BusinessMagazin

Tag: tehnologie

  • Vodafone, schimbare de strategie: clienţii cu cartele preplătite au acces la tehnologia 5G

    Vodafone, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală de comunicaţii, a început să le ofere din luna iulie celor aproximativ 2,5 milioane de clienţi cu cartele preplătite acces la reţeaua cu tehnologie 5G, care asigură viteze duble de descărcare a datelor, cu condiţia ca aceştia să deţină smartphone-uri şi cartele sim compatibile şi să aibă activă o extraopţiune cu un cost de cel puţin 5 euro pe lună, conform termenilor şi condiţiilor din noua ofertă comercială a companiei pentru cartele prepay, activă din 8 iulie.

    Conform datelor Vodafone viteza maximă de descărcare creşte de la 225 Mbps prin tehnologia 4G la 500 Mbps prin 5G, în timp ce viteza de încărcare a datelor rămâne la 50 Mbps.

    Schimbarea vine şi după ce de la 1 iulie compania a migrat serviciile de voce şi date din reţeaua 3G către reţeaua 4G.

    Vodafone a oferit anterior acces la 5G doar pentru clienţii cu abonamente. Cel mai mare jucător de pe piaţa de telefonie mobilă, Orange oferă acces la tehnologia 5G pentru clienţii cu cartele prepay cu extraopţiuni active de cel puţin 5 euro pe lună. De notat că Orange le oferă clienţilor prepay cu opţiuni de 5 euro acces la reţeaua 5G cu viteze de cel mult 500 Mbps pentru descărcare, iar celor cu opţiuni de la 6 euro în sus la reţeaua 5G Plus, cu viteze de până la 1.500 Mbps. Pe de altă parte, prin serviciul său de abonamente flexibile YOXO, care este gestionat printr-o aplicaţie mobilă şi care poate fi activat şi doar pentru o lună de zile, Orange nu le oferă acces clienţilor la tehnologia 5G decât dacă activează cea mai scumpă opţiune, de 49 de lei pe lună. Pentru clienţii Yoxo Orange oferă acces la reţeaua 5G Plus. Pe piaţă mai există şi Telekom Mobile, companie care îşi trăieşte ultimele săptămâni de funcţionare înainte de a fi preluată de Vodafone şi Digi.

    Odată cu noua ofertă, Vodafone a modificat resursele oferite pentru unele extraopţiuni. Dacă extraopţiunea de 5 euro a rămas neschimbată (exceptând accesul la 5G), extraopţiunea de 6 euro include internet nelimitat şi 3.000 de minute naţionale sau SMS-uri, care pot fi utilizate şi către Spania, Italia, Republica Moldova. Numărul de minute internaţionale a crescut de la 300 la 400.

    De asemenea, Vodafone a renunţat la oferta de 8 euro pe lună în favoarea uneia noi, de 7 euro pe lună,  care include internet nelimitat, minute/SMS nelimitat în reţea şi minute nelimitat naţionale şi către Spania, Italia, Republica Moldova, Germania şi Marea Britanie, cu 1.000 de minute internaţionale.Opţiunea anterioară de 8 euro oferea internet nelimitat, minute şi /SMS în reţea nelimitat, 3.000 de minute / SMS naţionale şi către Spania, Italia, Republica Moldova, Germania şi Marea Britanie, din care 1.000 de minute internaţionale.

    Vodafone nu a modificat pe de altă parte ofertele pentru opţiunile care includ acces şi la roaming.

  • Cercetătorii au creat o „super-moleculă” care loveşte simultan două gene ale cancerului

    Mutaţiile KRAS sunt prezente în aproape 25% din toate cazurile de cancer la om şi apar frecvent în unele dintre cele mai răspândite tipuri de tumori. MYC este, de asemenea, considerat un gen critic asociat cancerului şi este disfuncţional în aproximativ 50-70% din cazurile de cancer.

    Aceste gene au fost considerate „incurabile” – medicii nu au reuşit să creeze medicamente eficiente împotriva lor, în special împotriva MYC.

    Noua tehnologie foloseşte ARN interferent inversat (RNAi) – molecule mici care pot „închide” genele problematice. Diferenţa e că această moleculă poate viza ambele gene simultan.

    Rezultatele sunt impresionante: atacarea simultană a ambelor gene a fost de 40 de ori mai eficientă la uciderea celulelor canceroase decât folosirea unei singure molecule împotriva unei singure gene.

    „Ţintirea simultană a două gene cancerigene este similară cu tăierea ambelor călcâie ale cancerului”, explică Chad Pecot, autorul principal al studiului publicat în Journal of Clinical Investigation.

    Această abordare ar putea trata un grup mult mai mare de pacienţi decât tehnologiile anterioare. Cancerele pulmonare, colorectale şi pancreatice – care împreună reprezintă aproape jumătate de milion de cazuri noi anual în SUA – ar putea fi ţintele principale.

