea flotei. „Şi noi am fost printre tâmpiţii care au cumpărat mai mult decât aveam nevoie. Dacă îţi venea camionul în trei luni de la comandă erai deja norocos”, spune astăzi Decebal Popescu.

     

  • Probleme în PNL? Băsescu e de vină

    Pentru el, şirul de dosare recente ale liberalilor la DNA şi ANI, culminând cu cele ale lui Relu Fenechiu şi Ovidiu Silaghi şi cu anchetarea lui Remus Vulpescu, fostul şef al OPSPI, pe motiv că ar fi direcţionat milioane de euro spre firme apropiate PNL, ar fi dovada unei persecuţii politice din partea respectivelor instituţii. În spiritul unităţii USL, Antonescu atribuie această persecuţie elementelor “băsiste” din DNA şi ANI, însă unii suporteri PNL sau PC cu prea multă aplecare spre teoriile consolatoare ale conspiraţiei tind s-o atribuie inclusiv coabitării între palatele Victoria şi Cotroceni, coabitare manifestată în urmă cu câteva luni prin îndelung comentatul transfer al Codruţei Kovesi la DNA la propunerea lui Victor Ponta.

    Frica de o concentrare a DNA şi a ANI asupra liberalilor s-a soldat, mai nou, cu o întărire a poziţiei PSD în USL până acolo încât, aşa cum au demonstrat-o penibilele aventuri ale numirii unui nou ministru la Transporturi după condamnarea penală a lui Relu Fenechiu, PSD a ajuns să decidă în locul liberalilor cine va fi ministrul care ar trebui să reprezinte PNL la portofoliul respectiv.

    Evident, nu se pune problema ca astfel de interpretări în cheia persecuţiei politice pure să admită vreodată lipsa evidentă de oameni din PNL care să fie şi profesionişti şi să aibă şi trecutul curat. Această lipsă a făcut posibilă ironia unui Traian Băsescu, care îi felicita pe liderii USL, zilele trecute, că imediat după ce s-au întors din concediu “au reuşit, după 45 de zile, să dea şi o nominalizare pentru ministrul Transporturilor” – în persoana juristei Ramona Mănescu, care, vorba lui Vasile Blaga, urmează acum să se califice la locul de muncă.

  • Drumarii români, de două ori mai profitabili decât cei străini în perioada 2007 – 2011

    Topul primilor 10 jucători este dominat, în perioada 2008 – 2011, de grupul UMB, controlat de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, format din firmele A&R, UMB Spedition şi Tehnostrade, toate trei din judeţul Bacău. Printre jucătorii care s-au menţinut în top, cu cote de peste 5%, instituţia menţionează grupul francez Colas (Colas Drumuri, Colas SA Franţa Sucursala România, Colas România, SCCF Iaşi – Grup Colas, Sorocam Bucureşti, ADP Timişoara şi ADP Constanţa) – în perioada 2007 – 2010, Romstrade (firmă deţinută de omul de afaceri Nelu Iordache) şi Bechtel International – ambele în perioada 2007 – 2009, Tehnologica Radion (în anii 2008 şi 2010), grupul austriac Strabag (Antrepriza Reparaţii şi Lucrări – ARL Cluj, Bitunova România Bucureşti, Drumco Timişoara şi Strabag Bucureşti) – în anul 2010 şi grupul italian Astaldi (Astaldi SPA Italia sucursalele România şi Gheorghe Petraşcu Bucureşti, Italstrade SPA Sucursala Bucureşti şi Astalrom Călăraşi) – în anul 2011.

    Acelaşi raport evidenţiază că autostrăzile construite în România la şes sunt de 3 ori mai scumpe decât în Bulgaria, iar diferenţa între costurile minime şi maxime pentru aceeaşi formă de relief este mai mare decât în Polonia şi Bulgaria, potrivit Consiliului Concurenţei. “Spre exemplu, la zonă de şes, în România preţurile pe kilometru au variat în intervalul 2,68 milioane euro (tronsonul Feteşti – Cernavodă) şi 11,61 milioane euro (varianta de ocolire Piteşti), în Bulgaria între 2 milioane euro (tronsonul Tracia – Nova Zagora – Yambol) şi 2,8 milioane euro (Hemus – Sofia şi Yana), iar în Polonia în intervalul 4,6 milioane euro (Zgorzelec – Krzyżowa) – 12,4 milioane euro (Zgorzelec – Krzyżowa)”, arată Consiliul Concurenţei.

    În România, variaţia preţului mediu pentru un kilometru de autostradă construit în aceeaşi formă de relief este de 45,8%, mai mare faţă de cazul Poloniei (36,4%) şi Bulgariei (14,2%), potrivit sursei citate. În urma prelucrării datelor şi informaţiilor puse la dispoziţie de CNADNR, analiza arată că în România preţul mediu al unui kilometru de autostradă construit în zona de şes este de 23,3 milioane lei/km, iar cel al unui kilometru de autostradă construit în zona de deal este de 20,8 milioane lei/km, peste nivelul standardelor.

  • Orban i-a cerut lui Fenechiu să se autosuspende din PNL până la soluţionarea dosarului

     Orban i-a cerut vineri în cadrul Delegaţiei Permanente a PNL de la Mamaia să se autosuspende din toate funcţiile deţinute în partid, respectiv din cea de vicepreşedinte şi lider al organizaţiei PNL Iaşi, până la momentul soluţionării în instanţă a dosarului în care acesta a fost condamnat în primă instanţă.

