Începând de la clădiri de birouri aflate lângă metrou, lângă un mall sau lângă centre comerciale, cu cafetaria sau food court-ul, până la interioare cu spaţii aerisite, colorate, cu ventilaţie de ultimul tip, lumină şi perne ergonomice, totul era făcut pentru a da bine în materialele de prezentare.
Când aceste lucruri, plus abonamentele la sălile de fitness sau centrele medicale au devenit comune, multinaţionalele au început să investească în programe de leadership, training şi chiar psihologie în încercarea de a face diferenţa faţă de rivali.
În ultimii ani salariile, cel puţin cele din IT, au crescut destul de mult şi atunci angajaţii au început să se intereseze de şefi, de managerii cu care vor lucra şi de colegii de birouri – cum sunt, ce fac şi cum se comportă.
Specialiştii în HR au ajuns să spună că angajaţii nu pleacă dintr-un loc din cauza banilor, ci din cauza şefilor.
Bugetele de HR au devenit tot mai mari odată ce nivelul de fluctuaţie de personal se mărea şi era nevoie de mai mulţi bani pentru a ţine angajaţii sau a aduce alţii noi. Atâta timp cât sondajele arătau că angajaţii erau fericiţi la birou şi nu plecau atât de repede la o altă companie, banii nu contau.
România avea o rezervă de cost destul de mare, aşa că cel mai important lucru era să ai cu cine să faci proiectele, nu la ce cost de personal.
Pe vârful crizei forţei de muncă, mai ales în Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi, unde multinaţionalele şi-au deschis centre şi aveau nevoie de angajaţi, departamentele de HR au ajuns în prima linie de bord dacă aveau rezultate.
Dar în martie 2020, de nicăieri, a venit criza COVID-19 şi totul s-a schimbat.
De frica coronavirusului, corporatiştii au fost trimişi să lucreze de acasă – trăiască infrastructura de internet din România, cea mai bună din Europa – iar trecerea s-a făcut fără probleme, spre surprinderea tuturor. Clădirile de birouri şi sediile de companii, unde s-au investit, sute, zeci de milioane de euro, au devenit goale, fără viaţă şi inutile din punctul de vedere al chiriaşilor.
Într-o săptămână toată lumea lucra de acasă ca şi cum ar fi fost de la birou. Acum s-a deschis un război între dezvoltatori şi chiriaşi pe tema spaţiilor de birouri, care au devenit prea mari şi inutile, dar asta e altă problemă.
Având în vedere că pandemia
nu moare, ci chiar se extinde, companiile nu vor să rişte să-şi readucă angajaţii la birou, ţinându-i acasă atâta timp cât pot să lucreze din altă parte.
Ani de zile angajaţii au visat să lucreze de acasă pentru a nu mai sta pe drumuri cu orele, dar au realizat că este extrem de dificil să stai între patru pereţi, să vorbeşti numai tu cu tine, fără colegii pe care nu-i sufereai sau cu şefii pe care-i urai.
Pe cine să mai dai vina acum dacă ai vrea să pleci?
Având în vedere că acum este criză, fluctuaţiile de personal s-au redus considerabil spre bucuria departamentelor de HR, care nu mai trebuie să se confrunte cu angajaţi tot timpul nemulţumiţi sau care nu vin la interviuri, anulându-le cu o oră înainte.
Dar pe de altă parte, pe măsură ce activitatea economică se reia, iar proiectele revin, discuţia legată de personal, de reţinere şi chiar de atragere de noi oameni va reveni în prim plan.
Poate nu va fi la fel ca în ultimii ani, dar tot timpul companiile angajează sau fac reduceri de personal în funcţie de cum merge businessul.
Întrebarea este cum vor fi atraşi oamenii în viitor de o companie sau alta, atâta timp cât se lucrează de acasă, nu mai contează sediul cu facilităţile lui nici distanţa şi poate chiar nici „faţa” colegilor şi a şefilor.
Cum vor arăta facilităţile viitorului pentru a reţine şi a atrage talentele?
Pentru că multinaţionalele nu pot veni acum să zugrăvească cei patru pereţi de acasă!