    Tehnologia e atât de flexibilă încât cercetătorii cred că ar putea fi adaptată pentru a viza oricare două gene de interes. Pecot sugerează că ar putea fi posibil să dezactiveze chiar trei ţinte simultan.

    Studiul se bazează pe o descoperire similară din iunie a aceleiaşi echipe, care dezvoltase o metodă pentru o variantă specifică KRAS.

  • Marile companii din domeniul tehnologiei au cheltuit 155 de miliarde de dolari pe AI în acest an

    Cele mai mari companii din SUA au investit 155 de miliarde de dolari în dezvoltarea inteligenţei artificiale în acest an, mai mult decât a cheltuit guvernul Statelor Unite pentru educaţie, formare profesională, ocuparea forţei de muncă şi servicii sociale în anul fiscal 2025 până în prezent.

    Pe baza celor mai recente informaţii financiare divulgate de cele mai mari companii din Silicon Valley, cursa este pe cale să se accelereze până la sute de miliarde alocate într-un singur an, scrie The Guardian.

    În ultimele două săptămâni, Meta, Microsoft, Amazon şi Alphabet, compania-mamă a Google, şi-au publicat rapoartele financiare trimestriale. Fiecare dintre ele a dezvăluit că cheltuielile de capital de la începutul anului, o cifră care se referă la banii cheltuiţi de companii pentru achiziţionarea sau modernizarea activelor corporale, se ridică deja la zeci de miliarde.

    Capex, aşa cum este abreviat termenul, este un indicator al cheltuielilor companiilor de tehnologie în domeniul AI. Această tehnologie necesită investiţii uriaşe în infrastructura fizică, şi anume centrele de date, care necesită cantităţi mari de energie electrică, apă şi cipuri semiconductoare scumpe. Google a declarat în cadrul celei mai recente conferinţe privind rezultatele financiare că cheltuielile sale de capital „reflectă în principal investiţiile în servere şi centre de date pentru a sprijini IA”.

    Cheltuielile de capital ale Meta de la începutul anului până în prezent s-au ridicat la 30,7 miliarde de dolari, dublând cifra de 15,2 miliarde de dolari din aceeaşi perioadă a anului trecut, conform raportului său financiar. Numai în ultimul trimestru, compania a cheltuit 17 miliarde de dolari pentru cheltuieli de capital, de asemenea dublând cifra din aceeaşi perioadă din 2024, de 8,5 miliarde de dolari.

    Alphabet a raportat cheltuieli de capital de aproape 40 de miliarde de dolari până în prezent pentru primele două trimestre ale anului fiscal curent, iar Amazon a raportat 55,7 miliarde de dolari. Microsoft a declarat că va cheltui peste 30 de miliarde de dolari în trimestrul curent pentru a construi centrele de date care alimentează serviciile sale de AI.

    Directorul financiar al Microsoft, Amy Hood, a declarat că cheltuielile de capital din trimestrul curent vor fi cu cel puţin 50% mai mari decât cheltuielile din aceeaşi perioadă a anului precedent şi mai mari decât cheltuielile de capital record ale companiei, de 24,2 miliarde de dolari, din trimestrul încheiat în iunie.

  • Unul dintre cele mai mari contracte de tehnologie: Samsung va livra cipuri de ultimă generaţie pentru Tesla în valoare de peste 16 mld. dolari

    Samsung Electronics este câştigătorul unui contract de 16,5 miliarde de dolari în urma căruia se angajează să producă cipuri de ultimă generaţie pentru Tesla, ceea ce aduce speranţe pentru o redresare a diviziei sale de producţie de cipuri pe comandă, care a întâmpinat dificultăţi în ultimii ani, scrie Financial Times.

    Contractul pe opt ani, anunţat de Samsung printr-un document depus la autorităţile de reglementare şi confirmat luni de CEO-ul Tesla, Elon Musk, reprezintă cea mai mare comandă primită vreodată de divizia de semiconductori a companiei sud-coreene din partea unui singur client. Valoarea sa echivalează cu aproximativ 7,6% din cifra de afaceri estimată a Samsung pentru 2024. Anunţul a impulsionat acţiunile Samsung care au crescut cu 6% pe burse.

    Potrivit declaraţiilor lui Musk pe platforma sa socială X, Samsung va fabrica noul cip AI6 în noua sa fabrică din Texas, parte a unei investiţii de 40 de miliarde de dolari susţinută şi de subvenţii federale acordate în cadrul Chips and Science Act, iniţiativă a administraţiei Biden pentru stimularea industriei semiconductorilor în SUA.

    Noul cip personalizat va fi utilizat pentru a alimenta tehnologiile Tesla de conducere autonomă şi roboţi umanoizi. În cadrul raportului financiar pentru trimestrul al doilea, Musk a declarat că speră ca cipul AI6 să fie folosit şi în centrele de date ale Tesla pentru programele de antrenare AI bazate pe video, reducând astfel dependenţa companiei de procesoarele grafice generale produse de Nvidia şi AMD.

