BusinessMagazin

Tag: tigari

  • Preţul unui coş cu 50 de produse nonalimentare şi băuturi alcoolice s-a redus în medie cu 3%

    Un coş cu 50 de băuturi alcoolice şi produse nonalimentare precum săpun sau detergent a ajuns ieri, la trei zile după reducerea TVA de la 24% la 20%, să coste 932 de lei, cu peste 3% mai puţin faţă de finalul lunii decembrie, arată indexul ZF, care a luat în calcul preţurile afişate în magazinul online Cora Drive.

    ZF a luat în considerare mai multe produse precum şampon, săpun, detergent, bere, băuturi spirtoase, vin, şerveţele, hârtie igienică, ţigări sau tigăi, toate beneficiind de TVA mai mic cu patru puncte procentuale de la 1 ianuarie 2016. În plus, ZF a făcut o cercetare simplă cu mijloace jurnalistice şi are la bază doar informaţii disponibile pe site-ul magazinelui Cora care vinde şi online. Indexul nu ia în considerare promo­ţi­ile sau fluctuaţiile de preţ pentru anumite produse.

    De asemenea, indexul cu­prinde o mică parte din produse, în condiţiile în care într-un hipermarket pot exista chiar şi 60.000 de produse, atât alimentare, cât şi nonalimentare.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Războiul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii cu biftecul

    Potrivit raportului OMS, există suficiente dovezi pentru încadrarea cărnii procesate în Grupa cancerigenă 1, ca urmare a unei legături cauzale cu cancerul de colon. Carnea roşie a fost plasată în Grupa 2A, ca „posibil cancerigenă pentru oameni“. Consumul de carne roşie este legat totodată de cancerul pancreatic şi de prostată, avertizează agenţia OMS.

    Experţii agenţiei au ajuns la concluzia că o porţie de 50 de grame de carne procesată consumată zilnic creşte riscul de cancer colorectal cu 18%. „Pentru o persoană, riscul dezvoltării de cancer colorectal din cauza consumului de carne procesată rămâne scăzut, dar acest risc creşte odată cu cantitatea. Având în vedere numărul mare de oameni care consumă carne procesată, impactul global al incidenţei cancerului este important pentru sănătatea publică“, a spus dr. Kurt Straif, şef de program la Agenţia Internaţională pentru Cercetări în Domeniul Cancerului (IARC).

    O DEFICIENŢĂ DE COMUNICARE

    Agenţia IARC se evidenţiază prin două lucruri, notează publicaţia The Atlantic. Primul este rolul de a analiza ce factori pot provoca maladii, de la pesticide şi până la lumina soarelui, şi de a avea un ultim cuvânt de spus în privinţa riscurilor. În al doilea rând, agenţia are o capacitate foarte redusă de a-şi comunica eficient descoperirile. Acestă deficienţă poate fi constatată în aceste zile, odată cu publicarea raportului, care include consumul de carne roşie în Grupa 2A (posibil cancerigenă pentru oameni), iar carnea procesată în Grupa 1 (cancerigenă pentru oameni).

    Pentru a explica, organizaţia include factorii analizaţi în cinci posibile categorii. Grupa 1 este rezervată cancerigenilor dovediţi, între care fumatul, azbestul, alcoolul şi carnea procesată. Următoarele două categorii, 2A (probabil cancerigene) şi 2B (posibil cancerigene), includ factorii pentru care legătura cu cancerul este mai puţin sigură. Grupa 3 este pentru substanţe care nu pot fi clasificate din cauza lipsei datelor.

    Aceste clasificări se bazează însă pe soliditatea dovezilor şi nu pe gradul de risc. Doi factori de risc pot fi incluşi în aceeaşi categorie chiar dacă unul dintre ei triplează riscul de cancer, iar celălalt numai într-o mică măsură. Factorii pot fi clasificaţi similar chiar dacă unul provoacă mai multe tipuri de cancer decât celălalt, dacă afectează o proporţie mai mare din populaţie sau dacă provoacă mai multe îmbolnăviri. Astfel, aceste clasificări nu sunt menite să arate cât de periculos este un factor, sau cât de sigur este că un factor este periculos, dar sunt prezentate cu un limbaj care eclipsează această distincţie.