Tag: top
-
Cum vor mai putea multinaţionalele atrage angajaţi când toţi lucrează de acasă, iar clădirile de birouri cu facilităţile lor nu mai contează?
-
Oana Ciornei, Managing partner, Amrop România: „Am căutat să văd oportunităţile, nu dezavantajele”
Oana Ciornei conduce din 2010 afacerea proprie, o companie de executive search afiliată la reţeaua internaţională Amrop, prezentă în 57 de ţări şi unul din jucătorii din top 10 la nivel mondial. Ea a lucrat aproape un deceniu la Coca-Cola HBC, dar şi în cadrul companiei Korn Ferry. Printre momentele dificile ale carierei enumeră prima poziţie de top management obţinută la 26 de ani, ratarea unui interviu de angajare, trecerea dintr-un rol operaţional în ţară la unul internaţional care nu i se potrivea, dar şi dilema corporaţie vs. antreprenoriat şi dezvoltarea propriei companii de executive search, spune Ciornei. Din punct de vedere profesional, îşi propune în următorii ani să dezvolte cea mai respectată firmă de executive search din România, Bulgaria şi Moldova.
-
Dwayne „the Rock” Johnson este cel mai bine plătit actor
Fostul luptător a câştigat 87,5 milioane dolarri între 1 iunie 2019 şi 1 iunie 2020, inclusiv 23,5 milioane dolari pentru thrillerul Red Notice, produs de Netflix.
De asemenea, a făcut bani şi din linia sa de îmbrăcăminte fitness, Project Rock.
Conform Forbes, cei mai bine plătiţi 10 actori au câştigat 545,5 mil. dolari în acest an, mai mult de un sfert de la Netflix.
Ryan Reynolds este al doilea cel mai bine plătit actor, cu 71,5 milioane de dolari. Printre sume se numprp 20 de milioane de dolari tot pentru Red Notice şi 20 de milioane de dolari pentru Six Underground, un alt film Netflix.
Pe locul trei pe listă s-a aflat actorul şi producătorul Mark Wahlberg, care a câştigat 58 milioane de dolari, în timp ce Ben Affleck a venit pe locul patru şi Vin Diesel al cincilea.
Akshay Kumar a fost singurul actor de la Bollywood aflat în top 10 câştiguri. Actorul indian a ajuns pe locul şase, cu 48,5 milioane de dolari, cea mai amre parte provenind din promovare de produse.
Pe listă se mai află Lin-Manuel Miranda, Will Smith şi Adam Sandler, precum şi veteranul Jackie Chan.
Cele mai bine plătite actriţe vor face obiectul unei liste separate, care urmează a fi anunţată. Anul trecut, Scarlett Johansson se afla pe primul loc, cu 56 de milioane de dolari – mai puţin decât cel de-al şaptelea actor de sex masculin.
-
Top 3 judeţe, după numărul de cazuri de coronavirus. Unde au fost raportate azi peste 100 de îmbolnăviri
Pe teritoriul României au fost confirmate până acum 50.886 de cazuri de infectare cu noul coronavirus. De ieri, bilanţul epidemic al noilor cazuri nu a rămas neschimbat în niciun judeţ. Cele mai multe noi cazuri din ultimele 24 de ore au fost raportate în Bucureşti.
Coronavirus România – Bilanţ complet AICI
Potrivit datelor oferite de Grupul de Comunicare Strategică, în data de 31 iulie, situaţia judeţelor din România care au raportat cele mai multe cazuri de coronavirus arată în felul următor:
1. Bucureşti conduce clasamentul, cu 5.887 cazuri.
2. Suceava rămâne pe locul al doilea, cu 4.527 cazuri.
3. În Argeş s-au înregistrat până acum 3.224 de cazuri.În schimb, în Satu Mare au fost înregistrate până acum doar 102 cazuri de coronavirus de la începutul epidemiei.
