BusinessMagazin

Tag: straini

  • Zeci de jurnalişti străini au transmis live evenimentele din Piaţa Victoriei

    Protestele din România la care au participat sute de mii de manifestanţi au atras atenţia presei internaţionale, astfel că la noi în ţară au venit jurnalişti de la cele mai importante televiziuni sau publicaţii străine, care au transmis live protestele din Piaţa Victoriei.

    Printre primii care au ajuns în Bucureşti au fost jurnaliştii bulgari de la B TV, urmaţi de colegii lor de la On Air, Bulgaria şi Nova Tv, Bulgaria. Al Jazeera, cea mai mare staţie de ştiri din Orient şi-a trimis corespondenţii pentru a transmite live imagini din faţa Guvernului României. Cu cât protestele s-au amplificat, cu atât numărul jurnaliştilor străini a crescut.

    Duminică, seara în care a fost cel mai mare număr de protestatri, au transmis live CCTV din China, Rai 3, Italia, PTC TV din Serbia, Rusia 1, CNN, BBC, Cehia TV, News 24 America şi Euronews.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Moneda naţională se depreciază miercuri dimineaţă pe piaţa interbancară, cursul ajunge la 4,52lei/euro. ”S-au trezit străinii şi când au văzut proteste în stradă au început să cumpere”

    În acelaşi timp, leul s-a depreciat şi faţă de moneda americană, cursul pe interbancar urcând cu 0,5%, la 4,19 lei/dolar.

    Cursul oficial anunţat marţi de BNR a fost de 4,5038 lei/euro, în creştere cu 0,07%, şi de 4,2072 lei/dolar, în scădere cu 0,1%.

    La ora 10.00, cursul era cotat în intervalul 4,5250-4,5270 lei /euro.

    ”S-au trezit investitorii străini şi când au văzut proteste în stradă au început să cumpere. Totuşi,cred că cursul va rămâne în jur de de 4,52 lei/euro pentru că la acest nivel toţi localii vând euro”, a menţionat un dealer.

    Pe piaţa titlurilor de stat, randamentele (dobânda efectivă) sunt în uşoară creştere pentru că există o tendinţă de vânzare a titlurilor. În ultima săptămâna, randamentele la titlurile de stat au crescut cu 5%, ceea ce arată o creştere a riscului. Atunci când randamentele cresc, investitorii văd un risc mai mare şi de aceea cer o dobândă mai mare.

    Guvernul a adoptat în şedinţa de marţi seara proiectul de lege privind graţierea şi unul privind modificarea legii 254/2013 privind executarea pedepselor, dar şi ordonanţa de urgenţă privind modificarea Codurilor penale.

  • Turiştii străini au pus România în top zece creşteri în UE. Bulgaria conduce clasamentul

    Creşterea este mult mai mică faţă de cea înregistrată în Bulgaria, unde străinii au stat cu 21% mai multe zile în unităţile de cazare, potrivit Ziarul Financiar.

    „Cifra de afaceri care dă putere unei industrii turistice se realizează prin sejururi de o săptămână -două, cu o medie de minimum 6-7 înnoptări per turist, iar la noi este undeva la 2-2,5. Atunci poţi să spui că ai  o industrie turistică performată şi un incoming performant. Litoralul bulgăresc este peste cel românesc şi asta se ştie. Au două mari pieţe de unde atrag turişti, de unde noi nu putem atrage, şi anume piaţa arabă şi cea rusească. De aici pleacă totul“, explică Gheorghe Fodoreanu, preşedintele fondator al comisiei de incoming din cadrul ANAT.

    După Bulgaria, care conduce clasamentul creşterilor, următoarele locuri în clasament sunt ocupate de ţări precum Slovacia şi Polonia, care au consemnat un avans al numărului de nopţi de cazare a turiştilor străini cu 15%, respectiv 13%.

    Cu excepţia Spaniei, toate ţările prezente în top zece creşteri ale numărului de turişti sunt din Europa Centrală şi de Est.

     

  • Un parlamentar britanic cere transferul deţinuţilor străini în ţările de origine, inclusiv România

    “Este un mister pentru mine cum de 12% din populaţia penitenciarelor noastre se întâmplă să fie naţionalitate străină. Jumătate din cele 12 procente – peste 4.000 de deţinuţi – sunt din state UE.”

    “Ar trebuie să fie o prioritate pentru Guvern să se asigure că, în cei doi ani disponibili înainte de Brexit, cetăţenii din alte state, precum Polonia şi România, care sunt în fruntea listei în ceea ce priveşte numărul, vor fi transferaţi în ţările lor de origine”, a adăugat parlamentarul, care şi-a motivat cererea pe baza cheltuielilor cauzate de întreţinerea miilor de deţinuţi străini aflaţi în penitenciarele britanice.

    Keith Vaz s-a remarcat drept un susţinător al dreptului la muncă pentru cetăţenii români în Marea Britanie. El le-a transmis românilor că sunt în continuare bineveniţi în Marea Britanie, chiar dacă Regatul va părăsi Uniunea Europeană. Keith Vaz s-a alăturat campaniei „Why don`t you come over?” şi i-a aşteptat pe români la aeroport în prima zi în care piaţa muncii din Marea Britanie s-a deschis pentru ei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este tânărul de 36 de ani care o să conducă America impreună cu Trump

    Biografia ginerelui lui Trump, Jared Kushner, se aseamănă foarte mult cu preşedintelui. Amândoi au moştenit afaceri în imobiliare de la taţii lor şi amândoi s-au mutat în Manhattan de la periferia ieftină a New York-ului – Trump din Queens, Kushner din Jew Jersey. Şi niciunul nu are experienţă în politică.

    Dar acum, de când a preluat preşedinţia SUA, Trump i-a oferit tânărului Kushner un job de consultant senior, „trăgându-l” după el în politică. Trump, în vârstă de 70 de ani, s-a înconjurat până acum de consultanţi ai Partidului Republican. Fiind singura rudă într-o mare de străini, Kushner, în vârstă de 36 de ani, se află într-o poziţie privilegiată: ar putea fi consultantul de bază al celui mai puternic om din America. 

    Chiar dacă nu este la fel de influent în Manhattan cum este socrul său, Jared Kushner este şi el magnat imobiliar, fiind la conducerea unei companii fondate de tatăl său. Influenţa lui se extinde şi în presă, fiind proprietarul publicaţiei The New York Observer. Potrivit unor surse, Kushner şi-a făcut deja simţită influenţa în echipa de tranziţie, fiind implicat în efortul de renunţare la serviicile guvernatorului statului New Jersey, Chris Christie, care, în calitatea de procuror federal, a contribuit la condamnarea tatălui său, Charles B. Kushner, acum peste zece ani.

    Nu este clar care ar putea fi statutul lui Jared Kushner. Legea Antinepotism le interzice oficialilor federali americani să angajeze rude, subliniază publicaţia New York Daily News, explicând că, în cazul în care ginerele va fi consilier voluntar, ar putea intra sub incidenţa altei legi, care interzice activităţile de voluntariat la instituţii federale. Chiar dacă Jared Kushner ar deveni membru al noii Administraţii de la Washington fără a încălca vreo lege, acest lucru ar genera polemici de ordin etic.

    “Domnul Kushner probabil va exercita influenţă majoră asupra noului preşedinte indiferent dacă va deţine sau nu o funcţie oficială. Kushner, care nu are experienţă în politică ori în funcţii publice, are frecvent ultimul cuvânt în consilierea lui Trump”, notează NYT.

     

  • Cine este tânărul de 36 de ani care o să conducă America impreună cu Trump

    Biografia ginerelui lui Trump, Jared Kushner, se aseamănă foarte mult cu preşedintelui. Amândoi au moştenit afaceri în imobiliare de la taţii lor şi amândoi s-au mutat în Manhattan de la periferia ieftină a New York-ului – Trump din Queens, Kushner din Jew Jersey. Şi niciunul nu are experienţă în politică.

    Dar acum, de când a preluat preşedinţia SUA, Trump i-a oferit tânărului Kushner un job de consultant senior, „trăgându-l” după el în politică. Trump, în vârstă de 70 de ani, s-a înconjurat până acum de consultanţi ai Partidului Republican. Fiind singura rudă într-o mare de străini, Kushner, în vârstă de 36 de ani, se află într-o poziţie privilegiată: ar putea fi consultantul de bază al celui mai puternic om din America. 

    Chiar dacă nu este la fel de influent în Manhattan cum este socrul său, Jared Kushner este şi el magnat imobiliar, fiind la conducerea unei companii fondate de tatăl său. Influenţa lui se extinde şi în presă, fiind proprietarul publicaţiei The New York Observer. Potrivit unor surse, Kushner şi-a făcut deja simţită influenţa în echipa de tranziţie, fiind implicat în efortul de renunţare la serviicile guvernatorului statului New Jersey, Chris Christie, care, în calitatea de procuror federal, a contribuit la condamnarea tatălui său, Charles B. Kushner, acum peste zece ani.

    Nu este clar care ar putea fi statutul lui Jared Kushner. Legea Antinepotism le interzice oficialilor federali americani să angajeze rude, subliniază publicaţia New York Daily News, explicând că, în cazul în care ginerele va fi consilier voluntar, ar putea intra sub incidenţa altei legi, care interzice activităţile de voluntariat la instituţii federale. Chiar dacă Jared Kushner ar deveni membru al noii Administraţii de la Washington fără a încălca vreo lege, acest lucru ar genera polemici de ordin etic.

    “Domnul Kushner probabil va exercita influenţă majoră asupra noului preşedinte indiferent dacă va deţine sau nu o funcţie oficială. Kushner, care nu are experienţă în politică ori în funcţii publice, are frecvent ultimul cuvânt în consilierea lui Trump”, notează NYT.

     

  • Câţi migranţi trăiesc în România, de ce au venit aici şi unde sunt angajaţi ei

    Numărul imigranţilor în România este foarte mic, de aproximativ 0,3% din populaţia generală, potrivit informaţiilor publicate în raportul de cercetare „Impactul imigraţiei asupra pieţei muncii din România”, un studiu asupra accesului migranţilor pe piaţa locurilor de muncă, în calitate de angajaţi şi antreprenori, realizat de Centrul de Cercetare şi Documentare în Domeniul Integrării Imigranţilor (CDCDI) din cadrul Asociaţiei Române pentru Promovarea Sănătăţii.

    Cercetarea cuprinde analiza implementării politicilor de imigraţie cu efecte asupra pieţei muncii în perioada 2007 – 2015. Sursa datelor o constituie cadrul legislativ, strategic şi operaţional care reglementează accesul diferitelor categorii de migranţi la angajare şi la iniţiative antreprenoriale, datele oficiale furnizate de diferite instituţii (ITM, ANOFM, AMOFM, AJOFM, Universităţi, IGI şi altele) în baza legii accesului la informaţii publice, precum şi interviuri cu reprezentanţi ai instituţiilor publice şi ai organizaţiilor neguvernamentale şi, nu în ultimul rând, interviuri cu imigranţi aflaţi în România. Studiul se referă la cetăţenii străini cu şedere legală pe teritoriul României care provin din afara Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene.

    Având în vedere că numai o parte dintre migranţii de pe piaţa locală sunt angajaţi (sub 10% din totalul populaţiei de imigranţi în vârstă de muncă), străinii nu sunt vizibili pe piaţa muncii, iar autorităţile nu consideră necesară adaptarea legislaţiei şi practicilor la nevoile acestora.

    Cei mai mulţi migranţi au venit în România pentru reîntregirea familiei. Studiile se află pe locul doi iar activităţile remunerate pe cel de-al treilea în rândul motivelor şederii migranţilor în România. Numărul străinilor cu şedere pentru desfăşurarea de activităţi remunerate a cunoscut cea mai dramatică scădere după perioada de maxim – 2008, astfel încât ponderea celor care vin în România cu acest scop este în prezent de sub 10% din numărul total de imigranţi.

    Printre altele, în studiul CDCDI se arată că:

    •        Unul din obiectivele declarate ale politicilor privind imigraţia este facilitarea accesului şi şederii legale pe teritoriul României a cetăţenilor din state terţe care răspund nevoilor de ocupare a forţei de muncă. În prezent nici AJOFM, nici alte instituţii publice nu deţin date certe cu privire la nevoile de ocupare ale pieţei romȃneşti.

    •        Procedura avizului de angajare blochează accesul direct pe piaţa muncii a acelor străini care doresc să intre/să rămȃnă ȋn ţară ȋn scop de muncă dar nu răspund estimărilor nevoilor interne de angajare.

    •        Procedura angajării străinilor este deschisă doar acelor angajatori care au eşuat ȋn ocuparea locurilor de muncă din surse interne – cu cetăţeni romȃni sau străini cu drept de şedere pe termen lung, UE sau SEE. La dosarul pentru obţinerea avizului de angajare trebuie să se regăsească adeverinţa eliberată de Agenţiile Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă şi, eventual, dovada anunţării locului de muncă într-un cotidian de largă circulaţie.

    •        Pentru continuarea ȋn Romȃnia a studiilor şi pentru obţinerea avizului de angajare  poate fi necesară, ȋn funcţie de locul de muncă şi de profesia practicată, recunoaşterea diplomelor de studii. Pentru diplomele de studii obţinute în state terţe, procedura de recunoaştere a diplomelor este extrem de greoaie, costisitoare şi discreţionară, mai ales dacă sistemele nu sunt asemănătoare celui românesc sau dacă între România şi statul emitent nu există acorduri bilaterale privind recunoaşterea diplomelor.

    •        Antreprenorii care vor să obţină viză de lungă şedere pentru activităţi comerciale trebuie să se supună cerinţelor din ce în ce mai stricte legate de investiţii şi planul de afaceri. Conform procedurilor de acordare a avizului tehnic de specialitate, investitorii străini trebuie să prezinte acum un plan de afaceri extrem de detaliat, a cărui îndeplinire este urmărită anual de oficiile teritoriale pentru întreprinderi mici şi mijlocii.

    •        Nefăcând parte dintre grupurile vulnerabile pe piaţa muncii în accepţiunea strategiei ANOFM, agenţiile de ocupare nu au programe speciale pentru imigranţi. Aceştia sunt trataţi ca orice cetăţean român  aflat în căutarea unui loc de muncă. Angajaţii AJOFM recunosc că, datorită limbii şi culturii diferite, străinii au dificultăţi mai mari de integrare pe piaţa muncii.

    •        ONG-urile consideră că legislaţia nu este corelată cu realităţile de pe piaţa muncii şi din domeniile conexe (deficitul de medici, sistemele birocratice şi nefuncţionale pentru recunoaşterea studiilor şi calificărilor etc.), cu situaţia particulară a imigranţilor (lipsa actelor sau a diplomelor de studii, calificarea în meserii diferite de cele cerute pe piaţa sau imposibilitatea de a dovedi calificările) şi nici cu dificultăţile inerente perioadei de adaptare într-o ţară nouă (limbă, cultură).

    •        Din interviurile realizate cu cetăţenii străni, dificultăţile menţionate de aceştia în integrarea pe piaţa muncii în România sunt legate în principal de barierele de limbă care constituie un obstacol important în obţinerea informaţiilor, de diferenţele culturale, de necunoaşterea drepturilor migranţilor de către autorităţi, încălcări ale condiţiilor de muncă de către angajatori şi discriminare. În plus, au fost semnalate procedura extrem de lungă şi anevoioasă a recunoaşterii studiilor finalizate în state terţe şi blocarea accesului la exercitarea unor profesii liberale.

    •        Imigranţii intervievaţi care au afaceri în România sau care îşi doresc o implicare antreprenorială, au menţionat obstacole legate de la finanţări/credite, dificultăţi de înţelegere a legislaţiei, birocraţie sau teama de a fi expulzat. Este identificată teama de practici abuzive, discriminatorii – de controale mai frecvente decât la afaceriştii români.

    Cercetarea a fost realizată în cadrul proiectului Dezvoltarea unei reţele de organizaţii active în domeniul migraţiei (EMINET), proiect cofinanţat printr-un grant din partea Elveţiei prin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru Uniunea Europeană extinsă.

  • Care este cea mai dorită limbă străină de către angajatorii din România

    Anul 2016 a venit cu o creştere de 27,04% pentru cursurile corporate de limba engleză, franceză, germană sau limba română pentru străini, potrivit datelor Centrului de Limbi Străine A_BEST. Pe parcursul anului, cursurile de limba germană au reprezentat 35,35% din totalul cursurilor achiziţionate de companii.

    În ceea ce priveşte cursurile de limba franceză şi engleză, procentele sunt de 34,34%, respectiv 17,50%. De asemenea, în rândul persoanelor fizice, cele mai solicitate cursuri au fost cele de limba engleză, nivel pre-intermediar, precum şi limba germană, nivel începător.

    Principalele companii care investesc în acest tip de serviciu, conform Centrului de Limbi Străine A_BEST, vin din industriile IT, Banking, Pharma, Retail, Asigurări sau Transporturi, iar fiecare dintre ele are în vedere câteva criterii, atunci când vine vorba de alocarea bugetului. Printre acestea se numără nevoia imediată, în cazul unui anumit proiect sau nevoia pe termen lung, în cazul în care compania este partener cu/deţinută de o companie străină.

    De asemenea, unele companii oferă cursurile de limbi străine ca beneficiu pentru angajaţii care se remarcă în decursul anului, pentru a contribui la dezvoltarea lor personală.

    „Şi în 2016 am observat o creştere în ceea ce priveşte numărul proiectelor de cursuri de limbi străine pe care le-am organizat, în special pentru companiile multinaţionale. Solicitările au crescut ca urmare a extinderii proiectelor noastre şi în alte oraşe, precum Cluj-Napoca, Timişoara sau Braşov. În materie de training în zona limbilor străine, cursurile de limba germană vor fi la mare căutare şi în 2017, precum şi serviciile de audit lingvistic, un proces externalizat de tot mai multe companii”, declară Aura Ipate, Director General al Centrului de Limbi Străine A_BEST.

    A_BEST a fost înfiinţat în 2008 şi este unul dintre cele mai mari centre independente de învăţare a limbilor străine din România. A_BEST oferă servicii lingvistice complete, la standarde internaţionale: cursuri de limbi străine – limbaj general/ de afaceri/ specializat, open/ corporate; cursuri de limba română pentru expaţi;  testări LCCI; cursuri autorizate ANC; testări ECL; pre-testări Cambridge; traduceri; interpretariat; audit lingvistic; ghidaj turistic în limbi de circulaţie internaţională; sejururi lingvistice.

     

  • Care este cea mai dorită limbă străină de către angajatorii din România

    Anul 2016 a venit cu o creştere de 27,04% pentru cursurile corporate de limba engleză, franceză, germană sau limba română pentru străini, potrivit datelor Centrului de Limbi Străine A_BEST. Pe parcursul anului, cursurile de limba germană au reprezentat 35,35% din totalul cursurilor achiziţionate de companii.

    În ceea ce priveşte cursurile de limba franceză şi engleză, procentele sunt de 34,34%, respectiv 17,50%. De asemenea, în rândul persoanelor fizice, cele mai solicitate cursuri au fost cele de limba engleză, nivel pre-intermediar, precum şi limba germană, nivel începător.

    Principalele companii care investesc în acest tip de serviciu, conform Centrului de Limbi Străine A_BEST, vin din industriile IT, Banking, Pharma, Retail, Asigurări sau Transporturi, iar fiecare dintre ele are în vedere câteva criterii, atunci când vine vorba de alocarea bugetului. Printre acestea se numără nevoia imediată, în cazul unui anumit proiect sau nevoia pe termen lung, în cazul în care compania este partener cu/deţinută de o companie străină.

    De asemenea, unele companii oferă cursurile de limbi străine ca beneficiu pentru angajaţii care se remarcă în decursul anului, pentru a contribui la dezvoltarea lor personală.

    „Şi în 2016 am observat o creştere în ceea ce priveşte numărul proiectelor de cursuri de limbi străine pe care le-am organizat, în special pentru companiile multinaţionale. Solicitările au crescut ca urmare a extinderii proiectelor noastre şi în alte oraşe, precum Cluj-Napoca, Timişoara sau Braşov. În materie de training în zona limbilor străine, cursurile de limba germană vor fi la mare căutare şi în 2017, precum şi serviciile de audit lingvistic, un proces externalizat de tot mai multe companii”, declară Aura Ipate, Director General al Centrului de Limbi Străine A_BEST.

    A_BEST a fost înfiinţat în 2008 şi este unul dintre cele mai mari centre independente de învăţare a limbilor străine din România. A_BEST oferă servicii lingvistice complete, la standarde internaţionale: cursuri de limbi străine – limbaj general/ de afaceri/ specializat, open/ corporate; cursuri de limba română pentru expaţi;  testări LCCI; cursuri autorizate ANC; testări ECL; pre-testări Cambridge; traduceri; interpretariat; audit lingvistic; ghidaj turistic în limbi de circulaţie internaţională; sejururi lingvistice.

     

  • Ofensiva luxului în stomatologie

    Serviciile medicale private au înregistrat plusuri anuale de două cifre pe parcursul ultimilor ani, fiind campioane ale creşterilor. Nici sănătatea orală nu face excepţie, iar afacerile din stomatologie au înflorit pe segmentul serviciilor de lux. Un motor de creştere al segmentului îl constituie străinii care vin în România, unde plătesc chiar cu 70% mai puţin decât în clinicile din ţările vestice, pentru tratamente stomatologice sau estetică dentară.

    Românii nu pun aşa mare preţ pe sănătatea orală cum o fac vest-europenii. Conform celui mai recent studiu al GSK Consumer Healthcare, consumul de pastă de dinţi este, în medie, de 1,5 tuburi pe an de persoană. Pe de altă parte, România a început de câţiva ani să îşi facă loc pe harta turismului medical, străinii preferând să plătească sume chiar cu 70% mai mici în clinicile româneşti cu servicii la nivel occidental. 

    Pacienţii clincilor private, atât străini, cât şi români, plătesc sume de ordinul zecilor de mii de euro pentru rezolvarea problemelor stomatologice sau îmbunătăţirea aspectului dinţilor.

    „Făcând o paralelă cu ceea ce spunea Picasso, «inspiraţia există, dar trebuie să te găsească lucrând», am primit oportunităţile deschise de contextul economic mondial pregătiţi să arătăm că profesionalismul nu are graniţe”, declară Mariana Velisarato, director executiv al clinicii stomatologice DentalMed. Diferenţele semnificative de preţ faţă de ţările de origine au determinat pacienţi din ţări ca Marea Britanie, Franţa, Italia, Olanda să descopere servicii cel puţin la fel de performante în clinici din Ungaria, Cehia, Polonia. Adăugarea României pe harta serviciilor medicale competitive a venit mai târziu, prejudecăţile faţă de spaţiul estic european contribuind semnificativ la această întârziere, mai spune directorul executiv al DentalMed.

    Şi în cadrul clinicii pe care o conduce, ponderea pacieţilor străini a cunoscut un trend crescător şi estimează că tendinţa se va menţine în perioada următoare. Pe de altă parte, se observă şi la nivel local o creştere a preocupării pacienţilor de a merge la stomatolog, atât pentru consultaţii periodice, cât şi pentru tratamente profilactice sau reconstructive. Cu toate acestea, există încă probleme generate de lipsa informării corecte sau de incapacitatea de a înţelege efectele negative pe care le are un tratament realizat incorect, semnalează Oana Taban, fondatoare şi CEO al Dent Estet, cea mai mare companie din piaţa de servicii stomatologice private. „Mă bucur să văd că există un interes tot mai mare pentru servicii stomatologice complete, realizate la standarde de calitate. Pacienţii sunt mult mai atenţi la investiţia pe care o fac în sănătatea lor dentară”, declară Oana Taban. 

    În ceea ce ţine de turismul dentar, CEO‑ul Dent Estet spune că România poate deveni o piaţă competitivă pe acest segment, însă este esenţial să nu existe concurenţă neloială, iar brandul de ţară să devină mai puternic. „Cu toate acestea, numărul turiştilor dentari creşte anual cu 15-20%, ceea ce înseamnă că şi gradul de încredere în serviciile pe care le oferim este tot mai mare”, mai spune Oana Taban. Conform aşteptărilor, turismul medical se va estompa însă pe termen lung, dar are un potenţial enorm de creştere pe termen scurt şi mediu, este de părere Claudiu Lupaşcu, proprietar al clinicii LLL Dental, afacere de familie înfiinţată în urmă cu peste două decenii. „Turiştii sunt atraşi de calitatea serviciilor şi de preţurile mici în comparaţie cu cele din alte ţări europene. Pentru aceleaşi servicii, preţurile de la noi din ţară pot fi cu 70% mai mici decât în alte ţări. Diferenţa o face forţa de muncă”, mai spune proprietarul clinicii LLL Dental.

    În medicina dentară românească, cele mai uzuale intervenţii sunt pentru tratarea cariilor, iar la polul opus, din punctul de vedere al obiceiurilor, se plasează ţările nordice, unde cele mai frecvente intervenţii sunt de natură profilactică. Totuşi, în clinicile dentare private româneşti se realizează cu precădere servicii de implantologie, tratamente ale bolii parodontale, cât şi estetică dentară. „Numărul tratamentelor complexe de reconstrucţii dentare şi a celor cu faţete dentare a crescut cu mai bine de 30% faţă de anul 2015, ceea ce prefigurează o creştere semnificativă şi în următoarea perioadă”, spune Oana Taban. Şi în cadrul DentalMed, cele mai solicitate servicii au fost cele de implant dentar, tratament pentru paradontoză sau tratamente chirurgicale „one stage surgery” – care înseamnă reunirea fazelor chirurgicale de tratament într-o singură şedinţă operatorie, spune Mariana Velisarato. Suita acestora este completată de tratamente de estetică dentară, cum ar fi faţete sau coroane din zirconiu, „pentru care pacienţii au un apetit din ce în ce mai mare”, adaugă reprezentanta DentalMed. În cadrul LLL Dental, cele mai solicitate servicii stomatologice sunt cele de implantologie, urmate îndeaproape de estetică dentară şi parodontologie.

    În Capitală sunt concentrate majoritatea clinicilor dentare private, unde se regăsesc patru dintre cele mai mari firme de profil, restul aflându-se cu precădere în Piteşti, Timişoara, Constanţa, Bacău sau Târgu-Mureş. Cu o cifră de afaceri de 5,5 milioane de euro înregistrată la sfârşitul anului anterior şi un profit de circa 10% din încasări, Dent Estet este liderul pieţei de profil; conform estimărilor, valoarea totală a acestui segment este de aproximativ 100 de milioane de euro. Conform datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe, veniturile cumulate ale celor mai mari trei firme depăşesc 10 milioane de euro, Dent Estet fiind urmat de DentalMed şi Medical Tours Company.

    Anul acesta reţeaua de clinici Dent Estet, care cuprinde în total nouă clinici, una în Timişoara şi restul în Bucureşti, a trecut printr-o schimbare de acţionariat. Astfel, 60% dintre acţiuni au intrat în portofoliul MedLife – cel mai mare operator local de servicii medicale private –, 40% fiind deţinute în continuare de Oana Taban, CEO şi fondator al afacerii. Ea a preluat şi managementul diviziei de servicii stomatologie a MedLife. Clinicile grupului au, în general, între cinci şi opt cabinete stomatologice, ceea ce duce la un total de 45 de cabinete dentare în cele nouă clinici, în care lucrează 80 de medici specializaţi în toate ramurile medicinei dentare. Clinicile au suprafeţe ce variază între 200 şi 1.000 de metri pătraţi, iar două centre ale reţelei sunt dedicate exclusiv echipamentelor de suport, care însumează 400 de metri pătraţi. Anul acesta, cele mai mari investiţii ale grupului – care au depăşit suma de 350.000 de euro – au fost direcţionate către Future Smile Studio, un centru de diagnostic 3D şi configurare digitală a zâmbetului, dar şi către laboratorul de tehnică dentară Aspen. „Anul acesta ne vom atinge obiectivele de creştere şi cifra de afaceri va depăşi 6 milioane de euro”, precizează Oana Taban, referindu-se la spaţiile Dent Estet.