BusinessMagazin

Tag: sustinere

  • Benjamin Netanyahu susţine că soţia sa, găsită vinovată de corupţie, a fost victima unei “vânători dizgraţioase”

    Sara Netanyahu, soţia premierului israelian, Benjamin Netanyahu, a recunoscut că a utilizat fonduri publice în mod abuziv şi a fost condamnată, însă nu va merge la închisoare, deoarece a semnat o înţelegere cu procurorii, urmând să returneze statului 15.000 de dolari.

    Soţia premierului a fost acuzată că ar fi cheltuit aproape 100.000 de dolari din fonduri publice pentru servicii de catering, declarând în mod fals că la reşedinţa premierului ţării nu există bucătari. Procurorii au pus-o sub urmărire penală anul trecut pentru fraudă şi abuz de încredere, însă procurorii au renunţat la acuzaţia de fraudă după ce aceasta şi-a recunoscut faptele.

    La scurt timp după condamnarea soţiei sale, Benjamin Netanyahu a spus că “vânătoarea dizgraţioasă lungă de patru ani în legătură cu mici meniuri împachetate” a luat sfârşit, susţinând că “această vânătoare a costat contribuabilii milioane”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Robbie Williams va susţine un concert la Untold

    Directorul general al Untold, Bogdan Buta, a declarat, luni, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă, că festivalul îşi propune să ofere o lume magică despre unitate şi să aducă un spectru special de artişti, pentru a avea o diversitate foarte mare.

    „E timpul să mai împărtăşim din surprizele acestui an, de la partea creativă. În acest an facem o recapitulare a ceea ce am făcut anii trecuţi, vom avea îmbunătăţiri în zona de producţie, scena principală va fi monumentală, cu o producţie dintre cele mai mari din lume. Am pregătit show-uri suprize, Armin van Buuren va pregăti un show special, unic creat special pentru Untold, la fel şi Martin Garrix. Untold îşi propune să ofere o lume magică despre unitate, ne dorim un spectru special de artişti, să avem o diversitate foarte mare, iar în acest an reuşim să dezvoltăm diversitatea şi să oferim un cadou special pentru fanii Untold şi să îl aducem la Cluj pe cel mai tare entertainer al vremurilor noastre, artistul care a intrat în Cartea Recordurilor cu 1,6 milioane de bilete vândute înt-o singură zi – Robbie Williams. Este un cadou pentru cei care au avut încredere în noi. Acesta va veni cu o echipă de peste 100 de persoane, 50 doar fi pe scenă, va fi un show impresionant”, a spus Buta.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Costum de vară

    Cei din domeniu susţin că un costum alcătuit dintr-o haină mai largă şi o pereche de pantaloni scurţi lejeri este suficient de sobru atunci când situaţia o cere, dar şi comod, fiind prezentate diverse opţiuni, fie cu accente metalizate ca la Armani, fie în culori văratice de către House of Holland sau Off-White.

  • Opinie Nikolaus Franke: cine sunt antreprenorii din Westeros şi cum poate fi asemănat acesta cu Silicon Valley

    Nikolaus Franke este profesor la WU Executive Academy; El susţine cursurile de antreprenoriat şi inovaţie în cadrul programului de Executive MBA organizat de WU la Bucureşti.

    Scriitorul George R.R. Martin şi producătorii serialului au creat un univers fantastic pentru povestea lor complexă. Un univers care este condus de legile naturii (cum ar fi ierni neobişnuite), care are propria geografie (ilustrată de hărţi), propria istorie, tehnologie, cultură, religie şi propriile sisteme sociale. În Westeros, inovaţia reprezintă un fenomen prea puţin luat în seamă. Prin urmare, nu este nicio surpriză faptul că progresul şi prosperitatea societăţii întâmpină probleme. În doar două domenii însă putem observa rezultate concrete ale unei gândiri inovatoare.