Cele mai multe noi cazuri au fost raportate în:
Bucureşti – 164 cazuri
Argeş – 112 cazuri
Braşov – 71 cazuri -
Agricultură românească după reţetă daneză. Cum a reuşit compania Premium Porc să ajungă al doilea producător de carne de porc din piaţa locală
„A fi printre cei mai mari producători de carne de porc din România înseamnă muncă continuă, dedicare constantă pentru piaţa locală, înţelegerea acesteia şi contribuţie la economia românească prin locurile de muncă directe şi indirecte pe care le asigurăm şi prin taxele plătite la bugetele locale”, spune Lars Drescher, CEO-ul grupului de firme Premium Porc.
Compania pe care o reprezintă, fondată în 2001 de un grup de 13 fermieri danezi în Canada, sub numele de Danish Canadian Holding A/S, s-a extins în piaţa locală în anul 2006, „atrasă de potenţialul de piaţă oferit de ţările din Europa de Est”. Activitatea businessului în plan local a început odată cu achiziţia, renovarea şi retehnologizarea unui complex de ferme construit în perioada comunistă. Odată cu expansiunea geografică, şi numele companiei a fost schimbat în DCH International A/S. Potrivit lui Drescher, începerea unei afaceri noi poate fi întotdeauna o provocare.
„Am ajuns în România cu un obiectiv clar – să aducem know-howul danez la modul românesc de a face agricultură şi să creştem o afacere durabilă, de succes, cu o amprentă locală puternică. 15 ani mai târziu ştim că acest lucru a funcţionat şi că am reuşit nu numai să ne atingem obiectivul, ci şi să ne fixăm unul şi mai mare – să devenim un jucător internaţional relevant pe piaţa europeană.” În prezent compania este al doilea cel mai mare producător de carne din România, înregistrând anul trecut o cifră de afaceri de 91 de milioane de euro. Aşteptările pentru acest an nu vizează însă o creştere mare a veniturilor, dar nu din cauza apariţiei pandemiei de COVID-19, ca în cazul altor businessuri, ci din pricina virusului pestei porcine africane, care a apărut în România la jumătatea anului 2017 şi continuă să facă pagube în industrie. „Ne-am aşteptat la un an greu, aşa cum au fost toţi anii începând cu 2018 de la apariţia virusului în România. Nu am făcut previziuni mari de creştere. Ne-am făcut, în schimb, planuri de dezvoltare pe care le menţinem şi pe care le ducem la îndeplinire în fiecare an alături de o echipă minunată.”
În plan local, compania deţine zece ferme proprii şi alte ferme închiriate, precum şi trei fabrici de nutreţuri combinate, răspândinte în opt judeţe din România: Vrancea (două ferme şi o fabrică de nutreţuri combinate), Constanţa (două ferme şi o fabrică de nutreţuri combinate), Sibiu (două ferme şi o fabrică de nutreţuri combinate), Olt (o fermă), Braşov (o fermă), Brăila (două ferme şi o staţie de vieri), Buzău şi Iaşi.
În cei aproape 15 ani de activitate businessul a investit peste 180 milioane de euro în România. În vara anului trecut, compania a inaugurat cea de-a treia fabrică de nutreţuri combinate din portofoliu, situată în Avrig, judeţul Sibiu. „A fost o investiţie de aproximativ 3,8 milioane de euro şi a făcut parte dintr-un proiect de investiţii mai mare început în 2017, numit BraSib, cu o valoare totală de 32,5 milioane de euro. Proiectul a fost finanţat în urma unui împrumut primit de la patru bănci – UniCredit Bank, BCR, BRD Groupe Société Générale şi Raiffeisen Bank – şi a inclus deschiderea unei ferme de 5.400 de scroafe în Brăila, precum şi finanţarea achiziţiei şi renovării unităţilor de reproducere şi îngrăşare din Braşov şi Sibiu.” O altă investiţie recentă este ferma Ianca din Brăila, care pentru o perioadă a fost închiriată şi se află acum în proprietatea companiei. După achiziţionarea fermei, s-au început lucrările pentru renovarea acesteia printr-o investiţie de peste 1,5 milioane de euro. Pe lângă lucrările de renovare la complexul Ianca „pentru a aduce aceste ferme la standardele Premium Porc”, compania are în derulare şi o serie de lucrări de renovare la ferma Feldioara, care a fost achiziţionată în 2018 şi în prezent are o capacitate de 140.000 de animale pe an, investiţiile urmând să ajungă la peste 3 milioane de euro. „Aceste lucrări sunt menite să sporească gradul de biosecuritate şi confortul pentru animale. Suntem mereu ocupaţi.”