    Grupa 1 include factori cancerigeni pentru oameni, ceea ce înseamnă că dacă folosim produsele respective putem fi siguri că au potenţialul de a provoca boala. Dar limbajul sec, care nu menţionează riscurile, probabilitatea sau condiţiile, invită oamenii să presupună că dacă fumează sau consumă carne procesată se vor îmbolnăvi sigur de cancer.

    În mod similar, când Grupa 2A este descrisă ca probabil cancerigenă pentru oameni, însemnă că există unele dovezi că factorii respectivi pot provoca un cancer, dar nu este sigur. Din nou, cuvântul probabil implică spectrul unui risc individual, dar clasificarea nu se referă deloc la indivizi. Grupa 2B, „posibil cancerigenă pentru oameni“, ar putea provoca cea mai mare confuzie. Ce înseamnă posibil? În practică, 2B devine o groapă uriaşă pentru toţi factorii de risc analizaţi de agenţie care nu pot fi dovediţi că sunt sau nu cancerigeni. Mai rău, practica de a include factorii de risc în categorii fără să fie însoţiţi de descrieri sau imagini, invită oamenii la comparaţii, inclusiv la titluri de presă precum „OMS: Carnea procesată este o cauză de cancer la fel ca fumatul“, cum a scris The Guardian.

    Confuzia nu este nouă, s-a întâmplat în repetate rânduri, explică The Atlantic. S-a întâmplat şi când agenţia s-a referit la riscul utilizării telefoanelor mobile şi la emisiile motoarelor diesel. Cel mai recent raport al OMS generează confuzie cu ajutorul cifrelor. „Experţii au conchis că 50 de grame de carne procesată consumate zilnic sporesc riscul de cancer cu 18%.“ În lipsa contextului, informaţia este inutilă. Care este baza de comparaţie? De asemenea, agenţia nu explică efectul consumului de carne procesată comparativ cu alţi factori cancerigeni, cum sunt fumatul sau azbestul.

    CARE ESTE LEGĂTURA DINTRE CARNE ŞI CANCERUL COLONO-RECTAL?

    Carnea procesată, precum crenvurştii şi cârnaţii, este sărată, tratată sau afumată pentru amplificarea gustului şi îmbunătăţirea conservării. Oamenii de ştiinţă sunt de mult timp îngrijoraţi că această procesare duce la formarea de chimicale posibil cancerigene, cum sunt hidrocarburile aromatice policiclice, în aceste produse.

    Îngrijorările legate de carnea roşie, respectiv vită, porc, miel, se referă mai mult la preparare decât la procesare. Prepararea cărnii la grătar sau prin prăjire generează factori posibil cancerigeni, între care aminele aromatice heterociclice. Raportul identifică o legătură între consumul de carne procesată şi cancerul colorectal şi posibil alte tipuri de cancer, dar recunoaşte că legătura dintre carnea roşie şi această boală nu a fost dovedită. Nu există suficiente date care să arate că fierberea sau gătirea cărnii în cuptor reduc riscul de cancer. Riscul de îmbolnăvire provocat de consumul de carne este mic comparativ cu fumatul sau consumul de alcool.

    Cancerul colorectal este al treilea cel mai răspândit cancer, în afară de cel de piele, din Statele Unite, iar în acest an ar urma să fie diagnosticaţi un număr estimat de 133.000 de pacienţi, marea majoritate cu vârste de peste 50 de ani. Riscul de dezvolta această formă de cancer pe parcursul vieţii este de 5%. Între metodele de reducere a riscului de îmbolnăvire se află dietele bogate în fructe, legume şi fibre, precum şi exerciţiile fizice. Obezitatea, fumatul şi consumul exagerat de alcool amplifică riscul de îmbolnăvire de cancer colorectal. Incidenţa a scăzut în ultimii 20 de ani, parţial datorită colonoscopiilor. O doză scăzută, zilnică, de aspirină poarte reduce riscul, dar metoda are efecte secundate, iar majoritatea experţilor nu o recomandă pentru persoanele cu risc mediu de îmbolnăvire.