    1. Arme şi tehnologie militară

    În primul rând, există o diversitate de arme şi tehnologii militare, cumva de la sine înţeles, având în vedere că vorbim despre o lume caracterizată de războaie şi bătălii. Principiul dominant al inovaţiei este unul modern: inovaţia este generată şi se dezvoltă prin utilizatorii săi, nu prin companii specializate care obţin beneficii financiare din scalarea businessurilor şi a produselor. Exemple de inovaţii care respectă acest principiu sunt: utilizarea focului în bătălia de la Blackwater sau pentru distrugerea Septului (de către „utilizatorii” Tyrion şi Cersei), identificarea sticlei dragonului ca o unealtă eficientă împotriva armatei de White Walkeri sau arcul gigantic al lui Qyburn, care poate fi folosit împotriva dragonilor. Aceste instrumente inovative au apărut din nevoia practică a oamenilor de a folosi tehnologii diferite faţă de cele folosite pe scară largă. La finalul sezonului 7, The Night King/Regele Nopţii dezvoltă ceea ce este în mod cert cea mai radicală inovaţie: distrugerea Marelui Zid de către un dragon modificat genetic.

    Cu toate acestea, reticenţa la inovaţie este, de asemenea, evidentă în ceea ce priveşte tehnologia militară. Cele mai multe arme sunt, aparent, mai vechi de 100 sau chiar 1.000 de ani. Săbiile centenare făcute din oţel valyrian sunt considerate opere de artă. În calitate de observatori neutri, nu ne putem abţine să nu ne întrebăm de ce actorii nu investesc mai multă energie mentală pentru a crea noi arme, având în vedere că sunt atât de interesaţi de această categorie de produse. O inovaţie care este de la sine înţeleasă ar consta în amestecul de dragoni şi foc sălbatic pentru a crea o bombă cu capacitate mare de distrugere. Focul a fost deja descoperit şi catalogat drept o modalitate eficientă de luptă împotriva armatei morţilor. Altă idee inovatoare ar fi folosirea sticlei dragonilor pentru fabricarea unor gloanţe, care ar putea fi o armă foarte bună împotriva inamicului principal. Dar ce fac producătorii de arme? În loc să depună efort în direcţia unei strategii care se bazează pe lupta de la distanţă, ei construiesc topoare din sticla dragonului. Aparent, nu beneficiază de destule resurse pentru a face astfel de combinaţii.

    Trebuie să notăm şi faptul că, desigur, aceste inovaţii în tehnologia armelor pot, în cel mai bun caz, să aducă beneficii pentru prosperitatea societăţii (de exemplu, pentru asigurarea păcii sau eliminarea ameninţărilor externe, cum ar fi invazia armatei de White Walkeri). În principal, totuşi, ei sunt caracterizaţi de distrugere şi anihilare – opusul progresului.

    2. Inovaţii sociale

    Rebeliunea de care dă dovadă Robert ameninţă dinastia la putere şi poate fi considerat un disruption factor. Dar, după asasinarea lui în primul sezon, putem considera că puterea tradiţională s-a reinstaurat. Inovaţiile sociale aduse de Daenerys Targaryen par a fi mai durabile. Aceasta are succes în eradicarea sclaviei în Essos şi este prima femeie lider care aspiră la Tronul de Fier. Este interesant de observat faptul că ultima din aceste ultime inovaţii, emanciparea, se răspândeşte imediat: Cersei este un „fast follower“, iar Arya, Brienne, Sansa, Asha şi Viperele urmează, de asemenea, trendul setat de ea şi sparg stereotipurile de gen în Westeros pe parcursul seriei.

    Ce altceva putem observa în termeni de inovare? Nu multe. Şaua şi scaunul cu rotile al lui Bran, dar şi liftul de la Zid sunt inovaţii ale utilizatorului. Nu primim multe informaţii despre sistemele sale, ceea ce este interesant dacă privim totul dintr-o perspectivă tehnologică.

    Problema nu este nici lipsa fondurilor, nici a antreprenorilor

    Întrebarea este, atunci: de ce nu avem mai multe inovaţii? Motivul nu ţine de lipsa banilor. Sistemul Băncii de Fier din Braavos tine sub control fondurile din Westeros. Nu este vorba nici despre lipsa spiritului de antreprenoriat. Multe dintre personajele cheie au potenţial în acest sens. Tyrion, Tywin, Varis, Samwell, Missandei şi Littlefinger se arată personaje inteligente şi cu potenţial. Există şi asertivitate antreprenorială. Cersei, Daenerys, Stannis şi mulţi alţii nu se joacă atunci când vine vorba de consolidarea şi extinderea propriilor puteri. Cu greu s-ar împiedica de nişte principii etice în drumul lor. Evenimente ca Nunta Roşie sau Bătălia Bastarzilor pot fi privite ca nişte manevre inteligente. Alianţe neobişnuite se formează pe parcursul serialului. Faptul că diferitele triburi de wildlings cooperează reprezintă o dovadă a abilităţii lui Mance Rayder în afaceri. Antreprenorul Jon Snow face o treabă bună şi reuşeşte să-i facă pe cei din Westeros şi pe wildlings să colaboreze.