Businessul creşte anual peste 600.000 de animale. „Am dezvoltat un sistem integrat de creştere a porcinelor, care include departamente de reproducţie, maternitate, tineret porcin şi producţie pentru abatorizare. De asemenea, gestionăm intern serviciile de transport şi logistică pentru animale şi furaje şi avem divizia noastră de agricultură pentru a controla calitatea unei părţi a materiei prime necesare pentru hrana pe care o pregătim pentru animalele noastre şi pentru a gestiona îngrăşământul natural. Avem trei fabrici de nutreţuri combinate cu o producţie continuă de aproape 240.000 de tone de furaje pe an, care asigură o mare parte din nevoile tuturor fermelor noastre.” Terenurile pe care compania operează se întind pe 1.700 de hectare, cu o capacitate totală de producţie de furaje de 240.000 tone pe an, iar echipa Premium Porc numără în prezent, în plan local, peste 500 de angajaţi.
Compania lucrează constant cu un număr de 20-30 de parteneri activi în industria de profil din România. „Volumul principal se derulează prin abatoare de capacitate mare (peste 80.000 de capete procesate pe an), dar avem şi clienţi cu o capacitate mai mică cu care avem o colaborare foarte bună şi de lungă durată. Am reuşit ca în decursul celor 15 ani de activitate locală să devenim principalul furnizor de porci vii pentru abatoarele din ţară, un partener tradiţional în piaţa de carne atât prin cantitatea, cât şi prin calitatea oferită clienţilor noştri.”„Unii consumatori nu îşi pot imagina o masă fără carne”
Până la apariţia COVID-19, „al cărui impact încă îl evaluăm”, consumul de carne de porc din România era, începând cu anul 2014, pe un trend ascendent, spune Drescher, apropiindu-se în anii 2017-2018 la 90% din media europeană. Din păcate, adaugă el, pentru industria zootehnică din România acest consum a fost acoperit în proporţie de 50%-60% din comerţ intracomunitar cu carne provenită din porci crescuţi în alte ţări europene, carne folosită în România atât pentru prepararea produselor de carmangerie, cât şi pentru vânzare la raft ca şi carne proaspătă. „Apariţia pestei porcine africane (PPA) în România în 2017 şi extinderea rapidă a acesteia pe aproape întreg teritoriul ţării în anul 2018 au afectat sever producţia locală de porci, care, prin urmare, a scăzut semnificativ. Costurile mari cu prevenirea (biosecuritate) şi combaterea efectelor PPA au condus la un cost de producţie crescut pentru fermierii locali şi au contribuit la un preţ mai mare al produselor de porc de pe rafturile magazinelor.”
Despre apariţia unor branduri precum Verdino, care îşi propun să fie o alternativă pe bază de plante a produselor tradiţionale din carne, Drescher spune că sunt mai mult decât binevenite pe piaţă „şi va fi interesant să le urmărim evoluţia”. Există multe tipuri de consumatori, adaugă el: „Unii nu îşi pot imagina o masă fără carne şi noi suntem aici pentru ei, alţii renunţă la ea pentru totdeauna, iar alţii vor doar să încerce ceva nou. Pentru toate tipurile de consumatori, este necesar un segment dedicat în industrie. Acest tip de produse va fi cel mai probabil complementar cu carnea tradiţională pentru mult timp de acum încolo”.
