BusinessMagazin

Tag: supermarketuri

  • Dirty Larry – multimilionarul care vinde CARNE DE CAL

    În cazul reţelei de supermarketuri Tesco, burgerii conţineau ADN cabalin în proporţie de 29%, în timp ce Asda, Sainsbury’s şi Co-op şi-au retras produsele ca măsură preventivă. Presa dezvăluie că furnizorul de carne de vită ar fi multimilionarul Larry Goodman, 76 de ani, director al ABP Food Group, companie care deţine procesatorii de carne Silvercrest Foods din Dublin şi Dalepak Foods din Hambleton din North Yorkshire. Familia sa deţine o reşedinţă de lux în Irlanda, dar şi o parte din sediul central al Goldman Sachs din Londra.

    Numele lui Goodman este sinonim cu practicile financiare îndoielnice în Irlanda, după ce a târât industria producătoare de carne de vită într-un scandal imens. După 1990, presa a scos la lumină legături între Goodman şi Saddam Hussein. Dirty Larry şi-a construit averea după ce a fondat asociaţia procesatorilor de vită anglo-irlandezi şi a început să vândă vită statelor musulmane, inclusiv Irakului.

    Organizaţia Naţiunilor Unite a impus sancţiuni Irakului dopă invadarea Kuweitului din 1990, ceea ce a provocat datorii uriaşe neachitate companiei lui Goodman, estimate la jumătate de miliard de lire sterline.

    După ce a primit despăgubiri de la autorităţi şi bănci, şi-a răscumpărat compania pentru 30 de milioane de lire sterline. Baronul cărnii nu şi-a declarat veniturile încă din anul 2001, când înregistrase o cifră de afaceri de 720 de milioane de lire sterline. Companiile sale au relaţii comerciale cu Tesco, Burger King, Asda şi Sainsbury’s.

    În prezent, ancheta declanşată de autoritatea pentru siguranţa alimentelor vizează suspiciuni legate de contaminarea cărnii din surse necunoscute. Semnele de întrebare par justificate după ce reţeaua Silvercrest Foods anunţa de curând că retrage zece milioane de cutii cu carne de vită din magazinele sale din Marea Britanie şi Irlanda, în timp ce grupul lui Larry, ABP Food, anunţa că angajează proprii săi auditori care să inspecteze mostrele de carne.

    “Companiile ABP Food Group nu au cumpărat, gestionat sau furnizat niciodată în cunoştinţă de cauză carne de cal şi înţelege îngrijorările cauzate de testele autorităţii pentru siguranţa alimentelor din Irlanda”. De asemenea, ABP Food anunţă că va introduce propriile teste ADN pentru identificarea eficientă a ţesutului cabalin din carnea contaminată. Sinn Fein, purtătorul de cuvânt al ministerului agriculturii din Irlanda, a solicitat în Parlament numele tututor companiilor din Spania şi Olanda, care ar fi putut furniza grupului carne contaminată.

  • Profi a preluat o reţea locală din Cluj. Dosarul e pe masa Consiliului Concurenţei

    Retailerul Profi, controlat de fondul de investiţii Enterprise Investors, a preluat lanţul de şase magazine al companiei clujene Alimrom. Dosarul se află acum pe masa Consiliului Concurenţei. Cele şase magazine poartă fiecare un alt nume, respectiv Alina, Ioana, Crina, Mercur, Viorica, Mega Cj. Alimrom mai deţine potrivit site-ului propriu şi un restaurant şi o pensiune. Compania a obţinut în 2011 afaceri de 29 de milioane de lei, acesta fiind ultimul an pentru care există informaţii financiare. Profi, care deţine pe piaţa locală 150 de magazine, a mai preluat în urmă cu circa un an un alt lanţ de magazine, Alcomsib din Sibiu. Lanţul de supermarketuri a avut în 2011 venituri de 220 mil. euro şi pentru acest an oficialii companiei au anunţat un avans al businessului similar celui din 2011. În acest context businessul Profi a depăşit 300 mil. euro în 2012.

    Mai multe pe zf.ro

  • Încă mai e loc: peste 150 de supermarketuri noi anul acesta

    Retailerii continuă să investească în noi deschideri pentru că nivelul chiriilor este mai redus în această perioadă. Un alt motiv este acela că într-o perioadă în care consumul rămâne apatic deschiderile sunt cea mai sigură modalitate de majorare a vânzărilor. Astfel, Mega Image are planificate 80 de magazine noi, Profi cel puţin 45, în timp ce Carrefour şi Billa merg în ritmul anului anterior cu peste 20 şi respectiv zece. Deşi companiile îşi aruncă la înaintare planurile de ex­pansiune, niciun jucător nu spune de câte astfel de maga­zine mai este loc pe piaţa locală.

  • Cum arată topul reţelelor de supermarketuri după un an cu 227 de magazine noi

    Jucătorii din comerţ au continuat să investească sute de milioane de euro în deschideri de magazine din acest an, în speranţa că îşi vor rotunji afacerile, iar în anii care vor urma consumul va avea un trend ascendent.