    Iar în ceea ce priveşte dorinţa lui de a crea cea mai complexă alianţă de până acum, pactul împotriva Regelui Nopţii şi a armatei sale, poate fi descrisă ca un elevator pitch. Prezentarea lui Wight o face pe Cersei, care nu este oricum deschisă la cooperare, să ezite pentru un minut. Asta demonstrează că exemplele din realitate sunt întotdeauna convigătoare. Motto-ul „Un Lannister îşi plăteşte mereu datoriile” vine să demonstreze înţelegerea intuitivă a strategiei „ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte”, o strategie clasică din teoria jocurilor. Agilitatea Aryei în schimb reprezintă un start-up flexibil şi neconvenţional care aduce avantaje jucătorilor.

    Pământul din ecosistemul inovativ Westerosian este arid

    Problema nu este cauzată, cum am mai spus, nici de lipsa fondurilor, nici de lipsa spiritului antreprenorial. Atunci, care este cauza? Doi factori ar putea explica lipsa inovaţiei.

    ● Pentru început, nu există instituţii care să suţină spiritul inovativ. Universităţi, instituţii de research sau de educaţie – care reprezintă epicentrul cultivării gândirii inovative – sunt complet subdezvoltate. Cel mai frecvent tip de educaţie promovează utilizarea armelor (cu accent pe practică). În schimb, cititul este o abilitate pe care oamenii din Westeros o învaţă singuri (de exemplu Davos Seaworth şi Gilly). Oraşul Vechi pare că este singurul loc unde se pune accent pe cercetare şi pe activităţi de dezvoltare. Un număr mare de cercetători lucrează acolo. Dar la fel ca Banca de Fier, care lasă de dorit în ceea ce priveşte preocuparea faţă de client, şi Oraşul Vechi se comportă ca un monopol. În absenţa competiţiei, acesta acţionează pentru nevoile proprii. Au fost create bariere uriaşe care trebuie să fie trecute de toţi cei care aspiră la un loc aici, iar tot procesul se desfăşoară într-o manieră birocratică. Qyburn, un inventator fără scrupule, este detronat, iar pragmaticul Samwell îl poate vindeca pe Jorah Mormont doar prin încălcarea regulilor conservatoare ale Oraşului Vechi. Comunicarea şi informaţia joacă un rol important în ceea ce priveşte lipsa inovaţiei. Domeniul tehnologiei poate fi mult îmbunătăţit; se spune că nici măcar presa scrisă nu fusese încă inventată. Mesajele sunt trimise prin intermediul unor mijloace rudimentare şi singurele domenii care par a fi înregistrat o dezvoltare sunt cele care ţin de serviciile secrete şi producţia otrăvii.

    ● Există posibilitatea unei legături cauzale între lipsa unui ecosistem inovativ în Westeros şi un al doilea factor – structura socială. Sistemul de clase sociale este cel mai nefavorabil în ceea ce priveşte inovaţia. Nu este bazat pe performanţă sau pe sisteme de piaţă, ci pe principiul eredităţii. Prin urmare, nu este nicio surpriză pentru nimeni faptul că toţi conducătorii aspiră aproape exclusiv la putere şi nu la îmbunătăţirea calităţii vieţii celor pe care îi conduc. Războaiele frecvente au drept consecinţe distrugerea infrastructurii, fiind un impediment în construirea unor instituţii care să promoveze spiritul inovativ. Structura iraţională a lumii este sabotorul dezvoltării. Judecarea prin supunerea la tortură, fatalismul şi ocultismul sunt caracteristici care fac din Westeros un loc unde iluminarea nu a ajuns. Într-un fel, acest lucru este de înţeles, deoarece într-o lume cu umbre mortale, morţi care învie şi dragoni zburători, este destul de greu să fii raţional.

    Luând în considerare cele explicate mai sus, rămâne doar să sperăm că antreprenori sociali ca Daenerys, Jon Snow şi Tyrion vor avea succes în pregătirea terenului pentru mai multe inovaţii, care să aducă progres, prosperitate şi pace oamenilor din Westeros. În acest context, sunt mai mult decât bucuros să le ofer ideile mele inovative de arme (gloanţele din sticla dragonului şi bomba distrugătoare a dragonilor de foc) fără a cere drepturi de autor.

