Tag: timp

  • Brexit în Marea Britanie: s-a meritat?

    Un britanic care locuieşte în Belgia şi-a alarmat concetăţenii povestind pe reţelele de socializare că a fost împiedicat să treacă prin Eurotunnel pentru a ajunge acasă prin Franţa. Eurotunnel, sau Tunelul Canalului Mânecii, este singura legătură feroviară şi rutieră între Franţa şi Marea Britanie. Acum, în condiţiile restricţiilor de circulaţie impuse pentru a limita răspândirea pandemiei de Covid, britanicii sunt consideraţi cetăţeni din stat terţ de către Franţa şi le este interzis să tranziteze ţara pentru a ajunge în statul de reşedinţă din UE. Este unul din efectele Brexitului.

    La un an de la încheierea noului pact comercial al Marii Britanii cu UE, exporturile britanice către bloc au scăzut. Cu chestiuni neterminate legate de pescuit, Irlanda de Nord şi servicii financiare, ce surprize va mai aduce Brexitul? se întreabă Deutsche Welle. Penurii de alimente, muncitorii străini care pleacă pentru a nu se mai întoarne şi benzinării fără carburanţi. Marea Britanie a avut cu siguranţă parte de o porţie mare de eşecuri de când perioada de tranziţie de la stat membru al UE la ţară fără obligaţii şi drepturi comunitare – menită să uşureze ieşirea Marii Britanii din UE – s-a încheiat cu un an în urmă.

    O criză a lanţurilor de aprovizionare, exacerbată de o penurie de şoferi de camion şi de lucrători în magazine şi abatoare, a avut ca efect rafturi goale în supermarketuri, cozi interminabile la benzinării timp de câteva săptămâni în septembrie şi sacrificarea şi chiar distrugerea a mii de porci.

    Noile reguli care guvernează comerţul dintre UE şi Marea Britanie au intrat în vigoare în ianuarie 2021, cerând formulare vamale de 4 pagini pentru toate mărfurile şi certificate de sănătate pentru carne şi produse lactate. Drept urmare, exporturile britanice către UE au scăzut cu aproape 15% în primele 10 luni ale anului, potrivit Eurostat, în timp ce exporturile agroalimentare din Marea Britanie s-au redus cu mai bine de un sfert.

    Toate acestea s-au întâmplat în timp ce ţara se luptă cu noua variantă Delta a coronavirusului care produce Covid. Noul val a trimis Regatul Unit în al treilea lockdown naţional. În timp ce guvernul insistă că este imposibil de spus care sunt efectele Brexit şi care ale Covid, mulţi economişti spun că nu este chiar aşa.

    „Ceea ce putem spune este că pierderea notabilă din comerţul Marii Britanii cu Europa continentală… nu se reflectă şi în comerţul Regatului Unit cu restul lumii”, spune Iain Begg, profesor la Institutul European al London School of Economics (LSE).

    Brexit ar fi trebuit să elimine birocraţia UE, dar în loc să permită arderea până la dispariţie a piedicilor birocratice comerciale, ieşirea din UE a făcut ca documentele suplimentare să crească costurile de export, ceea ce a lovit puternic multe afaceri britanice şi din UE.

    În special micile firme britanice şi-au văzut vânzările către UE prăbuşindu-se. Simon Spurrell, cofondatorul Cheshire Cheese Company, a declarat recent pentru The Guardian că acordul comercial post-Brexit a fost „cel mai mare dezastru pe care l-a negociat vreodată un guvern”. Unii retaileri din UE au încetat să mai primească comenzi din Marea Britanie.

    „Micile întreprinderi sunt cele care suferă de pe urma birocraţiei excesive, nu giganţi precum Nissan”, a spus Begg, referindu-se la producătorul auto japonez care şi-a reînnoit angajamentul pentru producţia din Marea Britanie, în ciuda incertitudinilor legate de Brexit.

    Povara birocratică va deveni mai grea din ianuarie, deoarece Marea Britanie introduce noi documente pentru importurile din UE care trebuie depuse la autorităţi înainte ca mărfurile să fie încărcate în trenuri sau camioane către Marea Britanie. Planurile au fost amânate de trei ori în ultimul an pentru a se evita chinuială suplimentară pentru companii.