Un business obişnuit cu criza
Drescher spune că industria în care compania activează este una obişnuită cu provocările, referindu-se în primul rând la efectele cauzate de virusul pestei porcine africane, dar şi de cele aduse de criza financiară precedentă. În momentul în care compania a intrat pe piaţa românească în 2006, cererea de carne de porc era mare şi a continuat să crească până undeva după 2008, in ciuda apariţiei crizei financiare, îşi aminteşte executivul. „În 2010, odată cu reducerea salariilor, consumul a scăzut, iar din 2013 a crescut odată cu economia şi politica de creştere a veniturilor românilor.” De aceea, spune el, „dificultăţile din trecut cauzate de pestă porcină şi criza financiară nu au făcut decât să ne pregătească pentru viitor. Prin urmare, am devenit mai puternici la astfel de şocuri, pe care am învăţat cum să le gestionăm. Crizele vin şi trec, iar noi trebuie să găsim modalitatea prin care să rămânem şi să ne continuăm activitatea. Această pandemie este cu adevărat o provocare, deoarece este vorba despre sănătatea oamenilor şi trebuie să luăm decizii imediate. Am luat toate măsurile de prevenţie necesare şi vom face tot ce este nevoie pentru a asigura necesarul. În ceea ce priveşte afacerea, am avut o cerere uşor mai mare în această perioadă şi ne-am asigurat să o satisfacem în cele mai sigure condiţii.” Potrivit lui, în ultima perioadă activitatea companiei s-a desfăşurat în condiţii care să ofere siguranţă angajaţilor, dar şi posibilitatea de a continua operaţiunile. Printre măsurile adoptate, „în conformitate cu normele impuse de autorităţi”, el menţionează: crearea unui comitet de sprijin ai cărui membri sunt disponibili 24/7 pentru a oferi sprijinul necesar şi a comunica toate măsurile luate de autorităţi şi la nivelul companiei, adaptarea programului de lucru, astfel încât echipa din administrativ să lucreze remote şi prin rotaţie, acolo unde este nevoie de prezenţa fizică la birou, iar cele din ferme, în schimburi, pentru a evita aglomeraţia. În plus, „toţi angajaţii sunt informaţi în permanenţă cu privire la măsurile pe care le pot lua pentru a se proteja pe ei înşişi, colegii lor şi familiile lor împotriva posibilelor contaminări, fie direct, fie prin afişe postate în toate zonele vizibile”. O altă măsură a fost achiziţionarea de dezinfectant, măşti de protecţie, viziere şi mănuşi, care au fost distribuite tuturor unităţilor din ţară, precum şi adoptarea întâlnirilor video în locul călătoriilor de afaceri. „În această perioadă, accesul străinilor la fermele Premium Porc Group este restricţionat. Se face dezinfectarea prin nebulizare a zonelor de birou, a zonelor de acces şi a cafenelelor, birourile au fost separate prin plexiglas, iar şoferii noştri sau cei ai colaboratorilor noştri care intră în contact cu procesatorii au obligaţia să poarte echipament de protecţie şi să minimizeze la maximum intrarea în contact cu personalul abatoarelor. De asemenea, regulile de biosecuritate sunt foarte stricte şi toţi cei care intră în contact cu una dintre ferme, trebuie să le respecte.”
Costurile generate de pandemie nu sunt mici, spune executivul, având în vedere faptul că, pe lângă materialele necesare prevenţiei, compania a trebuit să adapteze şi modul de lucru, „dar aceasta este realitatea pe care o trăim şi vom continua să urmărim cu foarte mare atenţie evoluţia acestei pandemii în aşa fel încât să luăm deciziile cele mai bune pentru oamenii noştri şi pentru afacerea noastră”. -
Coronavirus 29 iulie. Care este singurul judeţ din ţară cu peste 100 de cazuri noi de coronavirus
În Prahova au fost consemnate 101 noi cazuri de coronavirus. Al doilea judeţ în topul celor mai multe cazuri noi raportate este Argeş, cu 98 de infectări
Dacă în urmă cu două zile mai multe judeţe din ţară, dar şi Capitala, raportau peste 100 de noi cazuri de îmbolnăvire, miercuri, într-un singur judeţ din ţară a fost depăşit acest prag psihologic. Este vorba despre Prahova, unde au fost consemnate 101 noi cazuri de coronavirus.
Al doilea judeţ în topul celor mai multe cazuri noi raportate este Argeş, cu 98 de infectări, urmat de Dâmboviţa, cu 84. Municipiul Bucureşti, care conducea de regulă topul îmbolnăvirilor în ultimele 24 de ore, se situează pe poziţia a 4-a în top, cu 75 de cazuri.
Potrivit datelor anunţate de Grupul de Comunicare Strategică, în urma testelor efectuate la nivel naţional, faţă de ultima raportare, au fost înregistrate 1.182 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.