    Tesla şi Samsung au convenit ca Tesla să sprijine optimizarea eficienţei procesului de fabricaţie, iar Musk a promis să participe personal în linia de producţie pentru a accelera progresul.

    Acest contract reprezintă o victorie importantă pentru Samsung, care se confruntă cu dificultăţi în a câştiga cotă de piaţă în segmentul de foundry, dominat de Taiwan Semiconductor Manufacturing Company (TSMC), partenerul Tesla pentru cipul AI5, ce urmează să intre în producţie de masă la finalul acestui an.

    Samsung a amânat până în 2026 lansarea operaţiunilor fabricii sale de cipuri de 2 nanometri din Taylor, Texas, din cauza dificultăţilor în atragerea unor clienţi mari, TSMC fiind competitorul care a reuşit să îşi extindă şi mai mult prezenţa în SUA. Analiştii Macquarie avertizau încă din septembrie 2024 că facilităţile Samsung de 17 miliarde de dolari riscă să devină „active neutilizate” din cauza lipsei unor contracte importante.

    Divizia de producţie de cipuri pe comandă a Samsung a înregistrat o pierdere operaţională estimată la aproximativ 3 miliarde de dolari în prima jumătate a acestui an.

    Pe de altă parte, segmentul de memorii a Samsung a întâmpinat dificultăţi în cursa pentru producţia de memorii avansate destinate sistemelor AI. Compania a anticipat pentru trimestrul al doilea o scădere a profitului operaţional cu 56% faţă de perioada similară a anului trecut, din cauza restricţiilor impuse SUA asupra Chinei şi a neîndeplinirii testelor de performanţă solicitate de Nvidia, unul dintre cei mai importanţi clienţi ai săi.

    Potrivit expertului Kim Yang-paeng de la Korea Institute of Industrial Economics and Trade, contractul cu Tesla va ajuta Samsung să îmbunătăţească randamentul fabricii din Texas — adică procentul de cipuri utilizabile obţinute din numărul total de plăci produse — şi să îşi diversifice portofoliul de clienţi. „Obţinerea unei comenzi importante de la o companie globală poate convinge şi alţi jucători mari din tehnologie să ia în calcul Samsung drept alternativă la TSMC,” a spus acesta.

    Totuşi, analiştii rămân precauţi în privinţa profitabilităţii acestui contract, având în vedere dificultăţile Samsung de a creşte randamentele la fabrica din Taylor. Daniel Kim, analist Macquarie, consideră însă că impactul acordului este „semnificativ, chiar dacă profitabilitatea nu este imediată, deoarece va permite Samsung să înceapă operaţiunile la fabrica din Taylor şi să acumuleze experienţă valoroasă în utilizarea tehnologiei de proces de 2 nanometri.”

    Pe fondul acestor evoluţii, anunţul colaborării cu Tesla oferă Samsung o oportunitate strategică importantă de a-şi consolida poziţia pe piaţa globală a semiconductorilor şi de a reveni în competiţia acerbă cu rivalii taiwanezi. Rămâne de văzut dacă aceasta va marca începutul unei noi etape de creştere pentru gigantul tehnologic sud-coreean

     

  • Evoluţie? Nu. Re-voluţie: De la AI la metavers industrial

    Grupul Renault a lansat o strategie de transformare industrială bazată pe inteligenţă artificială şi metavers, cu scopul de a reduce costurile de producţie, a accelera lansările de modele şi a îmbunătăţi calitatea vehiculelor. De la digital twin şi senzori în timp real până la AI vizual care identifică şi corectează erorile pe linia de asamblare, Renault încearcă să reinventeze uzina viitorului şi să depăşească în agilitate sistemul Toyota, etalonul istoric al industriei.

    Renault vrea să schimbe regulile jocului într-o industrie auto aflată sub presiunea transformării electrice, a exploziei costurilor şi a ofensivei chinezilor. „Industria noastră a fost construită pe modelul Toyota Production System, dar lumea de azi nu mai este stabilă. Trebuie să fim mai agili ca niciodată”, afirmă Thierry Charvet, chief industry & quality officer al Grupului Renault.

    Această agilitate vine prin ceea ce Renault numeşte „metavers industrial” – o reţea de uzine, senzori, date în timp real şi gemeni digitali (digital twins), prin care fiecare vehicul şi componentă sunt urmărite, analizate şi optimizate de la proiectare până la livrare.

    De la kaizen la salturi tehnologice

    Charvet admite că filosofia Toyota de îmbunătăţire continuă – kaizen – rămâne valabilă, dar insuficientă. „Cu noile provocări – electrificare, software, baterii – nu mai putem aştepta zece ani să atingem nivelul de productivitate avut cu maşinile pe combustie internă. Avem nevoie de salturi, nu doar de paşi mărunţi.”

    Răspunsul Renault este Re-Industry, un plan industrial lansat în 2023 şi gândit până în 2027, care urmăreşte o reducere de 50% a costurilor de producţie pentru vehicule electrice şi de 30% pentru cele clasice. În paralel, consumul de energie per vehicul trebuie redus cu 40% faţă de 2021, iar timpul de dezvoltare a unui nou model va scădea de la patru ani la doi.