  • Doris Andronescu, Sanador: „Cred că munca susţinută, realizată cu pasiune, reprezintă cheia succesului în orice carieră.”

    •   De profesie medic primar de medicină internă, Doris Andronescu a fondat Sanador în 2001, alături de soţul ei, Florin Andronescu; sub conducerea sa, Sanador a deschis în 2011 primul spital privat cu servicii medicale complete.
    •   Consideră că profesionalismul şi calitatea umană sunt reguli de bază pentru reuşita în carieră; şi-a propus să îşi gestioneze timpul cât mai eficient astfel încât să prioritizeze obiectivele principale vizate, dar se concentrează şi pe identificarea soluţiilor pentru probleme ce privesc dezvoltarea echipei şi companiei.
    •   Crede că pentru a reuşi în mediul de afaceri din România este foarte important să fii flexibil şi să ai capacitatea de a planifica strategii pe termen scurt; în plus, este esenţial să îţi construieşti o echipă de încredere, profesionistă, alături de care să poţi face lucrurile la un nivel calitativ ridicat.
    •   Îi sfătuieşte pe tinerii care îşi încep parcursul profesional să lucreze cu dăruire şi pasiune, să nu facă compromisuri şi să nu se oprească în a-şi atinge ţelurile.  

    Cifră de afaceri (2017): 289 mil. lei
    Profit (2017):12 mil. lei
    Număr de angajaţi (2017): 1.220

    Profilul lui Doris Andronescu a apărut în cea mai recentă ediţie a anuarului 100 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN ROMÂNIA.

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Alexandra Copos de Prada, CEO { Ana Pan }

    •   S-a alăturat echipei Ana Pan în 2013, după
    10 ani petrecuţi în Statele Unite, perioadă în care s-a inspirat din ultimele concepte de cafenele şi bistrouri din New York, Boston şi Philadelphia.
    •   Spune că de la vârsta de 9 ani a început să lucreze vara în diverse departamente ale companiilor familiei sale, lucru care a ajutat-o să înţeleagă pasiunea antreprenorială a părinţilor săi, munca asiduă, dar şi satisfacţiile pe care ţi le dă conducerea propriei firme.
    •   După ce a dat licenţa în arte în cadrul Princeton University, a urmat un master în administraţie publică la Harvard University şi un MBA în cadrul Wharton Business School, University of Pennsylvania.

    Cifră de afaceri Ana Pan şi Ana Baking Co. (2017): 26 mil. lei
    Număr de angajaţi: cca 200

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Lucia Costea, cofondator şi managing director { Secom }

    •   Lucia Costea a intrat în businessul de suplimente alimentare, ceaiuri şi produse cosmetice, împreună cu soţul său, Andrei Costea, încă din studenţie, când cei doi s-au cunoscut şi au decis să construiască împreună afacerea de suplimente alimentare naturale Secom.
    •   Este de părere că succesul unei afaceri atât în România, cât şi în afara ţării, poate fi puternic influenţat de câţiva factori importanţi: calitatea produselor şi serviciilor oferite, susţinută de expertiza în domeniul de activitate, curajul de „a gândi mare”, determinarea de a face performanţă şi, nu în ultimul rând, parteneriatele puternice construite în timp printr-o abordare profesionistă, corectă şi principii etice solide.
    •   În rândul recomandărilor pe care le face unui antreprenor la început de drum sunt: să construiască un business într-un domeniu pentru care are un interes autentic, de care este pasionat; să îşi facă un plan de afaceri temeinic, cu obiective concrete pe termen scurt, dar şi cu viziune pe termen lung; să aibă încredere să apeleze la consultanţi externi cu o viziune obiectivă şi experienţă testată prin prisma colaborării cu diverse companii. 

    Cifră de afaceri (2018): cca 100 mil. lei
    Număr de angajaţi: 180 

  • Se caută bancher: Una dintre cele mai mari bănci din Europa are nevoie de un nou şef

    Şeful Royal Bank of Scotland Group (RBS) va pleca în mai puţin de un an de la conducerea creditorului deţinut de stat, într-o mişcare care ar putea pregăti scaunul de conducere pentru o femeie în rol de executiv, potrivit Bloomberg.

