BusinessMagazin

Tag: studiu

  • Câtă şaorma mănâncă românii? Anul trecut au comandat una la 10 secunde

    În 2022, românii au comandat prin intermediul unei platforme de livrări circa 3.310.000 de şaorma, cu 60% mai mai mult faţă de anul precedent. Conform reprezentanţilor platformei, românii au comandat, în medie, o şaorma la 10 secunde.

    Cu ocazia Zilei Internaţionale a Kebabului, marcată în 14 iulie, Glovo a prezentat principalele obiceiuri ale românilor referitoare la consumul de şaorma.

    În 2022, prin platformă, în România au fost livrate peste 3.310.000 de porţii de şaorma, acest preparat fiind pe locul doi în topul preferinţelor utilizatorilor, precedat doar de burgeri. La nivelul întregului an, prin platformă s-a comandat cu 60% mai multă şaorma faţă de anul 2021.

    Minutul de aur al anului pentru consumul de şaorma a fost înregistrat în 24 februarie 2022, de sărbătoarea Dragobetelui, la ora 19:45, minut în care românii au comandat 69 de porţii. În plus, luna martie a înregistrat un record al consumului de şaorma, iar la nivelul întregului an s-a comandat o şaorma la fiecare 10 secunde.

    Conform datelor Glovo, românii au ales în special acest preparat pentru masa de seară, astfel încât o treime dintre comenzile de anul trecut au fost plasate în intervalul orar 18.00-20.00, în special joia şi vinerea. În plus, utilizatorii preferă să savureze acest preparat cu specific oriental şi noaptea târziu, mai mult de 10% dintre comenzile de şaorma fiind plasate în intervalul 23.00 – 2.00. În topul preferinţelor românilor rămâne şaorma mare de pui, urmată de varianta cu vită şi curcan.

    „România ocupă primul loc la nivel global când vine vorba de consumul de şaorma din reţeaua Glovo de 25 de ţări, iar la nivel local, Bucureşti, Braşov, Constanţa, Timişoara, Cluj-Napoca şi Iaşi sunt oraşele în care s-a înregistrat mai mult de jumătate din consumul total de şaorma în România anul trecut”, arată reprezentanţii aplicaţiei.

    În ceea ce priveşte evoluţia anuală a consumului la nivel de oraşe, datele platformei arată că utilizatorii din Târgu-Mureş au comandat de 8 ori mai multă şaorma în 2022 faţă de anul precedent, în timp ce utilizatorii din Galaţi au comandat de şase ori mai multă şaorma. Cel mai mare fan al preparatului cu specific oriental este un orădean care, în medie, a comandat şaorma de şase ori pe săptămână pe parcursul anului trecut.

  • Singurătatea dăunează şi oaselor: un studiu explică ştiinţific motivele

    Izolarea socială ne poate afecta şi fizicul, nu doar psihicul.
    Efectele singurătăţii pot fi nu numai psihologice, ci şi fizice. De altfel, potrivit unui studiu prezentat la ENDO 2023 din Chicago, unul dintre cele mai importante congrese de endocrinologie din lume, singurătatea poate duce şi la probleme fizice, în special la oase.
    În trecut, alte cercetări au investigat daunele fizice cauzate de singurătate, legându-le în special de o creştere a mortalităţii din cauza unui risc mai mare de a-şi înrăutăţi sănătatea mintală şi de boli cardiovasculare, iar un studiu din 2021 identificase deja osteoporoza şi sănătatea osoasă precară ca o consecinţă a stresului psihologic excesiv.
    Cercetătorii au studiat modul în care izolarea socială a afectat sănătatea oaselor la şoareci, descoperind mai întâi că deteriorarea sănătăţii oaselor s-a produs doar la şoarecii masculi:
    „Această descoperire ar putea avea implicaţii clinice importante, deoarece încă avem de-a face cu impactul pe termen lung asupra sănătăţii sociale, izolarea din cauza Covid”, a explicat dr. Rebecca Mountain, de la Centrul de Medicină Moleculară de la MaineHealth Institute for Research – Scarborough, SUA, autorul principal al studiului.
    Oasele conţin mai puţine minerale
    La sfârşitul studiului, şoarecii masculi izolaţi au arătat o reducere a densităţii minerale osoase: oasele care conţin mai puţine minerale sunt mai puţin dense şi, prin urmare, sunt mai susceptibile de a se rupe.
    În plus, au existat semne de scădere a remodelării osoase. În schimb, şoarecii-femelă din studiu nu au suferit leziuni osoase în urma izolării sociale.
    Potrivit doctorului Mountain, mecanismele precise prin care izolarea socială duce la deteriorarea sănătăţii oaselor sunt încă neclare, dar echipa medicală explorează mai multe posibilităţi, în principal rolul diverşilor hormoni de stres şi comportamentul sistemului nervos simpatic.