    „Pentru viitorul Twingo spre exemplu, vom avea doar 650 de componente, faţă de 1080 la Megane. Mai puţine piese înseamnă producţie mai rapidă, mai puţine erori, şi automat o calitate mai bună”, explică Charvet.

    AI care vede, decide şi învaţă

    Un exemplu practic: la uzina din Palencia, Spania, Renault a instalat mii de camere care analizează fiecare vehicul aflat în producţie. Inteligenţa artificială observă dacă, de pildă, un conector de pe bord nu a fost bine fixat, şi alertează imediat un operator. „O eroare de un milimetru poate fi corectată în câteva secunde, înainte să devină o problemă pentru client”, spune Eric Marchiol, senior digital officer în cadrul grupului.

    Această supraveghere inteligentă a dus la o îmbunătăţire semnificativă a calităţii. „Din 90.000 de maşini produse, doar două au avut probleme raportate în perioada de rodaj. Fiecare caz este analizat în detaliu şi corectat”, adaugă Marchiol.

    La Valladolid, uzina care produce Captur şi Symbioz, eficienţa este de 99,8%. Renault monitorizează în timp real nu doar producţia, ci şi uzura timpurie. „Dacă o maşină nouă se strică, chiar şi pe drum cu o platformă de tractare, uzina primeşte alertă imediat şi datele sunt încărcate în metaversul industrial.”

    Digital twins care trăiesc în cloud

    François Lavernos, CIO al Renault Brand şi coordonator al tehnologiei industriale, explică fundamentul metaversului industrial: „Captăm date în timp real de la mii de senzori, de la roboţi, de la furnizori, dar şi din trafic sau vreme. Fiecare componentă importantă are un geamăn digital – un model virtual care o însoţeşte în producţie”.

    După fabricarea motorului
    electric la Cleon, de exemplu, geamănul digital este transferat în cloud, apoi revine la uzina de asamblare, cum ar fi Douai, pentru a fi „reunit” virtual cu maşina completă. Apoi, din nou, este mutat în cloud, unde poate fi accesat pentru monitorizare pe tot ciclul de viaţă.

    „Avem deja peste un milion de gemeni digitali. Viziunea noastră este ca în viitor să putem urmări fiecare maşină şi după ce a fost livrată, cu acordul clientului, evident. Ar însemna o trasabilitate totală a calităţii”, explică Lavernos.

    Timp redus la jumătate pentru „ramp-up”

    Datorită metaversului industrial, Renault reuşeşte să accelereze punerea în producţie a noilor tehnologii.

    „Am redus timpul de ramp-up cu 40%. Acum nu mai aşteptăm finalizarea sculelor sau a liniilor pentru a valida produsul. Lucrăm simultan la dezvoltare şi producţie, aşa cum fac deja chinezii”, spune Thierry Charvet.

    Acest tip de sincronizare a dus la scurtarea dezvoltării noului Twingo la doar doi ani – o performanţă considerabilă pentru industria auto europeană.

    Tehnologie care reduce şi emisiile

    Transformarea nu e doar digitală. Jet Print Paint, o tehnologie de vopsire folosită pe Renault 4 şi Dacia Bigster, permite reducerea consumului de vopsea şi de apă. Exoscheletul Calvin, dezvoltat cu startup-ul Wundercraft, le oferă lucrătorilor capacitatea de a manipula piese grele precum anvelope sau panouri de caroserie, cu mai puţin efort.

    În paralel, AI-ul optimizează şi logistica: „Am redus cu 20% numărul de camioane pe drum prin optimizarea încărcăturii. Reacţionăm în timp real la blocaje, vreme nefavorabilă sau lipsă de stoc”, adaugă Lavernos.

     

    De la hacking la standard industrial

    Drumul nu a fost uşor. „La început a fost foarte greu. A trebuit să obligăm furnizorii de roboţi să ne deschidă software-ul. Practic, i-am «hack-uit» ca să putem colecta datele”, spune Marchiol. Astăzi, Renault nu doar că vizualizează producţia, ci o controlează în detaliu.

    Totuşi, grupul nu îşi dezvoltă propriile camere sau senzori, ci un strat software peste echipamentele furnizorilor. „Problema este că fiecare furnizor vine cu propriul sistem, iar noi integrăm totul într-o platformă unică, transversală. Asta dă competitivitate.”

     

    Europa, între China şi Silicon Valley

    „Acum 25 de ani mergeam în Silicon Valley să învăţăm. Acum ne uităm la China. Ei sunt cei mai rapizi în utilizarea noilor tehnologii”, recunoaşte Lavernos. Renault nu vrea să devină un Microsoft european, dar vrea să fie lider în aplicarea tehnologiei în producţie.

    „Nu putem concura cu platformele globale, dar putem deveni cei mai buni în a le folosi eficient în uzinele noastre. Europa are o şansă aici, şi Renault poate fi lider”, încheie Lavernos.    