    OBEZITATEA ŞI LIPSA EXERCIŢIILOR FIZICE, RISCURI MAI MARI DE CANCER.

    Elizabeth Lund, consultant independent în nutriţie şi sănătate gastrointestinală şi fost cercetător la Institutul pentru Cercetări Alimentare, care recunoaşte că a efectuat unele lucrări pentru industria cărnii în 2010, a arătat că în ţările dezvoltate consumul de carne roşie poate fi legat de apariţia a trei cazuri suplimentare de cancer de colon la 100.000 de locuitori. Lung consideră însă că obezitatea şi lipsa exerciţiilor fizice implică riscuri mai mari.

    „Pe ansamblu, cred că un consum de carne o dată pe zi, combinat cu fructe, legume şi fibre, plus exerciţii şi controlul greutăţii vor permite menţinerea la un nivel scăzut a riscului de cancer colorectal“, a spus cercetătoarea.
    Profesorul Ian Johnson, membru emerit la Institutul de Cercetări Alimentare, a spus la rândul său că riscul consumului de carne procesată este scăzut. „Este incorect să afirmi că efectul advers al baconului şi al cârnaţilor este comparabil cu pericolul fumului de ţigară, care conţine substanţe cancerigene şi amplifică de 20 de ori riscul cancerului la plămâni în cazul fumătorilor“, a explicat Johnson.
    Institutul Nord-American al Cărnii consideră că definirea cărnii drept un risc de cancer contravine bunului simţ.

    Carnea roşie şi cea procesată se află între 940 de agenţi analizaţi de IARC care implică un anumit nivel de risc teoretic. O singură substanţă, o chimicală din pantalonii de yoga, a fost declarată de agenţie ca nefiind cancerigenă.

    „IARC susţine că poţi să te bucuri de ora de yoga, dar să nu respiri (aerul este în clasa 1 de risc), să nu stai în dreptul unei ferestre aflate în plin soare (clasa 1), să nu aplici aloe vera (clasa 2B) dacă ai arsuri solare, să nu bei vin sau cafea (clasa 1 şi clasa 2B). De asemenea, nu ar trebui să mâncăm alimente la grătar (clasa 2A). Iar coafezele sau cei care lucrează în schimburi ar trebui să îşi schimbe ocupaţiile“, a spus Betsy Booren, vicepreşedinte la Institutul Nord-American al Cărnii.

  • Un moldovean, un ardelean şi un bănăţean fumau o ţigară. Cine s-a „ars” primul

    În România clandestină, în care banii se întorc cu lopata, nu toate regiunile sunt egale. Cei mai apropiaţi de „epicentrul” fenomenului sunt, paradoxal, cei de la margine: moldovenii şi bănăţenii.

    Pare o anecdotă: un moldovean, un ardelean şi un bănăţean merg la piaţă să-şi cumpere un pachet de ţigări. Priviţi în continuare această hartă: care s-a „ars” primul.

    Iată ce se întâmplă atunci când un moldovean, un ardelean şi un bănăţean merg la piaţă să-şi cumpere un pachet de ţigări

  • Arad: Nouă percheziţii la contrabandişti de ţigări, fiind confiscate aproape 5.000 de pachete

    Ofiţerii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice, sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad, au descins la nouă adrese ale unor suspecţi de contrabandă cu ţigări, toţi din municipiului Arad.

    În urma percheziţiilor, 12 bărbaţi au fost ridicaţi pentru audieri, fiind bănuiţi că aduceau ţigări din Ucraina, Serbia şi Republica Moldova, pe care le vindeau pe piaţa neagră din România.