    Citiţi continuarea pe www.zfcorporate.ro

  • Carrefour a rebranduit reţeaua Aliment Murfatlar şi atacă piaţa din Constanţa cu cinci supermarketuri noi

    Cele cinci magazin noi au suprafeţe de vânzare cuprinse între 300 şi 400 de metri pătraţi şi patru sau cinci case de marcat fiecare. Prin aceste magazine Carrefour va comercializa o gamă de 4.500 de produse. Francezii mai au în Constanţa un hipermarket, în cadrul centrului comercial TOM.

    Mai multe pe zf.ro

  • Reţeaua de supermarketuri Carrefour ajunge la 59 de spaţii

    Noul spaţiu are o gamă de aproximativ 6.000 de produse, dintre care peste 1.000 articole marca proprie Carrefour. Pe rafturi se regăsesc şi produse dietetice şi bio. Magazinul are patru case de marcat şi 35 angajaţi. “Ne angajăm să fie un maxim de trei clienţi la o casă, prin deschiderea unei case suplimentare, dacă este cazul”, declară Andreea Mihai, director de marketing al Carrefour România.
    În România, grupul Carrefour are 59 de supermarketuri, şapte francize şi 24 de hypermarketuri.

    Vânzările Carrefour în România au crescut anul trecut cu 4,8%, la 1,184 miliarde euro (include TVA), datorită extinderii reţelei de magazine.În segmentul supermarketurilor, ple plan local operează şi reţele precum Mega Image, Billa, Profi şi lanţuri deţinute de companii cu activităţi de producţie, precum Angst, CrisTim, Agricola, CarmOlimp sau Ana şi Cornel.

  • Carrefour ajunge la 43 de supermarketuri

    În Romania, la ora actuală, grupul Carrefour operează 25 de hipermarketuri Carrefour, trei magazine de proximitate Carrefour Express şi 43 de supermarketuri. Pe segmentul supermarket mai sunt prezente în România reţele ca Mega Image, Billa şi Primăvara.

  • La Timişoara Carrefour deschide cel de-al 42-lea supermarket al reţelei sale

    În noul spaţiu, cu o suprafaţă de vânzare de 640 mp, sunt vândute 6.300 de articole din care 1.000 sunt produse sub marca retailerului; magazinul are 50 de angajaţi şi 5 case de marcat.
    În România, la ora actuală, Grupul Carrefour operează 25 de hipermarketuri, (cel de-al 25-lea hipermarket a fost deschis ieri la Botoşani) şi 43 de supermarketuri.
    Pe segmentul supermarket mai sunt prezente în România reţele ca Mega Image, Billa şi Primăvara.

  • Carrefour ajunge la 41 de supermarketuri în toată ţara. 10 sunt în Bucureşti

    În noul spaţiu, cu o suprafaţă de vânzare de 700 mp, sunt vândute 6.300 de articole din care 1.000 sunt produse sub marca retailerului; magazinul are 85 de angajaţi.
    În România, la ora actuală, Grupul Carrefour operează 25 de hipermarketuri, (cel de-al 25-lea hipermarket a fost deschis azi la Botoşani) şi 41 de supermarketuri.
    Pe segmentul supermarket mai sunt prezente în România reţele ca Mega Image, Billa şi Primăvara.

  • Cine este omul care ar putea primi titlul de cel mai sadic şef din lume?

    William Ernst, în vârstă de 57 de ani, şi-a “câştigat” renumele de “şeful din iad”, după ce a trimis o informare internă angajaţilor săi, prin care îi încuraja să participe la acest concurs inedit. Tot atunci, acesta le-a transmis că în magazine circulă mistery shoppers, avertizând casierii să fie extrem de conştiincioşi, relatează Daily Mail.

    Misty Shelsky a lucrat pentru lanţul de supermarketuri ca şi casieră şi este unul dintre angajaţii care au ales de bunăvoie să-şi părăsească locul de muncă în semn de dispreţ faţă de comportamentulu şefului. Totuşi, în momentul în care a vrut să-şi depună dosarul de şomaj, Ernst s-a împotrivit, susţinând că aceasta nu este îndreptăţită să primească ajutorul, în condiţiile în care nu a fost concediată, ci şi-a dat demisia.

    Disputa a ajuns însă în instanţă, iar fosta angajată a explicat gestul său şi al colegilor săi ca o reacţie la situaţia degradantă în care fuseseră puşi, în urma gestului lui William Ernst. Pe de altă parte, unul dintre oamenii de încredere ai patronului spune că acest concurs a fost lansat tocmai pentru că angajaţii încălcau în mod constant regulamentul intern al companiei. “Niciunul dintre aceşti oameni nu-şi făcea treaba bine. Li s-a spus în mod repetat să nu vorbească la telefon în timpul programului, că nu au voie să vorbească urât şi că, de asemenea, este interzis să joace jocuri vido cât timp sunt la serviciu”, spune Anna DeFrieze.

    Cu toate acestea, judecătorul cazului a catalogat acest concurs drept “deplorabil”, adăugând că astfel a fost creat un mediu de lucru ostil, în care angajaţii erau obligaţi să se trădeze unul pe celălalt în schimbul unui beneficiu material modic. Astfel, verdictul său a fost în favoarea angajatei, care şi-a primit dreptul la ajutor de şomaj.