  • Revoluţie pe patru roţi: Uber investeşte 300 de milioane de dolari în Lucid pentru a lansa 20.000 de robotaxiuri electrice în SUA

    Uber pariază masiv pe viitorul mobilităţii autonome, anunţând o investiţie de 300 de milioane de dolari în producătorul de vehicule electrice Lucid Motors, într-un acord strategic menit să pună în circulaţie mii de SUV-uri robotizate în marile oraşe americane începând cu finalul anului viitor, informează Reuters.

    Conform declaraţiei comune a celor două companii, la care se alătură şi startup-ul de tehnologie autonomă Nuro, Uber va achiziţiona şi opera peste 20.000 de SUV-uri Lucid Gravity echipate cu tehnologie de conducere autonomă, în decursul a şase ani, începând din 2026. Primele unităţi vor fi lansate într-un important oraş din SUA, încă neprecizat oficial.

    Anunţul a generat un val de entuziasm pe bursă: acţiunile Lucid au crescut cu peste 26%, ajungând la 2,95 dolari, deşi rămân pe un trend negativ în 2025, cu o scădere de aproximativ 24% de la începutul anului.

    Pentru Uber, această mişcare semnalează o revenire ambiţioasă în sectorul robotaxiurilor, după ce compania a renunţat în 2020 la propriul proiect de vehicule autonome. De atunci, strategia s-a reorientat către parteneriate cu dezvoltatori de tehnologie autonomă precum Waymo şi Aurora.

    Acordul cu Lucid vine la doar câteva luni după ce Uber a semnat o înţelegere similară cu Volkswagen, prin care va introduce faimosul model electric ID.Buzz în serviciu comercial la Los Angeles în 2026.

    Totuşi, cursa către comercializarea pe scară largă a tehnologiei autonome rămâne presărată cu obstacole majore: costuri uriaşe, reglementări stricte şi anchete federale au forţat giganţi precum Cruise (subsidiară General Motors) să îşi suspende operaţiunile.

    Printre competitorii rămaşi în joc se numără Zoox, compania deţinută de Amazon, care testează un robotaxi complet autonom, fără volan sau pedale, cu lansare comercială planificată în Las Vegas în cursul acestui an.

    La rândul său, Tesla a demarat recent un program-pilot restrâns cu Model Y în Austin, Texas. Elon Musk a promis extinderea rapidă a serviciului în alte oraşe din SUA până la sfârşitul anului.

  • Povestea incredibilă a controversatului miliardar care a abandonat două facultăţi, a lucrat pentru CIA şi a fondat una dintre cele mai mari companii de tehnologie din lume, iar acum ocupă locul doi în clasamentul celor mai bogaţi oameni de pe glob

    Larry Ellison este unul dintre puţinii oameni de afaceri care redefinesc conceptul de succes în industria tech. Fără o diplomă universitară, dar cu o viziune clară despre viitorul tehnologiei, Ellison a fondat Oracle, a doua cea mai mare companie de software din lume, şi a construit o avere de peste 250 de miliarde de dolari, care l-a propulsat recent pe locul doi în topul celor mai bogaţi oameni ai planetei, după Elon Musk.

    Deşi a renunţat la două universităţi — University of Illinois şi University of Chicago — Ellison nu a abandonat niciodată curiozitatea pentru tehnologie. În anii ’70 s-a mutat în California, unde a lucrat ca programator la Ampex, o companie care dezvolta baze de date pentru CIA. Acolo s-a născut ideea Oracle — un sistem de baze de date care avea să stea la baza multor dintre cele mai mari corporaţii ale lumii, scrie Bloomberg.

    Povestea Oracle începe într-un moment în care puţini anticipau cât de valoroase vor deveni bazele de date în era digitală. În 1977, inspirat de o lucrare academică publicată de IBM despre modelele relaţionale de baze de date — pe care IBM însă nu s-a grăbit să le comercializeze — Larry Ellison a simţit oportunitatea: să creeze un sistem care să organizeze şi să gestioneze volume imense de date pentru companii şi instituţii guvernamentale.

    Împreună cu Bob Miner şi Ed Oates, Ellison a fondat Software Development Laboratories (SDL), companie care urma să devină Oracle. Proiectul lor iniţial, un sistem de baze de date relaţionale, a fost botezat “Oracle” după numele cod al unui proiect CIA la care Ellison lucrase anterior.

    Primul client major al Oracle a fost chiar CIA, ceea ce a oferit companiei o primă validare pe piaţă. Dar Ellison ştia că succesul depinde de extinderea comercială. În 1979, compania şi-a schimbat numele în Relational Software Inc., iar în 1982, în Oracle Systems Corporation, după numele principalului lor produs.

    Oracle s-a diferenţiat prin faptul că a fost primul care a lansat pe piaţă un sistem de baze de date relaţionale compatibil cu toate sistemele majore de operare. Asta le-a permis să câştige rapid clienţi în mediul corporate, inclusiv în zona financiară şi guvernamentală.