    Banca a început deja să caute înlocuitor pentru CEO-ul Ross McEwan, potrivit declaraţiilor publice.

    Zvonurile cu privire la următorul bancher care preia cârma băncii au început deja să zburde prin piaţă, iar sursele citate de publicaţia americană susţin că o femeie l-ar putea înlocui pe McEwan, 61 ani, care s-a alăturat băncii în 2013.

    „El a reuşit unul dintre cele mai impresionante turnaround-uri din istorie prin execuţia exemplară a strategiei de a reorienta banca spre pieţele profitabile din Marea Britanie şi Irlanda”, spune Howard Davies, preşedintele băncii.

    McEwan a mai vorbit despre intenţia lui de a părăsi banca însă iniţial a dat de înţeles că va rămâne la conducere până în 2020. Surse din apropierea situaţiei citate de publicaţia americană susţin că Alison Rose ar putea fi succesorul lui McEwan.

    Alison Rose lucrează de o viaţă la RBS şi conduce în prezent diviziile de comercial şi de private banking pentru Marea Britanie.

    „Credem că acţionarii ar susţine foarte mult alegerea ei în această poziţie”, scriu analiştii de la Goodbody, printre care şi John Cronin.

     

     

     

     

  • Niciun an fără creştere

    “Anul 2018 s-a încheiat cu o creştere a vânzărilor de 40%. Pentru anul în curs estimăm o creştere de 37% a cifrei de afaceri şi de 50% în ceea ce priveşte extinderea reţelei de parteneri din afara Bucureştiului“, a spus Manolis Vergis, general manager la SoftOne România, în cadrul unui eveniment cu presa în care compania şi-a comunicat cele mai recente rezultate financiare.

    Membră a grupului elen Olympia, compania SoftOne Tehnologies este prezentă pe piaţa din România de aproximativ cinci ani. SoftOne România este hubul de dezvoltare din sud-estul Europei al furnizorului elen de soluţii software şi deserveşte şi afaceri din Grecia, Bulgaria şi Cipru.
    2018 a fost al treilea an consecutiv de creştere susţinută; o pondere importantă în această creştere a fost adusă de soluţiile cloud şi mobile care au reprezentat peste 55% din plusul înregistrat.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, creşterea cererii de flexibilitate şi necesitatea accesării informaţiilor de oriunde, oricând şi prin orice dispozitiv a transformat mobilitatea într-unul dintre pilonii majori ai dezvoltării afacerilor pe piaţa din România. Ca rezultat, la sfârşitul anului 2018 SoftOne România a înregistrat 3.495 utilizatori de aplicaţii mobile. În ansamblu, SoftOne are un portofoliu de clienţi de peste 40.000 de companii şi o reţea de peste 500 de parteneri specializaţi. În rândul celor mai recenţi clienţi din portofoliu se numără companii precum Teilor Fine Jewellery, Triton, IQ Box, Plafar, EY, Luca, Yalco, DHL, Calif, Pandora, Hidraulica şi Folli-Follie.

    „2018 a fost al cincilea an de prezenţă pe piaţa românească şi a fost marcat de ritmuri impresionante de creştere, practic în fiecare categorie cheie”, descrie cele mai recente rezultate ale companiei Alexandra Lucescu, directorul comercial al SoftOne România. Chiar dacă vânzările de anul trecut au fost de 820.000 de euro, valoarea întregului sistem SoftOne este mult mai mare, potrivit Alexandrei Lucescu.

    SoftOne are în prezent o echipă de peste 250 de angajaţi, o sucursală în Salonic şi trei subsidiare în România, Cipru şi Bulgaria. Portofoliul de produse şi servicii este adaptat la specificul fiecărei pieţe locale şi personalizat în conformitate cu nevoile, cerinţele şi legislaţia fiecărei ţări, potrivit reprezentanţilor companiei. Aceştia au mai spus că, SoftOne a fost unul dintre primii furnizori de software din Europa care au oferit ERP-ul ca serviciu în cloud şi astăzi este lider de piaţă în Grecia.

    Planurile de viitor pentru România includ o creştere de 37% a cifrei de afaceri pentru anul 2019 şi o creştere de 50% la nivel de extindere a reţelei de parteneri. Obiectivul SoftOne pe termen mediu şi lung este însă să devină brandul numărul unu în România pe piaţa de ERP, iar reprezentanţii companiei spun că aceasta beneficiază de toate resursele necesare pentru a atinge acest obiectiv.