30 de decese în ultimele 24 de ore
În intervalul 28.07.2020 (10:00) – 29.07.2020 (10:00) au fost înregistrate 30 de decese (15 bărbaţi şi 15 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Botoşani, Braşov, Dâmboviţa, Gorj, Harghita, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Prahova, Timiş, Vâlcea, Vrancea, Ilfov şi Bucureşti. -
Coronavirus 28 iulie. Topul judeţelor care au raportat cele mai multe cazuri noi de COVID-19
Municipiul Bucureşti şi judeţele Argeş, Braşov şi Mehedinţi au raportat astăzi
cele mai multe cazuri noi de coronavirus. În ultimele 24 de ore au fost înregistrate în şţară 33 de deceseMunicipiul Bucureşti şi judeţele Argeş, Braşov şi Mehedinţi au raportat astăzi cele mai multe cazuri noi de coronavirus, potrivit datelor Grupului de Comunicare Strategică.
Topul zonelor cu cele mai multe cazuri noi arată astfel:Municipiul Bucureşti – 97 de cazuri
Argeş – 97 de cazuri
Braşov- 73 de cazuri
Mehedinţi – 71 de cazuri
Prahova – 63 de cazuri
Timiş- 61 de cazuri
-
Creşte numărul de cazuri Covid în trei judeţe. Veşti bune pentru Bucureşti şi Prahova. Topul judeţelor cu peste 1.000 de cazuri
Dinamica răspândirii virusului arată că în ultimele 24 de ore au crescut exponenţial cazurile de Covid-19 în următoarele judeţe: Braşov (48 cazuri- ieri, 113 cazuri noi- azi), Ialomiţa (5 ieri – 50 azi), Galaţi (50- ieri, 59- azi).
Numărul de cazuri a crescut şi în Argeş, faţă de 89 de cazuri miercuri, joi s-au înregistrat 106 cazuri.
Judeţul Prahova şi Capitala au însă o încetinire a răspândirii Covid-19. În Capitală sunt 101 cazuri noi, faţă de ieri când se înregistrau 152 de îmbolnăviri. La fel se întâmplă şi în Prahova, unde astăzi sunt 35 de oameni care au luat virusul, faţă de 70 câţi erau ieri.
Judeţele cu zero cazuri sunt joi, 23 iulie: Covasna şi Satu Mare.
Judeţele cu peste 1000 de cazuri în total înregistrate de la începutul epidemiei sunt: Bacău, Botoşani, Buzău, Dâmboviţa, Galaţi, Iaşi, Ilfov, Neamţ, Prahova, Vrancea.
-
Business MAGAZIN lansează în curând o nouă ediţie a anuarului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, cea cu numărul 15, care va duce numărul total al managerilor şi antreprenorilor incluşi în catalog la 1.500.
TINERI MANAGERI DE TOP 2012
Considerat drept cel mai optimist catalog al publicaţiei noastre, anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP reprezintă pariul Business MAGAZIN pentru viitor – include poveştile a 100 de tineri din mediul de business local, în fiecare an diferite faţă de anii anteriori, manageri sau antreprenori – liderii viitori ai celor mai importante companii din România.
Violeta Luca:
FUNCŢIE: deputy CEO
VÂRSTĂ: 32 de ani
ACŢIONARIAT: Asesoft Web (99,9999%), Adrian Olteanu (0,0001%)
CIFRA DE AFACERI 2011:
110 mil. euro
ANGAJAŢI: 870

2012
A apărut în anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP în 2012, când ocupa funcţia de deputy CEO la Flanco.2020
Este general manager al Microsoft România din noiembrie 2018, după un parcurs profesional care include roluri cheie în vânzări, marketing şi operaţiuni şi management general. Spune că din rolul său actual, urmăreşte iniţiativele de dezvoltare care să faciliteze transformarea digitală în toate aspectele sale din România şi extinderea ecosistemului de parteneri ai Microsoft, prin încurajarea inovaţiei locale şi promovarea unei culturi organizaţionale bazate pe colaborare.