    În 1986, Oracle s-a listat la bursă, iar IPO-ul a strâns 31,5 milioane de dolari — sumă considerabilă la acea vreme pentru o companie software. Listarea a avut loc chiar cu o zi înaintea celei a Microsoft, iar acest moment a propulsat Oracle în liga marilor companii tech.

    Anii ’90 au adus însă provocări serioase. Oracle a fost aproape de faliment după ce a recunoscut că a raportat venituri anticipate ca fiind deja încasate — o criză internă care a dus la restructurări şi o schimbare profundă de strategie. Ellison a învăţat din greşeli şi a profesionalizat managementul companiei, recrutând specialişti capabili să dezvolte Oracle la nivel global.

    Oracle s-a extins agresiv prin achiziţii strategice. În anii 2000, a cumpărat companii-cheie pentru a-şi consolida poziţia, cea mai notabilă fiind achiziţia PeopleSoft în 2005 pentru 10,3 miliarde de dolari, după o luptă ostilă. Au urmat Siebel Systems, BEA Systems, Sun Microsystems — aceasta din urmă fiind esenţială pentru controlul Java şi pentru integrarea hardware-software.

    Sub Ellison, Oracle a devenit un conglomerat complet de soluţii enterprise: baze de date, software de management, hardware (inclusiv servere), iar mai recent, cloud computing. Această tranziţie către cloud a fost iniţial lentă, Oracle fiind perceput ca un jucător tradiţional, dar investiţiile masive în infrastructură şi centre de date au schimbat radical percepţia.

    În ultimii ani, Oracle a capitalizat masiv pe cererea de infrastructură AI, semnând parteneriate cu companii ca Nvidia sau OpenAI, iar recent a fost implicată în proiecte de securizare a datelor şi suveranitate digitală pentru guverne.

    Astăzi, Oracle valorează peste 370 miliarde de dolari pe bursă, iar Ellison deţine peste 40% din companie. Este în continuare activ ca Chief Technology Officer, influenţând direcţia tehnologică, în special în zona AI şi cloud, domenii care definesc viitorul industriei IT.

    Pe lângă activitatea sa în tehnologie, Ellison a construit un adevărat imperiu personal: deţine 40% din Oracle, o participaţie la Tesla, o echipă de sailing care a câştigat America’s Cup şi proprietăţi imobiliare în valoare de sute de milioane de dolari, inclusiv insula Lanai din Hawaii, cumpărată aproape integral. Stilul său de viaţă extravagant, cu iahturi gigantice, avioane private şi reşedinţe luxoase, a fost adesea subiect de presă şi uneori chiar criticat.

    În plan politic, Ellison a întreţinut o relaţie apropiată cu fostul preşedinte Donald Trump, fiind unul dintre principalii săi susţinători şi donatori. Relaţia dintre cei doi a propulsat Oracle în poziţii favorabile în proiecte strategice, cum ar fi Stargate — un program de 500 miliarde de dolari destinat dezvoltării infrastructurii AI din SUA. Tot Ellison a susţinut activ oferta Oracle pentru achiziţionarea unei participaţii în TikTok, o tranzacţie blocată însă de guvernul de la Beijing.

    La 80 de ani, Ellison nu pare pregătit să părăsească scena tech. În ciuda averii uriaşe, a semnat Giving Pledge, angajându-se să doneze 95% din averea sa în scopuri caritabile. Rămâne însă un actor influent nu doar în business, ci şi în strategiile globale care privesc AI, cloud computing şi chiar geopolitica tehnologică.

    De la copilul adoptat la doar nouă luni, crescut în sudul Chicago-ului, la unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri ai lumii, Ellison personifică mitul antreprenorului autodidact care a intuit corect fiecare revoluţie tehnologică.

     

     

  • Cine este Larry Ellison, controversatul miliardar fără diplomă care a ajuns al doilea cel mai bogat om de pe pământ. A abandonat două facultăţi, a lucrat pentru CIA, şi a fondat Oracle, una dintre cele mai mari companii de tehnologie din lume

    Larry Ellison este unul dintre puţinii oameni de afaceri care redefinesc conceptul de succes în industria tech. Fără o diplomă universitară, dar cu o viziune clară despre viitorul tehnologiei, Ellison a fondat Oracle, a doua cea mai mare companie de software din lume, şi a construit o avere de peste 250 de miliarde de dolari, care l-a propulsat recent pe locul doi în topul celor mai bogaţi oameni ai planetei, după Elon Musk.

    Deşi a renunţat la două universităţi — University of Illinois şi University of Chicago — Ellison nu a abandonat niciodată curiozitatea pentru tehnologie. În anii ’70 s-a mutat în California, unde a lucrat ca programator la Ampex, o companie care dezvolta baze de date pentru CIA. Acolo s-a născut ideea Oracle — un sistem de baze de date care avea să stea la baza multor dintre cele mai mari corporaţii ale lumii, scrie Bloomberg.