    Unul dintre reperele importante de dezvoltare pentru companie este să pună accentul pe extinderea reţelei de parteneri din afara Bucureştiului. Potrivit reprezentanţilor companiei, această orientare a dat rezultate încă din 2018, unde partenerii din  provincie au adus 19% din totalul clienţilor noi şi au generat 70% din veniturile aduse companiei de la partenerii noi.

    „Anul acesta am început să colaborăm cu universităţile. Am început să colaborăm cu ASE Bucureşti şi cu o facultate din Constanţa astfel încât să aducem studenţi la noi în internship ca să îi putem învăţa şi creşte pentru a-i putea angaja în viitor fie la SoftOne, fie la partenerii noştri care au nevoie de forţă de muncă în acest moment. Nu suntem în căutare activă de oameni, dar când găsim un om bun care ar putea aduce valoare companiei îl angajăm”, a adăugat Alexandra Lucescu referindu-se şi la perspectivele de angajare în companie.

    „Trebuie să ai principii, iar unul dintre cele mai importante principii este bazat pe încredere, nu pe metode de şantaj sau presiune. Companiile apreciază consistenţa cu care acţionezi în afacere. În ceea ce priveşte numărul companiilor sau partenerilor care au plecat de la noi, acela este 0”, punctează Manolis Vergis reperele după care conduce afacerea. În ceea ce priveşte originea elenă a afacerii, spune: „Noi, grecii, suntem oameni foarte mândri, dar ne-am lăsat abandonaţi, iar dacă nu faci nimic pentru tine, nimeni nu o să facă în locul tău. Piaţa este într-o fluctuaţie continuă, nu este ceva solid”.
    În iunie 2016, SoftOne Technologies a devenit parte a grupului elen Olympia înfiinţat de Panos Germanos, care deţine un grup de investiţii internaţionale cu prezenţă în 11 ţări. Cele opt companii din grup sunt lideri în diferite domenii de activitate, între care se numără comerţul cu amănuntul, industria prelucrătoare, telecomunicaţiile, furnizarea de produse tehnologice, software pentru afaceri şi transport.

    În rândul dezvoltării de anul trecut, se numără achiziţia, în februarie 2018, de către SoftOne a companiei Unisoft, unul dintre principalii furnizori de soluţii software pentru afaceri în Grecia. Odată cu achiziţionarea companiei Unisoft, SoftOne şi-a mărit semnificativ cota de piaţă cumulată, devenind lider pe piaţa de tehnologia informaţiei din Grecia. În acelaşi an, compania a introdus şi o platformă care permite companiilor să demareze propria transformare digitală, dat fiind că include tehnologii de ultimă generaţie, inclusiv automatizarea inteligenţei proceselor, machine learning şi inteligenţă artificială.

    Adoptarea rapidă a noilor tehnologii influenţează tot mai mult şi mai des stilul de viată, comportamentul, iar aşteptările clienţilor se schimbă fundamental.
    „Am lansat anul trecut două aplicaţii. Una se numeşte BAM (Business Automation Machine), care automatizează nişte fluxuri foarte complexe în interiorul unei companii. Am avut-o şi pe EVA, un bot de inteligenţă artificială care nu mai există nicăieri, nici pe piaţa internaţională. Eva este un bot care intră în ERP şi îţi oferă date din ERP fără ca tu să intrii în aplicaţie. Este un instrument oferit gratuit pentru toţi utilizatorii noştri de SoftOne”, a menţionat Alexandra Lucescu două dintre cele mai recente produse dezvoltate de companie.  

    Cinci ani pe plus
    Softone România şi-a început activitatea pe piaţa locală în 2013, ca subsidiară a companiei din sud-estul Europei de furnizare de soluţii software de business business (ERP, CRM şi BI) SoftOne Technologies.
    Compania are sediul central în Atena, Grecia, şi are un birou şi în Salonic.
    Potrivit informaţiilor oferite de reprezentanţii companiei, SoftOne România are o mare importanţă strategică pentru SoftOne Technologies, reprezentând centrul regional pentru extinderea companiei în Europa Centrală şi de Est.
    SoftOne este unul dintre primii furnizori de software care şi-au oferit ERP-ul ca serviciu în cloud.
    În iunie 2016, SoftOne Technologies a devenit parte a grupului elen Olympia înfiinţat de Panos Germanos, care deţine un grup de investiţii internaţionale cu prezenţă în 11 ţări.