    “Au fost ridicate 97.180 de ţigarete netimbrate (4.859 pachete) de diferite mărci şi suma de 1.826 de lei”, precizează purtătorul de cuvânt al Poliţiei Judeţene Arad, Camelia Tuduce.

    Suspecţii vor fi cercetaţi pentru contrabandă şi deţinere în afara antrepozitului fiscal de produse accizabile supuse marcării în cantitate mai mare de 10.000 de fire ţigarete.

    Anchetatorii au fost sprijiniţi de către Serviciul pentru Acţiuni Speciale şi de lucrătorii Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Arad.

  • Un antreprenor moldovean a găsit metoda de a lua banii celor plecaţi la muncă în străinătate

    Un om de afaceri din Botoşani şi-a făcut magazin online pentru rudele românilor care au plecat în străinătate. Oamenii plătesc direct din ţările unde muncesc, conectându-se la internet, iar angajaţii magazinului livrează la domiciliu familiilor acestora bunurile, scrie Adevărul. Practic, acest serviciu a fost gândit în special pentru persoanele în vârstă din mediul rural, care nu se pot deplasa la magazinele mai bine aprovizionate, însă produsele achiziţionate sunt de multe ori ţigări sau băuturi alcoolice.

     Ionel Roşu, un om de afaceri din Botoşani a dezvoltat, în urmă cu aproape 20 de ani, o reţea de chioşcuri stradale, non-stop. Afacerile nocturne, i-au priit botoşăneanului, care a ajuns să deschidă şi un magazin universal, mai precis un minimarket, dar şi să se lanseze în mediul online.  Omul de afaceri spune că livrările se fac la domiciliu şi, bineînţeles, în regim non-stop, notează sursa citată.

    Văzând că magazinul online prinde, Ionel Roşu, a venit cu o idee inedită, pe care a promovat-o în rândul pritenilor şi a cunoscuţilor care au rude în străinătate. Totodată a început să o popularizeze online. Este vorba de servicii online de livrare de produse pentru familiile românilor plecaţi în străinătate. Cum funcţionează : botoşăneanul care locuieşte oriunde în lume, are posibilitatea să comande pe site produsele , le plăteşte cu cardul, iar un aganjat al firmei le duce la membrii familiei din judeţul Botoşani, ai celui care a dat comanda.

    Omul de afaceri spune că cele mai mari comenzi le are din mediul rural acolo unde , sunt persoane în vârste, multe dintre ele se îmbolnăvesc şi nu pot merge la un magazin bine aprovizionat pentru mâncare sau alte tipuri de produse. Prin magazinul online al botoşăneanului, rudele din străinatate ale bătrânului pot comanda pentru acesta, iar livrarea se face la domiciliu. ”Cei care au grijă de părinţii lor, de bătrânii lor, le trimit constant produse . Este un nucleu dur de torinezi şi sicilieni care cumpără pe site şi eu le fac livrarea la domiciliile rudelor lor. Iniţial am dedicat acest magazin online pentru municipiul Botoşani dar paradoxal cele mai multe comenzi le am pentru localităţile din judeţ.”, spune Ionel Roşu, citat de Adevărul.

    Deocamdată în municipiul Botoşani, spune omul de afaceri comenzile sunt reduse, iar orăşenii se rezumă în general la comenzi online de băutură sau ţigări, şi bineînţeles la ore foarte târzii. Pagina electronică în limba romani Ionel Roşu nu este la prima idee inedită privind afacerile sale. Odată cu lansarea paginii online, acesta a tradus produsele cu denumiri şi preţuri şi în limba romani. Şi asta fiindcă mulţi dintre clienţii nocturni ai magazinelor non-stop era romi. ” Îmi place să răspund şi unori nevoi sociale. L-am tradus cu ajutorul profesorului de romanes şi am ataşat şi steagul etniei pe care se poate da click pentru a fi tradusă pagina. Plătesc fără probleme sunt corecţi”, spune omul de afaceri botoşănean, mai scrie sursa citată.
     