    Sursele citate au precizat că Orban a motivat prin faptul că imaginea PNL a fost grav afectată de scandalul privind ministerul Transporturilor şi condamnarea acestuia la închisoare, în primă instanţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta a predat portofoliul Ministerului Transporturilor. Premierul către Ramona Mănescu: Licitaţia privind privatizarea CFR Marfă va fi reluată, dacă cei care au câştigat nu vin cu banii

     În cazul reluării licitaţiei, termenele vor fi mult mai extinse şi mai rezonabile decât la prima licitaţie, derulată în condiţiile şi termenele negociate cu Fondul Monetar Internaţional, a spus Ponta, ministru interimar al Transporturilor, prezent la sediul ministerului pentru ceremonia de predare-primire a portofoliului către Ramona Mănescu.

    Hotărârea de Guvern privind privatizarea CFR Marfă prin vânzarea a 51% din acţiuni către GFR, deţinut de omul de afaceri Gruia Stoica, a fost publicată în urmă cu două săptămâni în Monitorul Oficial, termenul de finalizare a tranzacţiei fiind stabilit la 60 de zile calendaristice de la data intrării în vigoare a actului normativ, respectiv jumătatea lunii octombrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Contractul de privatizare a CFR Marfă ar putea fi semnat luni

     “Cred că luni, nu ştiu. Depinde de doamna ministru Mănescu”, a spus Ponta la Ungheni, răspunzând unei întrebări privind data la care va fi semnat contractul.

    Ponta va merge miercuri la sediul Ministerului Transporturilor, de la ora 10:00 pentru protocolul de predare-primire cu ocazia schimbării mandatului de ministru al Transporturilor. Premierul a ocupat şi poziţia de mnistru interimar al Transporturilor.

    Ramona Mănescu a depus, luni, jurământului de învestitură în funcţia de ministru al Transporturilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ramona Mănescu a depus jurământul de învestitură în funcţia de ministru al Transporturilor

     La ceremonie nu a fost prezent premierul Victor Ponta, care, potrivit programului anunţat de Guvern, la ora 15.00 urma să plece către Republica Moldova, unde face o vizită în perioada 26-27 august.

    La evenimentul de la Palatul Cotroceni au fost prezenţi vicepremierul Gabriel Oprea, ministrul Economiei, ministrul de Interne, Radu Stroe, ministrul pentru Buget, Liviu Voinea, ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, ministrul Mediului, Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, ministrul pentru Păduri, Lucia Varga, ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, Mihai Voicu.

    De asemenea, au fost prezenţi consilierii prezidenţiali Cristian Diaconescu, Iulian Chifu, Iulian Fota, Bogdan Drăgoi, Gabriel Berca, Bogdan Mănoiu, Claudiu Constantin Dinu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu a semnat decretul de numire a Ramonei Mănescu în funcţia de ministru al Transporturilor

     Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură în funcţia de ministru al Transporturilor de către Ramona Mănescu urmează să aibă loc la ora 15.00, la Palatul Cotroceni.

    Premierul Victor Ponta i-a transmis preşedintelui Traian Băsescu, luni dimineaţă, propunerea de numire a Ramonei Mănescu în funcţia de ministru al Transporturilor, au declarat surse oficiale.

    Ramona Mănescu s-a aflat luni la Palatul Victoria, unde a avut o discuţie cu premierul Victor Ponta.

    Ponta a declarat duminică agenţiei MEDIAFAX că este de acord cu numirea Ramonei Mănescu pentru postul de ministru al Transporturilor şi va trimite Preşedinţiei o propunere în acest sens.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta i-a transmis lui Băsescu propunerea de numire a Ramonei Mănescu ca ministru al Transporturilor

     Ponta a declarat duminică agenţiei MEDIAFAX că este de acord cu numirea Ramonei Mănescu pentru postul de ministru al Transporturilor şi va trimite Preşedinţiei o propunere în acest sens.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine ar putea fi noul ministrul al transporturilor: Ramona Mănescu, soţia primarului sectorului 6 şi europarlamentar PNL

    Ramona Mănescu, ultimul nume vehiculat pentru ocuparea funcţiei de ministru al transporturilor, considerată de premierul Victor Ponta drept o variantă mai bună decât alte propuneri, este unul dintre cei mai vechi membri PNL, alăturându-se acestui partid încă din 1990. Are 40 de ani, este născută în Constanţa şi în prezent ocupă poziţia de europarlamentar din partea PNL.

    Ramona Mănescu este licenţiată în ştiinţe juridice la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti şi a urmat mai multe studii postuniversitare la Institutul Diplomatic Român, Academia Naţională de Informaţii sau Colegiul Superior de Securitate Naţională.

    Ea este soţia lui Rareş Mănescu, primarul sectorului 6 din Bucureşti şi vicepreşedinte al PNL.

    Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a fost întrebat, duminică, înainte de reuninea Biroului Politic Naţional, dacă sunt şanse ca europarlamentarul Ramona Mănescu să se afle pe lista cu propuneri pentru preluarea ministerului transporturilor, el răspunzând: “Sunt şanse, sunt şanse”, potrivit Mediafax.

    Dacă va fi nominalizată şi acceptată pentru poziţia de ministru al transporturilor, Ramona Mănescu va fi a doua femeie după Revoluţie, după Anca Boagiu, care se află la cârma Transporturilor.