  • Obezitatea modifică funcţionarea creierului: un studiu explică totul

    Potrivit cercetătorilor, mecanismul creierului care duce la senzaţia de saţietate ar eşua la persoanele grase.

    Potrivit unui studiu recent publicat în revista Nature Metabolism, obezitatea poate afecta şi creierul, afectând unii hormoni-cheie. În special, obezitatea ar afecta senzaţia de saţietate după masă.

    În mod normal, atunci când mâncăm, sunt trimise semnale către creier, „avertizându-l” că organismul este plin sau are un conţinut alimentar satisfăcător.

    Potrivit cercetătorilor, obezitatea poate duce la modificări ale creierului care pot determina oamenii să nu mai primească semnalul de saţietate. Aceste modificări pot avea şi un impact pe termen lung, rămânând chiar şi după o eventuală scădere în greutate şi rezolvarea problemei.

    În timpul studiului, cercetătorii au luat în considerare un număr egal de pacienţi obezi (IMC mai mare de 30) şi non-obezi (IMC mai mic de 25), hrănindu-i cu carbohidraţi, grăsimi şi apă folosind o sondă nazogastrică, pentru a „ocoli” gura.
    Creierul pacienţilor a fost apoi supus scanărilor RMN şi CT pentru a înţelege răspunsurile creierului la aportul de alimente. Cercetătorii au descoperit că la persoanele non-obeze au existat semnale care au determinat creierul să înţeleagă că organismul primeşte suficientă nutriţie, iar nivelul de dopamină a crescut, de asemenea. La persoanele obeze, însă, aceste semnale nu au apărut, iar creierul nu a recunoscut senzaţia de saţietate după masă.

    „Semnalele hormonale cheie, cum ar fi leptina şi insulina, care reglează apetitul şi homeostazia genetică, sunt adesea modificate de obezitate”, explică profesorul Sahar Takkuche, profesor de endocrinologie şi metabolism la Universitatea din Tennessee. „Ne-am gândit că vor exista răspunsuri diferite între persoanele slabe şi persoanele cu obezitate, dar nu ne aşteptam la această lipsă de modificări ale activităţii creierului la persoanele cu obezitate”, a explicat profesorul Mireille Sarlie, autorul principal al studiului şi lector la endocrinologie la Universitatea Yale.

  • Studiu: Care este cuvântul care poate îmbunătăţi starea de spirit la locul de muncă

    81% dintre angajaţi sunt de acord că un „Mulţumesc” din partea managerului lor poate avea un impact pozitiv asupra întregii zile de muncă, arată un studiu recent, realizat pe 4.000 de adulţi din Europa.

    Potrivit realizatorilor studiului, construirea unei culturi organizaţionale bazate pe recunoştinţă are beneficii atât pentru cei care exprimă, cât şi pentru cei care primesc mulţumiri: trei cincimi dintre respondenţi spun că un „Mulţumesc!” i-a făcut să se simtă mai apreciaţi, iar aproape jumătate dintre participanţi se simt motivaţi să muncească mai mult dacă primesc aprecieri la birou.

    Rezultatele studiului realizat de Julius Meinl mai arată că peste jumătate dintre respondenţi au declarat că managerii se aşteaptă constant la performanţe ridicate, în timp ce 40% au identificat „presiunea timpului” ca fiind unul dintre principalele motive pentru care un „Mulţumesc!” lipseşte adesea la locul de muncă. De asemenea, două din trei persoane sunt de acord că nu se spune suficient de des „Mulţumesc!” la locul de muncă.

    „Cercetarea noastră evidenţiază modul în care gesturile aparent mici, cum ar fi să inviţi pe cineva la o cafea, pot avea un impact real. Acestea arată importanţa timpului pe care îl acordăm pentru a ne arăta aprecierea faţă de cei dragi, dar şi faţă de colegii de serviciu. La urma urmei, petrecem atât de mult timp cu ei, iar construirea unor relaţii puternice la locul de muncă este fundamentul unei echipe închegate şi poate avea beneficii pentru toţi cei implicaţi”, a declarat Christina Meinl, parte din a cincea generaţie a familiei Meinl.

    Într-o săptămână obişnuită, putem petrece mai mult timp interacţionând cu colegii de birou decât cu familia sau prietenii. Compania îşi propune să ofere mai multe ocazii de a spune „Mulţumesc!”.

    Campania „Say Thank You” a inspirat cu succes peste 250.000 de mulţumiri în peste 20 de ţări din întreaga lume şi va fi lansată în România, pentru al doilea an consecutiv, începând cu 1 iunie 2023.

  • STUDIU Ce tip de săpun poate alunga ţânţarii?

    Se apropie vara, sezonul înţepăturilor de ţânţari. Cercetătorii spun că ţânţarii pot fi atraşi de anumite tipuri de săpun pentru că atunci când nu se hrănesc cu sânge, îşi completează aportul de zahăr cu nectarul plantelor.

    Unele săpunuri conţin arome de fructe şi de plante atrăgătoare pentru ţânţari.Dar este un anume fruct “interzis” care alungă cele mai enervante creaturi ale verii
    Studiul, publicat în revista iScience, a recrutat patru voluntari cărora li s-a identificat mirosul specific şi apoi au fost rugaţi să se spele cu patru mărci diferite de săpun – Dial, Dove, Native şi Simple Truth.
    Apoi, voluntarii care s-au spălat cu săpun, dar şi cei care nu s-au spălat deloc,  au fost expuşi la ţânţarii de sex feminin – doar femelele se hrănesc cu sânge.
    Cercetătorii au descoperit că săpunurile au modificat mirosul corpului uman, adăugând multe substanţe chimice pe care plantele le eliberează şi cu care atrag ţânţarii.
    Acest lucru este important pentru că ţânţarii consumă nectarul nectar din plante şi sunt atraşi de acesta, transmite The Guardian.
    Ţânţarii au fost mai atraşi de voluntarii care s-au spălat cu Dove şi Simple Truth.
    În schimb, săpunul Native i-a alungat pe ţânţari.
    Efectul relativ repulsiv al Native ar putea fi legat de mirosul său de cocos, spun cercetătorii, deoarece există unele dovezi că uleiurile de cocos sunt respingătoare pentru ţânţari.
    Studiul sugerează că alegerea săpunului ar putea explica parţial de ce unii oameni sunt mai atractivi pentru ţânţari decât alţii care se spală cu săpun de cocos sau care nu se spală deloc. 

  • Studiu. Pachetul salarial, oportunităţile de dezvoltare personală şi sistemul de lucru în regim remote sunt principalii factori care ar convinge un IT-ist să accepte un job nou

    ♦ Cei mai mulţi dintre IT-işti spun că o creştere salarială de peste 20% i-ar putea convinge să accepte un nou loc de muncă ♦ Circa 56% dintre angajaţii din IT au spus că organizaţiile pentru care lucrează şi-au adaptat salariile la rata inflaţiei în ultimul an ♦ Aproximativ 21% dintre IT-işti au spus că se anunţă restructurări de personal în compania lor, în zona IT anul acesta.

    Pachetul salarial şi de beneficii, opor­tunităţile de dezvoltare personală şi sistemul de lucru în regim remote sunt principalii factori care ar convinge un IT-ist să accepte un job nou, arată un sondaj realizat de compania de recrutare Prohuman APT şi de platforma de recrutare BestJobs.

    Astfel, 46% dintre respondenţii sonda­jului au spus că beneficiile salariale reprezintă cea mai mare motivaţie în decizia de a accepta un job nou, 18% au menţionat oportunităţile de dezvoltare profesională, 15% au spus că este vorba de sistemul de muncă remote, 13% au menţionat compania angajatoare, iar 8% au spus că cea mai mare motivaţie o repre­zin­tă posibilitatea de a lucra în regim freelance.

    „Nevoile şi dorinţele candidaţilor văzute cu o asemenea claritate îi ajută pe recrutori să rezolve mai eficient acest puzzle al plasării forţei de muncă IT într-o piaţă în creştere acce­lerată, atât ca dimensiune, cât şi ca cerinţe de o parte şi de cealaltă“, spune Răzvan Zglo­biu, Head of Sales and Talent Acquisition, Prohuman APT. De altfel, sondajul citat arată că IT-iştii au o atitudine deschisă în privinţa schimbărilor profesionale în anul 2023. Circa 31% dintre angajaţii din IT care au răspuns son­dajului au spus că anul 2023 este unul de schimbări pro­fesionale pentru ei într-o oare­care măsură, 23% dintre ei au spus că anul acesta este unul al schimbărilor profesionale într-o foarte mare măsură, 26% au spus că va fi în mare măsură, iar 13% că va fi un an al schimbărilor profesio­nale într-o mică măsură.

    Principala metoda de atragere utilizată de companii rămâne căutarea şi abordarea direc­tă. Comunităţile profesionale online sunt utili­zate mai puţin pentru identificarea oportuni­tă­ţilor de carieră şi mai mult pentru a fi la curent cu noutăţile din domeniu.

    Cele mai des utilizate metode de recrutare în rândul companiilor din IT sunt: căutarea şi abordarea directă, cu 43% dintre respondenţi care au menţionat această metodă, publicarea de anunţuri pe platforme dedicate recrutării, cu 26% dintre respondenţi, campanii de mar­keting – 14%, prin site-ul companiei, la secţi­unea de cariere – 13%, şi prin recomandări interne, cu 4% dintre răspunsuri.

    Părerea audienţei vizavi de adaptarea com­paniilor la creşterea inflaţiei este împăr­ţită, cu 56% dintre respondenţi care consideră că organizaţiile nu au derulat acest proces de adaptare, în timp ce 40% au răspuns că aceas­tă adaptare s-a tradus printr-o creştere sala­ria­lă sau prin oferirea unui mix de creşteri sala­riale şi extra beneficii.

    Cercetarea „Atragerea candidaţilor IT în anul 2023“ a fot derulată de Prohuman împreună cu BestJobs în perioada februarie-aprilie 2023 şi a înregistrat un total de 267 de respondenţi, angajaţi şi freelancers în IT&C, inginerie, marketing, precum şi în departamente IT ale companiilor din diverse domenii de activitate: BPO/SSC, Contabilitate / Financiar / Audit, Manufacturing, Producţie, Retail, Entertainment, Banking, Servicii, Telecom.

    Profilul angajaţilor care au participat la cercetarea „Atragerea candidaţilor IT în anul 2023“ arată că 46% dintre ei lucrează în companii cu peste 500 de angajaţi sau colaboratori, 54% îşi desfăşoară activitatea în sistem hibrid, 53% sunt angajaţi în companii cu sediul în Bucureşti, urmaţi de 17% în Cluj, iar 30% în alte oraşe ale ţării sau peste hotare: Braşov, Iaşi, Suceava, Craiova, Londra, Bratislava, Geneva.

    În ce priveşte experienţa în domeniu, majoritatea respondenţilor (28%) activează pe poziţii Senior (cinci – zece ani), urmaţi de cei din zona middle (doi – cinci ani) în proporţie de 26%, din zona entry (sub doi ani de experienţă) şi executive (peste 10 ani de experienţă), cu 23% fiecare.

     

  • Studiu Bitdefender: Peste jumătate dintre companii au suferit o breşă de securitate sau o scurgere de date în ultimele 12 luni

    Majoritatea specialiştilor în securitate IT susţin că s-au confruntat cu o breşă de date în ultimul an, iar aproape toţi spun că în continuare au de-a face cu provocări privind soluţiile de securitate pe care le folosesc. Doar 2,7% dintre respondenţi consideră că soluţiile lor nu constituie motive de îngrijorare, potrivit unui studiu publicat de Bitdefender.

    98% din specialiştii în securitate informatică spun că nu sunt complet mulţumiţi de soluţiile actuale pe care le utilizează, iar mai mult de jumătate dintre specialişti (54%) susţin că organizaţia lor a achiziţionat un serviciu de securitate care nu s-a ridicat la înălţimea aşteptărilor. 

    Principala provocare a specialiştilor în securitate IT o reprezintă problema extinderii soluţiilor de securitate în mai multe medii – servere fizice, cloud, hibrid (43%). Totodată, 36% din respondenţi susţin că organizaţia lor nu are competenţele necesare de securitate pentru a genera valoare maximă din soluţia pe care o folosesc. 

    Aproape toţi specialiştii în securitate IT (99%) spun că utilizarea unui furnizor de servicii administrate (MSP), cum este serviciul administrat de detecţie şi răspuns (MDR), este un aspect cheie pentru soluţiilor lor de securitate. Motivele pentru care respondenţii iau în considerare acest tip de serviciu includ: capacitatea de a avea o monitorizare permanentă a securităţii (45%), urmată de capacitatea de a reduce presiunea asupra resurselor interne de securitate cibernetică (35%) şi de a primi răspunsuri la atacuri şi nu o multitudine de alerte (32%). 

    Mai mult de unu din cinci respondenţi declară că nu poate face faţă complexităţii peisajului ameninţărilor informatice fără asistenţa unui furnizor de servicii administrate (MSP). 

    Întreprinderile mijlocii continuă să apeleze la serviciul MDR pentru a spori resursele de securitate cibernetică, în contextul în care deficitul de personal calificat şi complexitatea instrumentelor de securitate se numără printre cele mai mare provocări. Acest lucru reflectă şi numărul foarte mare de respondenţi (93%) care percep operaţiunile proactive de threat hunting drept foarte importante şi importante ca plan de răspuns la ameninţări.  

    Peste trei sferturi (76%) dintre respondenţi susţin că doresc să apeleze la mai mulţi furnizori de securitate, în timp ce 74% din ei spun că intenţionează să-şi suplimenteze bugetele alocate securităţii cibernetice în anul 2023.  

    Un alt aspect subliniat de specialişti în proporţie de 43% este necesitatea unei schimbări de paradigmă de la „securitatea cibernetică este responsabilitatea echipelor IT” la „securitatea cibernetică este responsabilitatea tuturor”. De asemenea, mai mult de un sfert dintre ei spun că vor să demonteze mitul potrivit căruia organizaţia lor nu este o ţintă pentru infractorii cibernetici şi că utilizarea aplicaţiilor fără a fi aprobate de companie (email, chat, spaţii web de stocare) nu reprezintă o ameninţare pentru angajaţi (34%). 

    „În contextul în care 43% dintre respondenţi spun că extinderea capabilităţilor de securitate cibernetică în diverse medii (fizice, cloud, hibrid) reprezintă cea mai mare provocare, nu e de mirare creşterea accelerată a serviciilor extinse de detecţie şi răspuns (XDR). Echipele de securitate IT trebuie să aibă o privire de ansamblu asupra infrastructurii lorşi abilitatea de a investiga şi verifica mai rapid incidentele, dar şi de a elimina ameninţările oricând şi oriunde acestea apar”, spune Daniel Daraban, director Product Management la Bitdefender.    

    Metodologie 

    Studiul a fost realizat la comanda Bitdefender de către Censuswide pe un eşantion de peste 400 de profesionişti în securitate informatică, în perioada decembrie 2022-ianuarie 2023. Respondenţii lucrează în poziţii care variază de la manageri până la directori de securitate a informaţiilor (CISO), în companii cu peste 1.000 de angajaţi din Franţa, Germania, Italia, Spania, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii. 

  • S-a stabilit cantitatea de zahăr normală de cosumat pentru o zi. Ştiinţa dă răspunsul printr-un nou studiu

    Excesul de zahăr poate duce la boli precum diabetul, guta, obezitatea, hipertensiunea arterială, atacul de cord şi accidentul vascular cerebral.

    Când vine vorba de zahăr, numărul magic este 6! Există un număr linguriţe pe care, potrivit unui nou studiu publicat în British Medical Journal, le putem consuma în fiecare zi, pentru a îndulci mesele şi pentru a evita riscul de a dezvolta 45 de boli diferite, inclusiv diabet, probleme cardiace şi depresie. Dar, ce înseamnă exact maximum 6 linguriţe de zahăr pe zi?

    OMS recomandă maximul 10% din caloriile pe o zi

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă ca zaharurile adăugate să nu depăşească 10% din aportul caloric zilnic. Pornind de la această ipoteză, un grup de cercetători a efectuat o analiză pentru a evalua validitatea studiilor anterioare privind consumul de zahăr în dietă şi efectele asupra sănătăţii: în total, au fost luate în considerare 73 de studii, din care au reieşit o mulţime de dovezi că prea mult zahăr poate contribui la boli precum diabetul, guta, obezitatea, hipertensiunea arterială, atacul de cord şi accidentul vascular cerebral şi, în unele cazuri, chiar cancerul. Ca să nu mai vorbim de probleme precum astmul, cariile dentare şi depresia.

    Cu cât creşte riscul

    Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că consumul a 250 ml de băuturi dulci pe zi pare să aibă o legătură cu un risc cu 17% mai mare de boală coronariană. Şi se aplică şi celor care conţin zaharuri „alternative”: o doză de 25 de grame de fructoză pe zi ar fi asociată cu o creştere cu 22% a riscului de cancer pancreatic. „Diverse studii arată că un consum mare de zahăr, în special de zaharuri care conţin fructoză, este asociat cu diverse daune asupra sănătăţii”, precizează profesorul Liangren Liu, de la Spitalul West China al Universităţii Sichuan (China).

    Nu numai atât: „Există dovezi ale asociaţierii dăunătoare între consumul de zahăr şi modificările greutăţii corporale (băuturi îndulcite cu zahăr), acumularea de grăsime hepatică (zaharuri adăugate), obezitate la copii (băuturi îndulcite cu zahăr), boli coronariene (băuturi îndulcite cu zahăr) şi depresie (băuturi îndulcite cu zahăr). Dovezile privind asocierea între consumul de zahăr alimentar şi cancer rămân limitate şi necesită cercetări suplimentare”.

    Puţinele beneficii nespecificate

    Cercetătorii au descoperit puţine beneficii pentru sănătate asociate cu excesul de zahăr. Ele nu au fost date publicităţii pentru că oamenii de ştiinţă admit că dovezile pe care le au sunt în mare măsură observaţionale.

    Şi rămân la părerea, fundamentată ştiinţific, că ar trebui să limităm adăugarea de zahăr la mese şi băuturi la maximum 6 linguriţe pe zi şi să consumăm una sau mai puţine băuturi dulci pe săptămână.

    „Aceste rezultate, combinate cu datele de la OMS, Fondul Mondial de Cercetare a Cancerului şi Institutul American de Cercetare a Cancerului, sugerează reducerea consumului de zaharuri libere sau zaharuri adăugate la mai puţin de 25 g/zi (aproximativ şase linguriţe) şi limitarea consumului de băuturi dulci la mai puţin de o porţie pe săptămână (aproximativ 200-355 ml/săptămână)”.

  • S-a stabilit cantitatea de zahăr normală de cosumat pentru o zi. Ştiinţa dă răspunsul printr-un nou studiu

    Excesul de zahăr poate duce la boli precum diabetul, guta, obezitatea, hipertensiunea arterială, atacul de cord şi accidentul vascular cerebral.
     

    Când vine vorba de zahăr, numărul magic este 6! Există un număr linguriţe pe care, potrivit unui nou studiu publicat în British Medical Journal, le putem consuma în fiecare zi, pentru a îndulci mesele şi pentru a evita riscul de a dezvolta 45 de boli diferite, inclusiv diabet, probleme cardiace şi depresie. Dar, ce înseamnă exact maximum 6 linguriţe de zahăr pe zi?

    OMS recomandă maximul 10% din caloriile pe o zi

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă ca zaharurile adăugate să nu depăşească 10% din aportul caloric zilnic. Pornind de la această ipoteză, un grup de cercetători a efectuat o analiză pentru a evalua validitatea studiilor anterioare privind consumul de zahăr în dietă şi efectele asupra sănătăţii: în total, au fost luate în considerare 73 de studii, din care au reieşit o mulţime de dovezi că prea mult zahăr poate contribui la boli precum diabetul, guta, obezitatea, hipertensiunea arterială, atacul de cord şi accidentul vascular cerebral şi, în unele cazuri, chiar cancerul. Ca să nu mai vorbim de probleme precum astmul, cariile dentare şi depresia.

    Cu cât creşte riscul

    Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că consumul a 250 ml de băuturi dulci pe zi pare să aibă o legătură cu un risc cu 17% mai mare de boală coronariană. Şi se aplică şi celor care conţin zaharuri „alternative”: o doză de 25 de grame de fructoză pe zi ar fi asociată cu o creştere cu 22% a riscului de cancer pancreatic. „Diverse studii arată că un consum mare de zahăr, în special de zaharuri care conţin fructoză, este asociat cu diverse daune asupra sănătăţii”, precizează profesorul Liangren Liu, de la Spitalul West China al Universităţii Sichuan (China).

    Nu numai atât: „Există dovezi ale asociaţierii dăunătoare între consumul de zahăr şi modificările greutăţii corporale (băuturi îndulcite cu zahăr), acumularea de grăsime hepatică (zaharuri adăugate), obezitate la copii (băuturi îndulcite cu zahăr), boli coronariene (băuturi îndulcite cu zahăr) şi depresie (băuturi îndulcite cu zahăr). Dovezile privind asocierea între consumul de zahăr alimentar şi cancer rămân limitate şi necesită cercetări suplimentare”.

    Puţinele beneficii nespecificate

    Cercetătorii au descoperit puţine beneficii pentru sănătate asociate cu excesul de zahăr. Ele nu au fost date publicităţii pentru că oamenii de ştiinţă admit că dovezile pe care le au sunt în mare măsură observaţionale.

    Şi rămân la părerea, fundamentată ştiinţific, că ar trebui să limităm adăugarea de zahăr la mese şi băuturi la maximum 6 linguriţe pe zi şi să consumăm una sau mai puţine băuturi dulci pe săptămână.

    „Aceste rezultate, combinate cu datele de la OMS, Fondul Mondial de Cercetare a Cancerului şi Institutul American de Cercetare a Cancerului, sugerează reducerea consumului de zaharuri libere sau zaharuri adăugate la mai puţin de 25 g/zi (aproximativ şase linguriţe) şi limitarea consumului de băuturi dulci la mai puţin de o porţie pe săptămână (aproximativ 200-355 ml/săptămână)”.

  • Proteina care ajută la suprimarea creşterii tumorilor – studiu

    Crearea unor medicamente eficiente şi individualizate împotriva cancerului necesită o înţelegere a modului în care se dezvoltă cancerul.

    Într-un studiu recent publicat în Cell Reports, cercetătorii de la University of Colorado Anschutz Medical Campus explică descoperirea unei noi proteine implicate într-un mecanism care suprimă diferite tipuri de tumori.

    De mulţi ani, oamenii de ştiinţă au înţeles că anumite tipuri de mutaţii genetice sunt la originea cancerului. Atunci când funcţionează în mod regulat, genele supresoare de tumori pot împiedica proliferarea necontrolată a celulelor maligne şi pot declanşa procesul de apoptoză, un tip de moarte celulară. Genele supresoare ale tumorii (gene protectoare) pot deveni disfuncţionale ca urmare a mutaţiilor, ceea ce ar putea favoriza creşterea cancerului, arată studiul.

    Gena supresoare numită TP53 „restricţionează” în mod eficient dezvoltarea şi creşterea multor tipuri diferite de tumori din corpul uman şi este cea mai frecvent mutantă genă supresoare de tumori în cancerele umane. Această genă codifică o proteină numită p53, care este atât un inhibitor puternic al proliferării celulare, cât şi un inductor al apoptozei.

    „În mai mult de jumătate din cazurile de cancer, TP53 nu este mutantă, rămânând în schimb într-o stare latentă. În consecinţă, multe eforturi de cercetare au fost dedicate dezvoltării de medicamente care ar putea reactiva această formă latentă de p53 pentru terapia cancerului. Cu toate acestea, majoritatea cancerelor răspund la activarea p53 cu aceste medicamente printr-un blocaj tranzitoriu al proliferării celulare. Un răspuns mai bun la aceste medicamente ar fi eliminarea celulelor canceroase prin apoptoză. Prin urmare, este esenţial pentru noi să înţelegem ce alţi factori sunt necesari pentru o terapie eficientă împotriva cancerului care să vizeze p53”, explică Zdenek Andrysik, Doctor, profesor asistent de cercetare în domeniul Farmacologiei în cadrul Şcolii de Medicină a Universităţii din Colorado şi unul dintre autorii lucrării.