  • Cele mai responsabile companii din România: Adobe România – Angajat şi voluntar

    Motivaţie

    Adobe România propune un concept pe care îl descrie drept „employee driven CSR şi SI (social impact)”.  Acesta presupune că fiecare angajat al companiei are libertatea de a se implica în orice cauză pe care doreşte să o susţină, iar compania susţine la rândul său acest demers. Angajaţii Adobe România sunt cei care iniţiază acţiunile de voluntariat, în funcţie de direcţia în care vor să aibă un impact social prin acţiunile lor.

    Descrierea proiectului

    Potrivit reprezentanţilor companiei, conceptul este neobişnuit în România, însă este unul care încurajează angajaţii să se implice în tipul de cauză cu care empatizează cel mai mult şi are ca scop dezvoltarea interesului pentru impactul social. Compania susţine asociaţiile şi ONG-urile prin mai multe modalităţi, extrem de simple, care permit o flexibilitate foarte mare din perspectiva proiectelor ce pot fi abordate.  Asociaţiile şi organizaţiile care au beneficiat de susţinerea Adobe România au fost alese în funcţie de preferinţele şi iniţiativele angajaţilor, din domeniile mediu, educaţie, protecţia animalelor, protecţia copiilor sau a vârstnicilor etc.

    Pe lângă posibilitatea de a face voluntariat câteva ore în timpul programului de lucru, angajaţii pot valorifica facilităţi precum: granturi pentru activităţi de team building în zona de corporate responsibility – Adobe donează 1.000 de dolari pentru fiecare 10 angajaţi care voluntariază minimum 3 ore (către ONG-ul beneficiar); ONG-ul poate fi propus de orice angajat al Adobe; granturi individuale – la 10 ore voluntariate introduse în platforma social impact se generează un grant de 250 de dolari ce poate fi donat către un ONG eligibil, grant de 100 de dolari pentru angajaţii noi, ce poate fi direcţionat către orice ONG, la alegerea lor; matching grants – Adobe dublează sumele donate de angajaţi, mai mari de 10 dolari; Employee Community Fund (ECF), un fond pentru susţinerea proiectelor depuse de ONG-urile invitate sau recomandate de angajaţi (se calculează în funcţie de indicatori precum orele de voluntariat, numărul de angajaţi, cererile de matching grants etc. Acest fond este alocat unor ONG-uri eligibile pentru susţinerea unor proiecte depuse anual.

    Valoarea fondului disponibil (ECF) este stabilită anual în funcţie de participarea şi implicarea voluntarilor în anul anterior. Cu cât implicarea este mai mare, cu atât valoarea fondului disponibil anul următor creşte. Această abordare oferă o mare flexibilitate angajaţilor, motivându-i astfel să se implice şi să aibă iniţiative.

    În Adobe România există o „echipă social impact” formată din voluntari activi, care, pe lângă responsabilităţile de job (analişti, developeri, computer scientist, QE etc.), şi-au asumat şi misiunea de a fi ambasadori interni ai responsabilităţii sociale. Ei sunt cei care oferă susţinere şi consultanţă celorlalţi colegi care au iniţiativă şi vor să se implice în diverse cauze şi tot ei propun proiecte şi îi invită pe colegi să se implice în acţiunile cu care rezonează cel mai mult.

    Rezultate

    În 2018, 58% dintre angajaţii Adobe România s-au implicat în cel puţin o acţiune de voluntariat, indiferent că vorbim despre donare de sânge, ajutor sau voluntariat pentru diverse asociaţii sau ONG-uri sau donaţii individuale. Astfel, anul trecut au fost donaţi 255.000 de dolari de către companie către ONG-uri şi asociaţii din România. Au fost înregistrate peste 1.000 de ore de voluntariat în cadrul a 20 de evenimente de echipă în beneficiul ONG-urilor locale. 237 de donatori de sânge au donat în sesiunile anuale organizate în companie. 55.000 de dolari au provenit din donaţii şi matching grants, iar 200.000 de dolari au provenit din Employee Community Fund (ECF), fiind distribuiţi către 10 ONG-uri locale.

    Cifră de afaceri netă în anul 2018
    167,4 mil. lei

    Număr de angajaţi
    600