    Povestea Oracle începe într-un moment în care puţini anticipau cât de valoroase vor deveni bazele de date în era digitală. În 1977, inspirat de o lucrare academică publicată de IBM despre modelele relaţionale de baze de date — pe care IBM însă nu s-a grăbit să le comercializeze — Larry Ellison a simţit oportunitatea: să creeze un sistem care să organizeze şi să gestioneze volume imense de date pentru companii şi instituţii guvernamentale.

    Împreună cu Bob Miner şi Ed Oates, Ellison a fondat Software Development Laboratories (SDL), companie care urma să devină Oracle. Proiectul lor iniţial, un sistem de baze de date relaţionale, a fost botezat “Oracle” după numele cod al unui proiect CIA la care Ellison lucrase anterior.

    Primul client major al Oracle a fost chiar CIA, ceea ce a oferit companiei o primă validare pe piaţă. Dar Ellison ştia că succesul depinde de extinderea comercială. În 1979, compania şi-a schimbat numele în Relational Software Inc., iar în 1982, în Oracle Systems Corporation, după numele principalului lor produs.

    Oracle s-a diferenţiat prin faptul că a fost primul care a lansat pe piaţă un sistem de baze de date relaţionale compatibil cu toate sistemele majore de operare. Asta le-a permis să câştige rapid clienţi în mediul corporate, inclusiv în zona financiară şi guvernamentală.

    În 1986, Oracle s-a listat la bursă, iar IPO-ul a strâns 31,5 milioane de dolari — sumă considerabilă la acea vreme pentru o companie software. Listarea a avut loc chiar cu o zi înaintea celei a Microsoft, iar acest moment a propulsat Oracle în liga marilor companii tech.

    Anii ’90 au adus însă provocări serioase. Oracle a fost aproape de faliment după ce a recunoscut că a raportat venituri anticipate ca fiind deja încasate — o criză internă care a dus la restructurări şi o schimbare profundă de strategie. Ellison a învăţat din greşeli şi a profesionalizat managementul companiei, recrutând specialişti capabili să dezvolte Oracle la nivel global.

    Oracle s-a extins agresiv prin achiziţii strategice. În anii 2000, a cumpărat companii-cheie pentru a-şi consolida poziţia, cea mai notabilă fiind achiziţia PeopleSoft în 2005 pentru 10,3 miliarde de dolari, după o luptă ostilă. Au urmat Siebel Systems, BEA Systems, Sun Microsystems — aceasta din urmă fiind esenţială pentru controlul Java şi pentru integrarea hardware-software.

    Sub Ellison, Oracle a devenit un conglomerat complet de soluţii enterprise: baze de date, software de management, hardware (inclusiv servere), iar mai recent, cloud computing. Această tranziţie către cloud a fost iniţial lentă, Oracle fiind perceput ca un jucător tradiţional, dar investiţiile masive în infrastructură şi centre de date au schimbat radical percepţia.

    În ultimii ani, Oracle a capitalizat masiv pe cererea de infrastructură AI, semnând parteneriate cu companii ca Nvidia sau OpenAI, iar recent a fost implicată în proiecte de securizare a datelor şi suveranitate digitală pentru guverne.

    Astăzi, Oracle valorează peste 370 miliarde de dolari pe bursă, iar Ellison deţine peste 40% din companie. Este în continuare activ ca Chief Technology Officer, influenţând direcţia tehnologică, în special în zona AI şi cloud, domenii care definesc viitorul industriei IT.

    Pe lângă activitatea sa în tehnologie, Ellison a construit un adevărat imperiu personal: deţine 40% din Oracle, o participaţie la Tesla, o echipă de sailing care a câştigat America’s Cup şi proprietăţi imobiliare în valoare de sute de milioane de dolari, inclusiv insula Lanai din Hawaii, cumpărată aproape integral. Stilul său de viaţă extravagant, cu iahturi gigantice, avioane private şi reşedinţe luxoase, a fost adesea subiect de presă şi uneori chiar criticat.

    În plan politic, Ellison a întreţinut o relaţie apropiată cu fostul preşedinte Donald Trump, fiind unul dintre principalii săi susţinători şi donatori. Relaţia dintre cei doi a propulsat Oracle în poziţii favorabile în proiecte strategice, cum ar fi Stargate — un program de 500 miliarde de dolari destinat dezvoltării infrastructurii AI din SUA. Tot Ellison a susţinut activ oferta Oracle pentru achiziţionarea unei participaţii în TikTok, o tranzacţie blocată însă de guvernul de la Beijing.

    La 80 de ani, Ellison nu pare pregătit să părăsească scena tech. În ciuda averii uriaşe, a semnat Giving Pledge, angajându-se să doneze 95% din averea sa în scopuri caritabile. Rămâne însă un actor influent nu doar în business, ci şi în strategiile globale care privesc AI, cloud computing şi chiar geopolitica tehnologică.