  • Povestea antreprenorului care a pus bazele primului lanţ de restaurante în sistem de franciză

    A făcut primii paşi spre antreprenoriat în clasa a opta, când a renunţat la şcoală pentru a lucra ca vânzător în magazinul de ţigări al tatălui său. Johnson a luptat în Primul Război Mondial, în Forţa Expediţionară Americană. La întoarcerea acasă, tatăl său a murit, lăsându-i afacerea şi datoriile acumulate. A vândut afacerea tatălui în 1924 şi a împrumutat 2.000 de dolari pentru a cumpăra o mică farmacie în Wollaston, un cartier din micul oraş Quincy, aflat în apropierea oraşului Boston. Vindea bomboane, ziare, ţigări şi medicamente, dar cel mai mare succes al afacerii era adus de un dozator de suc datorită căruia şi-a răscumpărat în scurt timp datoria.

    Dornic să îşi dezvolte afacerea, s-a hotărât să vândă şi îngheţată, după reţete speciale. În verile anilor 1920, Johnson a reuşit să îşi crească afacerea prin vânzările de îngheţată, băuturi şi hot dogs pe plaja din Massachusetts. Fiecare stand a fost profitabil şi, pe măsură ce succesul acestora creştea, Johnson a reuşit să îi convingă pe bancherii locali să îi împrumute bani pentru a deschide un restaurant. A deschis restaurantul la sfârşitul anilor ‘20, în Quincy. Popularitatea restaurantului a crescut odată cu mutarea producţiei spectacolului realizat după piesa ”Interludiu ciudat” a lui Eugene O’Neill din Boston în Quincy, după ce primarul Bostonului a interzis-o. Restaurantul se afla chiar lângă teatru, astfel că sute de bostonieni influenţi au luat masa în restaurantul său.

    Dorinţa lui Johnson de a-şi creşte afacerea era logică, dar prăbuşirea pieţei bursiere din 1929 l-a împiedicat să facă acest lucru. În 1932, a reuşit totuşi să convingă un prieten să  deschidă un al doilea restaurant Howard Johnson în Orleans, Massachusetts, în sistem de franciză. Acesta a fost una dintre primele contracte de franciză din Statele Unite ale Americii. Până la sfârşitul anului 1936, numărul francizelor Howard Johnson a crescut până la 41, iar până în 1939 numărul acestora a ajuns la 107 şi la venituri de 10,5 milioane de dolari. Johnson s-a dovedit a fi foarte eficient în menţinerea standardelor de calitate.

    Acorda atenţie tuturor detaliilor legate de ospitalitate, inclusiv asupra logo-ului oranj şi albastru marin, creat de artistul John Alcott în 1930. Efectele celui de Al Doilea Război Mondial au scăzut însă drastic numărul de restaurante pe care Johnson le deţinea, de la 200 la 12, iar el a reuşit să îşi menţină afacerea datorită alimentelor pregătite pentru lucrătorii din război şi pentru armata americană. După război, a reuşit să reabiliteze afacerea: până în 1951, vânzările companiei Howard Johnson au ajuns la 115 milioane de dolari, iar în 1954 existau 400 de restaurante Howard Johnson în 32 de state, dintre care 10% erau deţinute de el, iar restul erau francize. În acelaşi an, compania s-a extins cu primul motel, în Savannah, Georgia.

    În 1959, Howard Deering Johnson a predat stafeta companiei fiului său, Howard Brennan Johnson, în vârstă de 29 de ani, pe care l-a ghidat până la moartea sa, în 1972, la 76 de ani. În 1961 compania a fost listată la bursă, iar până în 1975 deschisese mai mult de 1.000 restaurante şi peste 500 de moteluri în 42 de state ale SUA şi Canada. După acest an de apogeu, compania a intrat în declin, atât din cauza embargoului petrolului din 1974, când restaurantele şi motelurile au avut scăderi drastice ale profitului din cauza că oamenii nu mai călătoreau, cât şi din cauza concurenţei care afecta modelul de business al restaurantelor de a servi mâncare semipreparată cu ingrediente de calitate în restaurante tradiţionale, mai costisitor decât inovaţiile aduse de competitori precum McDonald’s.