    Adăugând insultă la vătămare pentru premierul britanic Boris Johnson, negociatorul şef pentru Brexit, Lord David Frost, a demisionat recent. Unii analişti au speculat că plecarea a fost grăbită de presiunea exercitată asupra lui Johnson pentru o abordare mai blândă a negocierilor cu Bruxellesul în condiţiile în care există posibilitatea izbucnirii unui război comercial total din cauza mai multor probleme spinoase.

    Acordul comercial post-Brexit a lăsat multe „afaceri neterminate”, spune Begg, inclusiv în ceea ce priveşte Irlanda de Nord, pescuitul marin şi serviciile financiare. Centrul financiar londonez contribuie semnificativ la economia britanică şi a fost „aproape neglijat” în negocierile pentru Brexit, a explicat el pentru DW.

    City of London încearcă să obţină ceea ce se numeşte echivalenţă cu UE, unde ambele părţi îşi acceptă reciproc reglementările. Dar think tank-ul Institute of Government consideră că în prezent este puţin probabilă o înţelegere permanentă. Jake Green, de la firma de avocatură londoneză Ashurst, a declarat pentru săptămânalul Financial News că Brexitul „va deveni realitate” pentru bănci şi alte firme financiare în 2022, adăugând că ultimele 12 luni „au fost un pic de trecere pentru toată lumea.”

    Conflictul dintre Marea Britanie şi Franţa cu privire la drepturile de pescuit în apele Regatul Unit şi UE va persista, în timp ce protocolul Irlandei de Nord – o măsură pentru a evita o graniţă dură între teritoriul britanic al Irlandei de Nord şi Republica Irlanda, membru al UE – va să fie soluţionat atunci când Londra acceptă că Curtea Europeană de Justiţie ar trebui să se pronunţe asupra disputelor comerciale.

    „Rezultatul optim pentru Irlanda de Nord ar fi ca graniţa să devină aproape invizibilă”, a spus Begg. „Există o mişcare în acest sens, dar nu va fi niciodată 100% în această direcţie pentru că logica spune că trebuie să ai o graniţă undeva”.

    Secretarul de Externe al Marii Britanii, Liz Truss, a preluat negocierile privind Brexit din partea Marii Britanii. Truss este însărcinat să-i ţină pe euroscepticii din cadrul Partidului Conservator al Regatului Unit, aflat la guvernare, hotărâţi în privinţa Brexitului, dar fără a mai antagoniza cu Bruxellesul.

    Begg a spus că britanicii au „înţeles greşit poziţia Germaniei cu privire la Brexit”, crezând că Berlinul va interveni în timpul conflictului dintre Londra şi UE pentru a evita compromiterea unei pieţe cheie de export pentru constructorii auto germani. „Angela Merkel nu a venit în salvarea guvernului britanic şi mă îndoiesc foarte mult că noul cancelar Olaf Scholz va face altceva.”

    Şi conceptul de „Marea Britanie globală” a dezamăgit. Au apărut puţine aspecte pozitive cu privire la această promisiune – că Brexit-ul va permite ţării să-şi intensifice comerţul cu restul lumii. Un acord de liber schimb cu Statele Unite rămâne evaziv, mai ales după înfrângerea electorală a lui Donald Trump. Iar legăturile comerciale mai strânse cu China nu s-au materializat deocamdată din cauza tensiunilor politice din Hong Kong.

    În timp ce Marea Britanie a încheiat noi acorduri cu Japonia, Australia şi Noua Zeelandă, „este mai degrabă o chestiune de: <<Cui îi pasă?>>”, crede Begg, deoarece cele trei ţări reprezintă o mică parte din exporturile Marii Britanii. „Chiar dacă dublăm această cotă, ele vor fi tot mici”.

    Acordul comercial post-Brexit nu a dus, totuşi, la materializarea unora dintre cele mai apocaliptice previziuni. În loc de o jumătate de milion de locuri de muncă pierdute, Marea Britanie duce o lipsă majoră de muncitori din UE – aceasta după ce Marea Britanie a pus capăt libertăţii de circulaţie pentru cetăţenii UE. Preţurile imobiliarelor nu s-au prăbuşit cu 18%, cu au atins un maxim istoric în acest an, urcând cu peste 20% de la referendumul din 2016.