    De la copilul adoptat la doar nouă luni, crescut în sudul Chicago-ului, la unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri ai lumii, Ellison personifică mitul antreprenorului autodidact care a intuit corect fiecare revoluţie tehnologică.

     

     

  • Google confirmă că va uni Chrome OS şi Android într-o singură platformă

    Conform TechRadar, Google a confirmat planurile de a combina sistemele de operare Chrome OS şi Android într-o singură platformă unificată.

    Informaţia vine la câteva luni după ce publicaţii specializate au relatat că gigantul american lucrează la migrarea Chrome OS în ecosistemul Android.

    Deşi un executiv Google nu a oferit detalii suplimentare despre calendarul implementării, declaraţia sa este prima confirmare oficială a proiectului.

    Potrivit surselor anterioare, compania nu plănuieşte crearea unui sistem complet nou, ci mai degrabă integrarea Chrome OS în Android.

    Această decizie vine în contextul în care Android evoluează pentru a oferi o experienţă mai bună pe ecrane mari, cu funcţii precum modul desktop, ferestre redimensionabile, gestionare îmbunătăţită a ecranelor externe şi o mai bună adaptabilitate a aplicaţiilor.

    Interesant este şi faptul că Google a început să analizeze modul în care utilizatorii folosesc laptopurile, ceea ce sugerează că dezvoltarea noii platforme este încă în fază de ajustare.

    Totuşi, reacţiile utilizatorilor sunt împărţite.

    Aproape jumătate dintre cei care au participat la un sondaj au spus că susţin fuziunea, în timp ce alţii şi-au exprimat îngrijorarea legată de posibila creştere a cerinţelor hardware pentru Chromebookuri şi de riscul ca Google să nu ducă proiectul la bun sfârşit.

  • OpenAI se blindează împotriva spionajului industrial: Compania implementează măsuri dure pentru a contracara tentativele de furt tehnologic din partea rivalilor chinezi în domeniul AI

    OpenAI, compania din spatele celei mai avansate inteligenţe artificiale comerciale din lume, şi-a reorganizat complet sistemele de securitate internă, în încercarea de a proteja tehnologia de spionajul corporatist — în special din partea unor competitori chinezi, raportează Financial Times.

    Surse apropiate companiei din San Francisco, evaluată la peste 300 de miliarde de dolari, au confirmat că în ultimele luni s-au implementat politici mult mai stricte privind accesul la informaţii sensibile, alături de o verificare riguroasă a angajaţilor noi şi existenţi.

    Deşi OpenAI începuse să-şi consolideze securitatea încă de anul trecut, măsurile au fost accelerate după ce start-up-ul chinez DeepSeek a lansat în ianuarie un model rival. OpenAI a acuzat public compania chineză că ar fi copiat neautorizat modelele sale, folosind o metodă cunoscută sub numele de „distilare” — o tehnică ce permite recrearea unui sistem AI dintr-un model deja existent, fără a avea acces direct la codul sursă.

    DeepSeek nu a oferit niciun comentariu oficial privind acuzaţiile.

    Un membru al echipei de securitate OpenAI a declarat că incidentul a determinat compania să devină „mult mai riguroasă” în ceea ce priveşte protecţia informaţiilor. Sub conducerea lui Sam Altman, OpenAI a început o expansiune „agresivă” a echipelor de securitate cibernetică şi a protocoalelor interne.

    Intensificarea competiţiei globale în domeniul inteligenţei artificiale a amplificat temerile legate de furtul tehnologic, care ar putea avea implicaţii grave asupra economiei şi securităţii naţionale. Autorităţile americane au avertizat anul trecut că adversari externi, în special China, îşi intensifică eforturile de a obţine date sensibile de la companiile din sectorul tech.

    Potrivit unor angajaţi OpenAI, compania a început încă din vara trecută să aplice politici mai stricte la sediul din San Francisco, limitând accesul la informaţii esenţiale despre algoritmi şi produse în curs de dezvoltare.

    Aceste politici, cunoscute intern drept „tenting” informaţional, reduc drastic numărul persoanelor care pot avea acces la algoritmii avansaţi. De exemplu, în timpul dezvoltării modelului „o1”, cunoscut intern sub numele de cod „Strawberry”, angajaţii erau instruiţi să verifice dacă interlocutorii lor făceau parte din „cortul Strawberry” înainte de a discuta subiectul în spaţiile comune de birou.

    Această abordare strictă a creat dificultăţi în rândul echipelor. „Era totul sau nimic — ori aveai acces complet, ori nu ştiai nimic”, a spus un angajat. Totuşi, în timp, sistemul a devenit mai nuanţat: „Oamenii au început să primească acces doar la informaţiile strict necesare pentru rolul lor.”

    În prezent, OpenAI izolează o mare parte din tehnologia proprietară în medii securizate, offline, complet separate de reţelele standard. În plus, birourile companiei sunt dotate cu sisteme biometrice — accesul în unele camere este posibil doar pe baza amprentei digitale.