    În 1979, tânărul Johnson a vândut compania lui G. Michael Hostage, proprietarul Imperial Group PLC din Anglia, în schimbul a 630 de milioane de dolari. A urmat o serie de alte tranzacţii, fuziuni, achiziţii şi redenumiri; în prezent, restaurantele au dispărut aproape în totalitate, iar lanţul hotelier face parte din Wyndham Hotel Group Worldwide, care a operat brandul sub mai multe niveluri care variază în funcţie de preţ, dotări şi servicii oferite: Howard Johnson Express Inns, Howard Johnson Inss, Howard Johnson Hotel şi Howard Johnson Plaza. Dacă motelurile au trecut testul timpului, restaurantele au dispărut aproape în totalitate, doar două mai fiind operate în SUA. În 2013, Wyndham a propus o revigorare a brandului Howard Johnson care începând cu anul acesta ar aduce o selecţie de îngheţate înapoi în hoteluri, un nou logo, eliminarea nivelurilor multiple de branding şi alte transformări.

  • Doi bărbaţi care transportau 200.000 de ţigări de contrabandă au fost reţinuţi

    Conform unui comunicat dat publicităţii, sâmbătă, de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Ialomiţa, poliţiştii de la Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice şi cei din cadrul poliţiei municipiului Urziceni au oprit, vineri, o autoutilitară pe raza oraşului Urziceni, în urma controlului constatând că maşina, în care se aflau doi bărbaţi, transporta 199.980 deţigări de contrabandă.

    Pachetele depistate nu aveau timbre care să permită comercializarea pe teritoriul României, având aplicate timbre cu litere chirilice. Toate cele aproape 10.000 de pachete, a căror valoare este estimată la peste 120.000 de lei, au fost confiscate, iar autoutilitara a fost indisponibilizată.

    Cei doi bărbaţi care transportau ţigările, unul în vârstă de 26 de ani, din Bucureşti, celălalt în vârstă de 40 de ani, din judeţul Ilfov, au fost reţinuţi sub acuzaţia de contrabandă. Ei vor fi prezentaţi, sâmbătă, Parchetului de pe lângă Judecătorie cu propunere de arestare preventivă.

  • Care a fost cuvântul anului 2014?

    După ce anul trecut a ales cuvântul „selfie” ca fiind reprezentativ, Oxford Dictionary a numit cuvântul anului 2014 :  „vape”,  o abreviere de la „vapor” sau „vaporize”.  Acesta este un verb definit ca „a inspira şi expira vaporii produşi de o ţigară electronică sau un dispozitiv similar”. Oxford spune că folosirea acestui termen s-a dublat în ultimul an, pe seama creşterii vânzărilor de ţigări electronice.

    „În dicţionare a existat un spaţiu gol, căci era nevoie de un termen care să descrie această activitate şi să fie distinct de smoking,” au declarat cei de la Oxford Dictionary. Termenul se aplică şi procesului prin care respirăm vapori dintr-o ţigară electronică, dar şi ţigării în sine.

    Iată şi alţi termeni incluşi pe lista scurtă a Oxford Dictionaries în 2014:

    • bae (substantiv): folosit ca un termen afectiv pentru un partener romantic
    • budtender (substantiv): persoană al cărei serviciu este de a servi clienţii într-un magazin de canabis
    • contactless (adjectiv): referitor la sau implicând tehnologii care permit unui smart card sau telefon mobil, etc. să se conecteze wireless la un cititor electronic pentru a face o plată
    • indyref (substantiv): referendumul independenţei Scoţiei care a avut loc în Scoţia pe 18 septembrie 2014 când votanţilor li s-a cerut să voteze cu da sau nu la întrebarea „Scoţia ar trebui să fie o ţară independentă?”
    • normcore (substantiv): o tendinţă prin care hainele demodate, banale sunt purtate ca un manifest deliberat pentru modă
    • slacktivism (substantiv, informal): acţiuni realizate prin intermediul internetului sprijinind o cauză politică sau socială, dar privite ca cerând puţin timp sau implicare, cum ar fi semnarea unei petiţii online sau înscrierea într-un grup militant pe un site de socializare