    Locuitorii Regatului Unit trebuie să aştepte încă opt ani pentru a vedea dacă fiecare dintre ei este cu 4.300 de lire sterline (5.117 euro) mai sărac până în 2030, aşa cum se prevedea, dar Oficiul britanic pentru responsabilitatea bugetară (OBR) a calculat că Produsul Intern Brut a primit o lovitură de 1,4% de la referendumul din 2016, iar pe termen lung, PIB-ul Regatului Unit va fi cu 4% mai mic decât dacă nu ar fi existat divorţul. Mulţi cred că Brexitul poate fi inversat. În ciuda titlurilor sumbre, a campaniei politice şi a unui sondaj recent care arată că 60% dintre britanici cred acum că Brexitul a mers „prost” sau „mai rău decât se aştepta”, şansele ca Marea Britanie să reintre la UE rămân la fel de improbabile ca niciodată, a spus Begg. Economistul de la LSE a spus că Brexit a „cauzat dificultăţi enorme şi a consumat o cantitate incredibilă din timpul statelor UE când au existat şi alte probleme  presante”.

  • Motorul industrial al Germaniei, cea mai mare economie europeană, rezistă în lupta cu criza, dar “nu totul este roz”

    Majoritatea companiilor mici şi mijlocii ce constituie motorul economiei germane sunt într-o stare surprinzător de bună la aproape doi ani de la izbucnirea pandemiei de coronavirus, relevă un studiu recent al firmei de consultanţă EY, potrivit Bloomberg.

    Dintre cele 800 de aşa-numite companii “Mittelstand” chestionate, 91% au descris actuala stare a businessului lor ca fiind bună sau destul de bună, în timp ce doar 9% au declarat că aceasta este una precară sau tindă să devină astfel, relevă sondajul.

    Cele mai optimiste companii au provenit din sectoarele produselor chimice, farma, construcţii şi utilaje, în timp ce sectorul auto a avut cele mai negative perspective.

    Michael Marbler, partener EY, arată că situaţia companiilor Mittelstand din cea mai mare economie europeană este “în continuare remarcabil de stabilă”, iar majoritatea companiilor “au învăţat cum să facă faţă pandemiei”.

    Totuşi, “nu totul este roz”, nici pe departe, adaugă Marbler. Mulţi retaileri sunt copleşiti de restricţiile anti-coronavirus, iar sectorul auto suferă de pe urma crizei semiconductoarelor.

    Companiile au indicat faptul că penuria de muncitori calificaţi reprezintă cea mai mare ameninţate pentru businessul lor, 67% dintre acestea spunând că acesta este un motiv major de îngrijorare, în creştere de la 54% anul trecut.

    Creşterea preţurilor materiilor prime, sau volatilitatea acestora, reprezintă următorul motiv important de îngrijorare, urmat de securitatea IT şi preţurile ridicate sau volatile ale energiei.

    Peste 99% din companiile germane sunt clasificate ca aparţinând categoriei Mittelstand, acestea reprezentând peste jumătate din numărul total al locurilor de muncă la nivel naţional, potrivit grupului de lobby din industrie BVMW.

     

  • Testele rapide nu detectează întotdeauna tulpina Omicron. Ce trebuie făcut pentru un rezultat cât mai eficient?

    Testele rapide pentru COVID-19 sunt simplu de administrat şi sunt gata în câteva minute. Cu toate acestea, dacă te testezi prea devreme în timpul unei infecţii, testul va ieşi negativ, indiferent dacă ai sau nu boala.

    „Există o concepţie greşită conform căreia dacă ai fost expus, ar trebui să fii testat imediat”, a declarat Susan Butler-Wu, medicul care conduce testele clinice pentru boli infecţioase la Universitatea din California, potrivit Business Insider. „Nu există absolut nicio utilitate să faci asta dacă tocmai ai fost expus, deoarece virusul are nevoie de timp pentru a se replica”.

    Testele rapide sunt concepute pentru a da rezultate pozitive atunci când încărcătura virală atinge punctul maxim, iar acest lucru se întâmplă după câteva zile de la infectare. În acest timp, pacientul poate dezvolta sau nu simptome ale Omicron, care pot include tuse, oboseală şi rinoree.

     

  • Ţara care pregăteşte campania de vaccinare cu a patra doză. „Este doar o chestiune de timp”, transmite Ministerul Sănătăţii

    Directorul general al Ministerului Sănătăţii din Israel, profesorul Nachman Ash, spune că cetîţenii vor trebui să primească o a patra doză a vaccinului anti-Covid-19 cândva în viitor, pe măsură ce nivelurile de anticorpi scad.
    „Este o chestiune de timp, întrebarea este cât timp. Dacă protecţia durează un an, am fi încântaţi… În orice caz, probabil că nu va dura mulţi ani şi va trebui să continuăm să ne vaccinăm din când în când. Sper să fie un an sau mai mult”, a spus el, potrivit YnetNews.
    Ministerul Sănătăţii din Israel a raportat în weekend că valoarea R a coronavirusului din ţară – care indică câţi oameni, în medie, infectează un singur purtător de virus – a depăşit 1 pentru prima dată după câteva luni.

    Numărul de reproducere a virusului, sau valoarea R, a ajuns la 1,02, ceea ce indică faptul că pandemia ar putea reveni în Israel după săptămâni de declin constant.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Japonia va da drumul la stimulente de 350 miliarde de dolari în timp ce Vestul îşi restrânge cheltuielile de stat

    În timp ce riscul supraîncălzirii economiilor în urma stimulentelor masive lansate pentru combaterea impactului pandemiei creează îngrijorare în SUA şi Europa, Japonia se pregăteşte să distribuie direct 100.000 de yeni (872 dolari) gospodăriilor cu copii cu vârste de sub 18 ani ca parte a unui uriaş pachet economic, relatează Financial Times.

     

  • Uber a început: Tarifele au fost majorate cu 10% în unul dintre cele mai populate oraşe

    Uber Technologies Inc. îşi majorează tarifele de bază din Londra cu 10% pentru a atrage mai mulţi şoferi pe platformă, conform Bloomberg.

    Clienţii s-au plâns în ultimele luni pe reţelele sociale pentru timpul de aşteptare, anulările frecvente şi tarifele mai mari în orele de vârf, deoarece lucrătorii au evitat transportul public în timpul pandemiei. Uber are nevoie de încă 20.000 de şoferi pentru a readuce serviciul la normal, după creşterea cu 20% a cererii din ultima perioadă.

    „Dorim să angajăm mai mulţi şoferi pentru a face faţă cererii în creştere şi a oferi o mai bună calitate serviciilor noastre”, a declarat unul dintre purtătorii de cuvânt ai Uber, potrivit sursei menţionate. „Această mică creştere a tarifului va ajuta, printre altele, şi la reducerea timpului de aşteptare”.

    Creşterea tarifelor Uber a condus la utilizarea tradiţionalelor taxiuri negre din Londra ca alternativă. Gett, o platformă care permite navetiştilor să rezerve taxiuri negre şi alte vehicule private de închiriat, înregistrează o creştere cu 40% a utilizării zilnice comparativ cu primul trimestru din 2020, a informat luna trecută ziarul The Guardian.

    O călătorie de la Gara Paddington la Piaţa Berkeley din Mayfair a fost estimată de către Uber la mai mult de 11 lire sterline (15 USD). Un taxi negru a fost cotat la 11 până la 14 lire pentru aceeaşi călătorie pe Free Now, o aplicaţie concurentă.

    Clienţii Uber care călătoresc de pe aeroporturile Heathrow, Gatwick, Luton şi Stansted se vor confrunta cu o creştere suplimentară de 15% a tarifelor la orele de vârf. Creşterile au fost raportate pentru prima dată miercuri de ziarul Evening Standard.

     

  • Atenţie, şoferi: Cele mai noi modificări care ar putea schimba Codul Rutier radical

    În această săptămână a fost depusă la Senat o propunere legislativă pentru completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, care prevede anumite completări ale articolelor din capitolul V care reglementează regulile de circulaţie.

    Propunerea legislativă numărul B481/2021, depusă la Senat joi, 14 octombrie 2021, prevede completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

    Astfel, în legislaţie va apărea noţiunea de drum expres, definit ca drum naţional rapid, semnalizat special, rezervat exclusiv circulaţiei autovehiculelor, cu sau fără remorci, care nu serveşte proprietăţii riverane, prevăzut cu două căi unidirecţionale, separat printr-o zonă mediană sau, în mod excepţional, prin alte modalităţi, cu excepţia unor locuri speciale sau cu caracter temporar, având cel puţin două benzi de circulaţie şi acostament pe sens, accesibil numai prin noduri sau intersecţii reglementate şi pe care oprirea şi staţionarea pe partea carosabilă sunt interzise.”

    După introducerea acestor noi schimbări, Codul va avea următoarele limite maxime de viteză în afara localităţilor:
    a) pe autostrăzi – 130 km/h;

    b) pe drumurile expres — 120 km/h;

    c) pe drumurile naţionale europene (E) – 100 km/h;

    d) pe celelalte categorii de drumuri – 90 km/h. “

     „Astfel, pe lângă lucrările la o serie de loturi de autostradă aflate în derulare, se află, în diferite etape de proiectare sau executare, drumuri expres, ce vor asigura o circulaţie rutieră rapidă între diverse localităţi din România”, conform expunerii de motive la prezenta lege.

    Ca această propunere legislativă să intre în vigoare, trebuie adoptată de Parlament, promulgată de şeful statului şi apoi publicată în Monitorul Oficial.

     

  • (P) Cu SmartBill şi Visa adaugi simplitate afacerii tale cu un Buton!

    Antreprenorul este mereu preocupat de cash-flow, de ce cheltuieli are, dar mai ales de cât vinde. Drept urmare, antreprenorii sunt mereu interesaţi de ce optimizări pot realiza, astfel încât să îşi reducă din cheltuieli şi să crească vânzările. În acelaşi timp antreprenorii sunt preocupaţi de investiţii, iar pentru acest lucru au nevoie de resurse – de timp şi de bani. Cu cât reuşesc să jongleze mai bine aceste resurse, cu atât afacerea va fi mai prosperă.

    Acum este tot mai dificil de imaginat o companie care să aibă succes fără a fi prezentă în mediul online şi fără a utiliza tehnologia în eficientizarea activităţii. Optimizările de timp şi implicit de bani sunt esenţa digitalizării.

    Fie că vorbim de marketing şi promovare sau de facturare şi/sau gestiune a stocurilor, optimizările digitale sunt menite să ne uşureze activitatea şi să ne salveze bani şi timp.

    Visa şi programul de facturare SmartBill au lansat recent o promoţie ce doreşte simplificarea plăţii facturilor emise de antreprenori prin adăugarea unui buton de plată cu cardul pe documentele emise. Clienţii sunt fericiţi pentru că pot plăti facturile mai uşor, iar antreprenorii sunt fericiţi, pentru că rata de încasare a facturilor creşte.

    Promoţia se adresează acelor antreprenori care:

    – îşi creează un cont nou SmartBill până la data de 28 septembrie 2021, apoi din acesta îşi activează butonul de plată pe factură, urmând paşii din aplicaţie

    – au deja un cont SmartBill, dar nu au adăugat încă butonul de plată pe documentele emise clienţilor. Alegerea procesatorului de plată (Netopia Payments sau EuPlătesc) trebuie facută din contul SmartBill.

    Antreprenorii mai au câteva zile pentru a se înscrie în promoţie şi beneficiază de următoarele avantaje: SmartBill gratuit timp de 6 luni, 3 luni 0 comisioane la procesarea plăţilor cu cardul (până la pragul de 1.000.000 de lei procesaţi) şi în plus, intră în cursa pentru a câştiga o maşină electrică Volkswagen ID.3!

    Dacă eşti antreprenor şi vrei să beneficiezi de toate beneficiile expuse mai sus află mai multe pe pagina promoţiei SmartBill şi Visa.

  • Top 3 greşeli ale agenţilor imobiliari

    Un business în imobiliare se numără printre cele care se realizează cel mai uşor în prezent în România – cu doar 200 de lei, poţi să îţi înfiinţezi o firmă –  iar loc de noi agenţii există în continuare pe piaţă. Totuşi, ca să ai şi succes în domeniu, sunt câteva greşeli de evitat, mai ales pentru cei aflaţi la început de drum. 

    „Toată lumea are loc sub acest cer imobiliar, este nevoie şi de branduri personale, precum şi de branduri organizaţionale, ideal este să existe un brand personal într-un brand de companie. Având în vedere că este atât de simplu să intri în această breaslă a imobiliarelor şi poţi să practici această profesie cu uşurinţă, există şi riscul ca simplitatea să dea un impact negativ al serviciului prestat”, a spus Cătălin Priscorniţă, CEO şi fondator al agenţiei imobiliare Blitz, în cel mai recent webinar Real Estate. Real Talk realizat de Storia.ro, în parteneriat cu Business Magazin.

    El spune că îşi doreşte să existe aceeaşi etică profesională în companii indiferent de dimensiunea afacerilor din domeniu, iar în acest sens, menţionează câteva dintre greşelile pe care agenţii imobiliari ar trebui să le evite. 

    1.     Nu se pun „în papucii clientului”, nu intră în rolul lor, nu simt cu adevărat ce nevoi are clientul şi sunt prea concentraţi pe ei. Sunt prea concentraţi să vorbească deseori şi prea puţin să asculte: „Oricine ştie să calce acceleraţia, dar nu oricine frâna”. Observă că, de multe ori, agenţii imobiliari complică tranzacţiile din cauza faptului că nu sunt dispuşi să asculte nevoile reale ale clienţilor. „Omul nu cumpără pereţi, ci cumpără viaţa care ar putea să se întâmple între pereţi, prezentă şi viitoare. Dacă înţelegem nevoile reale, sociale, dacă te conectezi cu nevoia clientului în etapa de previzionare, creşte foarte mult probabilitatea să îi oferi clientului ce are el nevoie.”

    2.     Altă greşeală pe care o vede frecvent este că unii dintre agenţi renunţă la clienţi uşor: „Fiindcă are balta peşte, fiindcă leadurile vin, luăm mâna foarte repede de pe clienţi. Dacă un client a văzut un imobil şi spune nu, el spune nu fiindcă nu este pregătit să ia o decizie, nu este un nu definitiv”. El crede însă că clientul are nevoie să fie educat mai mult, să se maturizeze din punct de vedere imobiliar: „<<Nu-ul>> este un <<poate>> de mâine şi un <<da>> de poimâine. E totuşi, achiziţia vieţii, prin acel nu, clientul spune că vrea să fie educat mai mult, până să fie maturizat din punct de vedere imobiliar. Înţelege clientul, fii profesionist, stai lângă el şi ajută-l să ia decizii asumat. Zona asta de follow-up lipseşte în totalitate în imobiliare”. 

    3.     Greşeala a treia, care este de departe cea mai grea din punctul de vedere al lui Cătălin Priscorniţă, este aceea că agentul nu se identifică cu rolul său:  „Dacă întrebi, de exemplu, un agent imobiliar, cine este el, 9 din 10 vor răspunde că lucrează în imobiliare. Nu spun că sunt agenţi imobiliari, ci că lucrează în imobiliare, nu se identifică pe rol”. Menţionează că este ideal ca agentul să se identifice cât mai bine cu meseria asta: „Când spui <<Sunt agent imobiliar specializat de trei ani pe vânzarea de case şi am un palmares de 3.000 de case vândute>>, este cu totul altceva. Trebuie să nu uităm cine suntem, în esenţă, suntem schimbători de destine, nu suntem simpli vânzători”. 

    Citiţi mai multe despre evoluţia pieţei imobiliare în România, precum şi a profesiei de broker în acest domeniu, în următoarele articole rezultate în urma webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care l-a avut ca invitat pe Cătălin Priscorniţă, CEO al Blitz. 

    – Cătălin Priscorniţă este fondatorul şi CEO-ul agenţiei imobiliare Blitz. Businessul său este format în prezent din 17 birouri, proprii sau deschise în regim de franciză – răspândite în 12 oraşe şi care se dezvoltă în continuare la nivel naţional.

    – Storia.ro e platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă – peste 200.000. Lansată de OLX, aceasta primeşte peste 5 milioane de vizite lunar, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOSAndroid şi HUAWEI. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniştilor pentru a identifica cea mai bună soluţie de creditare.  

     

     

     

     

  • Cătălin Priscorniţă, CEO şi fondator Blitz: „Pentru dezvoltarea pieţei, este nevoie de o lege a agentului imobiliar”

    După criza din 2008-2009, piaţa imobiliarelor româneşti a trecut printr-o etapă de educare, mai cu seamă datorită clienţilor, care au început să pună din ce în ce mai multe întrebări agenţilor înainte de a cumpăra un imobil. Totuşi, ca piaţa să ajungă la nivelul maturităţii, mai este nevoie de un element: o lege a agentului imobiliar. 

    „Foarte mulţi agenţi imobiliari din perioada anterioară crizei financiare nu mai sunt astăzi, totuşi sunt încă mulţi care practică această profesie drept ceva temporar, pe o durată de câţiva ani. Este în curs de schimbare acest trend, dar nu se regăsesc foarte mulţi veterani ca procent în numărul total al agenţilor imobiliari”, a răspuns Cătălin Priscorniţă, fondator şi CEO al agenţiei imobiliare Blitz, în cea mai recentă ediţie a webinarului Real Estate. Real Talk, realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN, referindu-se la felul în care cei care lucrează în domeniu se raportează la meseria de agent imobiliar după criza financiară din 2008. 

    El observă că schimbarea a venit mai ales din partea consumatorilor şi a nivelului lor de educaţie când vine vorba despre achiziţiile în imobiliare: dacă în 2007 se mulţumeau să cumpere un teren fără să pară interesaţi de multe detalii legate de imobil, acum au învăţat să pună întrebările potrivite. Clienţii care vor să cumpere un imobil astăzi studiază mult mai bine proprietatea anterior semnării contractului, aspect care se reflectă în fişa postului agentului imobiliar. 

    „Exista o lipsă de cunoştinţe, oamenii nu ştiau de fapt ce nu ştiu şi cumva asta făcea şi ca brokerul să nu îi furnizeze respectivele informaţii informaţii. Au existat <<ţepe>> şi voite, şi nevoite. Acum s-au mai schimbat lucrurile, este o schimbare constantă, în paşi mici, nu în salturi mari. Ca să existe o schimbare mare, trebuie să existe o lege care să schimbe regulile jocului”, a punctat Cătălin Priscorniţă. 

    El observă că pe piaţa locală nu există un registru al tuturor agenţilor imobiliari în prezent – potrivit estimărilor, numărul acestora s-ar plasa la 10.000 – 12.000 de brokeri – iar fiecare dintre aceştia se educă aşa cum cred ei de cuviinţă, în absenţa unei legi care să îi ajute. De asemenea, pe această piaţă există foarte multe companii mici, la nivel de start-up. „Nu spun că este greşit să ai un business mic sau unul bazat pe brandul personal, dar cu cât este mai mic businessul, cu atât eşti mai vulnerabil şi mai impredictibil în faţa viitorului.” 

    De aceea, o lege ar ajuta dezvoltarea pieţei, atât în beneficiul brokerilor,  cât şi al clienţilor acestora. „O lege va schimba regulile jocului pentru toată lumea – va fi pentru toată lumea la fel –  vor exista poate nuanţe pentru companiile mari, dar baza va fi aceeaşi pentru toţi şi toţi vom ajunge la aceeaşi limbă, iar clientul va resimţi aceeaşi calitate a serviciului prestat.”

    Când ar putea să fie lansată o astfel de lege?

    Potrivit lui Cătălin Priscorniţă, care face parte dintr-o comisie consultativă cu Parlamentul, în prezent se lucrează la stabilirea detaliilor pentru expunerea legii în plen. Aceasta va include realizarea unui registru al agenţilor imobiliari, precum şi realizarea unui program de educaţie care să includă un anumit număr de ore de formare pentru toţi agenţii imobiliari, dar să fie pus accentul şi pe existenţa de educaţie continuă; primirea unei licenţe – a unei diplome de agent cu ID unic; existenţa unei asigurări profesionale. 

    „Avem inspiraţia legii agentului european şi a multor alte legi care există în alte ţări, vrem să luăm ce e mai bun din acele legi şi să facem o lege care să fie bună şi predictibilă pentru noi în următorii 3-5 ani de zile.”

    Citiţi mai multe despre evoluţia pieţei imobiliare în România, precum şi a profesiei de broker în acest domeniu, în următoarele articole rezultate în urma webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care l-a avut ca invitat pe Cătălin Priscorniţă, CEO al Blitz. 

     

    – Cătălin Priscorniţă este fondatorul şi CEO-ul agenţiei imobiliare Blitz. Businessul său este format în prezent din 17 birouri, proprii sau deschise în regim de franciză – răspândite în 12 oraşe şi care se dezvoltă în continuare la nivel naţional.

     

    – Storia.ro e platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă – peste 200.000. Lansată de OLX, aceasta primeşte peste 5 milioane de vizite lunar, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOSAndroid şi HUAWEI. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniştilor pentru a identifica cea mai bună soluţie de creditare.