    Alte dicţionare au ales alte cuvinte drept definitorii pentru anul care se încheie. Spre exemplu, dicţionarul american Merriam-Webster a ajuns la concluzia că termenul “cultură” a fost cuvântul anului 2014.

     

  • Peste jumătate de milion de pachete cu ţigări de contrabandă, descoperite în Portul Constanţa

    Potrivit reprezentanţilor Gărzii de Coastă, în baza unor informaţii, poliţiştii de frontieră au identificat, luni, în Portul Constanţa Sud – Agigea, un container încărcat cu ţigări care sosise din Emiratele Arabe Unite, via Malta, şi avea ca destinaţie finală o societate comercială din oraşul Tiraspol.

    În container au fost descoperite 525.000 de pachete cu ţigări marca Marble, contrafăcute şi cu o valoare de peste 5.000.000 de lei dacă ar fi fost vândute la preţul produselor originale.

    Poliţiştii de frontieră au întocmit un dosar penal pentru infracţiunea de punere în circulaţie, fără drept, a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare şi care prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate, cercetările fiind continuate sub coordonarea unui procuror al Parchetului Judecătoriei Constanţa. Întreaga cantitate de ţigări a fost reţinută şi lăsată în custodia liniei de shipping, până la finalizarea investigaţiilor referitoare la statutul juridic al mărfurilor.

  • 245 de percheziţii în nouă judeţe, la trei grupuri de contrabandă cu ţigări

    Percheziţiile au loc în judeţele Braşov, Covasna, Maramureş, Bacău, Neamţ, Suceava, Vaslui, Iaşi şi Buzău, de unde anchetatorii vor duce la audieri 110 persoane, din cele trei grupuri suspectate de contrabandă cu ţigări.

    Anchetatorii au stabilit că membrii acestor grupuri au creat veritabile reţele de colectare, preluare, transport şi depozitare a ţigaretelor provenite din contrabandă, acestea fiind structurate pe paliere, în funcţie de rolurile îndeplinite în cadrul grupului infracţional.

    “În fapt, se reţine că, în perioada 2013 – 2014, membrii acestor grupuri infracţionale au introdus pe teritoriul României, pe raza judeţelor Braşov, Covasna, Maramureş, Bacău, Neamţ, Suceava, Vaslui, Iaşi şi Buzău ţigarete de diferite mărci, (Viceroy, Plugarul, Monte Carlo, Doina), provenind din Republica Moldova şi Ucraina, distribuite ulterior «pe piaţa neagră» în sistem en-gross sau en-detail, prin sustragere de la controalele vamale şi fără achitarea sumelor datorate bugetului consolidat al statului cu titlu de accize sau TVA”, se arată într-un comunicat de presă al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

    Din probele administrate a rezultat că membrii grupurilor infracţionale au introdus în ţară şi au vândut peste două milioane de pachete de ţigări de contrabandă.

    Percheziţiile sunt făcute de procurorii DIICOT Braşov, Bacău, Iaşi, împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară de la DCCO, BCCO Braşov, Iaşi, Bacău, Galaţi, Suceava, SCCO Maramureş, Brăila, Vaslui şi Neamţ, cu sprijinul Inspectoratului General al Jandarmeriei şi Brigăzii Speciale de Intervenţii “Vlad Ţepeş”. Operaţiunea a fost sprijinită tehnic şi informativ de Serviciul Român de Informaţii, Direcţia Operaţiuni Speciale şi Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă.