Tag: strainatate

  • Un român ar putea revoluţiona modul în care călătorim. Proiectul său face furori în străinătate

    Conceptul superiahtului „Dare to Dream” ar putea revoluţiona modul în care călătorim. Autorul acestui concept este orădeanul George Lucian.

    „Conceptul «Dare to Dream» ar putea schimba modul în care călătorim în lume”, consideră CNN, în reportajul realizat despre orădeanul care trăieşte acum în Monaco. Designul iahtului lui George Lucian a provocat deja o dezbatere în presa internaţională, astfel încât acest proiect s-ar putea transforma în realitate în viitorul apropiat.

    Metoda inedită de a-ţi ascunde identitatea. Cum a venit o femeie să-şi ridice marele premiu câştigat la loto de frică să nu afle lumea cine este

    Povestea românului milionar în dolari la 19 ani, care te lasă fără cuvinte: La 11 ani, avea deja primul job plătit, iar acum numără printre clienţii săi pe Selena Gomez şi Justin Bieber

    George Lucian este născut în Oradea, mama sa este avocatul Florina Faur, iar tatăl omul de afaceri Ioan Lucian. A absolvit Universitatea Americană din Austria, are o diplomă în Management şi Politică. El locuieşte în sudul Franţei de patru ani şi lucrează în Principatul Monaco.

    Iahtul zburător

    Atunci când priveşti conceptul realizat de tânărul orădean te întrebi: e un iaht, e un avion? Este un concept care te îndeamnă să visezi. Unul care îţi dă posibilitatea ca, pe mare fiind, să poţi zbura. Flying Diamond este un dirijabil de 100 metri legat de un superiaht de 140 metri. Acest iaht-zburător a provocat reacţii în lanţ în presa internaţională. „Sunt copleşit şi uimit de numărul mare de publicaţii din lume care au scris despre primul meu concept de iaht lansat: CNN, Fox News, MSN news, Yahoo news, Daily mail, Superyacht world, Boote exclusiv şi multe altele, în nu mai puţin de zece limbi”, spune George Lucian.

    Monaco Reporter, de exemplu, vorbeşte despre orădean ca despre un vizionar, apelând la un citat al lui Malcolm Gladwell care spune că „Vizionarul începe cu o foaie de hârtie curată şi îşi reimaginează lumea”. George este pasionat de pictură – a avut chiar şi expoziţii în Monaco. Este foarte pasionat şi de arhitectură şi petrece multe ore navigând pe internet, privind noile modele şi concepte de iahturi şi creând propriile sale desene.

    George schiţează mereu diferite desene sau modele pe orice hârtie pe care o are la dispoziţie şi apoi în faţa computerului, cu un software, îşi proiectează iahturi. Obiectivul său ca designer este să stimuleze imaginaţia oamenilor, scrie bihon.ro

  • RĂSTURNARE de situaţie în cazul românilor care muncesc în STRĂINĂTATE. Ce se va întâmpla dacă trimiţi în România mai mult de 2.000 de EURO! Este OFICIAL!

    “Ceea ce am auzit în weekend, că statul DOREŞTE SĂ CONFIŞTE sumele care trec de 2.000 de euro este O MINCIUNĂ cum nu mi-am închipuit că poată să vină din partea unui politician. Nimeni din partea statului nu are o astfel de abordare. Este vorba de transpunerea unei directive. Sunt discuţii, au fost discuţii şi probabil că vor fi discuţii în continuare şi în Parlament, aici unde va ajunge proiectul de lege, pentru transpunerea acelei directive, vizavi de plafon. Atât! În rest, ceea ce aţi auzit în spaţiul public este doar minciună”, a precizat ministrul de Finanţe, la Palatul Parlamentului.

    Întrebat dacă acest proiect era necesar, Eugen Teodorovici a precizat că era OBLIGATORIU.

    “Era obligatoriu, pentru că de un an de zile, cel puţin suntem cu termenul depăşit vizavi de transpunerea directivei europene. Suntem ULTIMUL STAT care nu a transpus acest act normativ şi, ştiţi foarte bine, vor fi penalităţi destul de mari pe zi, bani pe care nu are sens să îi plătim nejustificat. Dar, în rest, tot acest subiect că cineva cere informaţii suplimentare nu este adevărat. Oamenii nu trimit alte informaţii decât cele pe care le trimiteau până în prezent. Doar acele structuri prin care se transferă bani în ţară RAPORTEAZĂ la Oficiul Naţional pentru Prevenirea Spălării Banilor anumite informaţii pe care aceştia le prelucrează în vederea prevenirii, stopării şi combaterii faptelor de TERORISM”, a mai spus Teodorovici.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • A venit şi acest moment! Oraşul din străinătate în care se va muta Simona Halep: “IUBESC totul aici!”

    Iar înainte să intre pe teren şi să joace pentru calificarea în turul al treilea, Simona le-a acordat un amplu interviu jurnaliştilor americani de la Sprts Illustrated, cărora le-a vorbit despre câştigarea primului turneu de Mare Şlem din carieră, încredere, rolul unui psiholog în viaţa unei jucătoare de tenis, dar şi despre oraşul în care ar vrea să se mute.
     
    Câştigătoare la junioare (2009) şi finalistă în două rânduri la senioare (2014 şi 2017) la Roland Garros, Simona ştie că are nevoie de foarte multă încredere pentru a ridica deasupra capului primul ei trofeu de Mare Şlem: “Sunt fericită să vorbesc despre asta, pentru că este singurul lucru pe care nu l-am câştigat până acum (n.red – un turneu de Mare Şlem). 

    Mă gândesc că sunt acolo şi că pot să o fac, pentru că am fost foarte aproape în trei rânduri. Poate e nevoie doar de timp, răbdare şi să cred că pot să o fac. E adevărat ce spun toţi jucătorii de tenis, încrederea creşte când câştigi meciuri. Ajungi departe dacă eşti profesionist.

    Chiar înainte să joci primul punct, intri pe teren fiind sigur pe tine, pentru că ştii că ai făcut totul ca la carte la antrenamente”, a declarat liderul mondial, care a vorbit şi despre partea mentală a jocului, la care lucrează intens alături de un psiholog: “Au fost multe discuţii legate de echilibru. Încerc să găsesc perfecţiunea şi poate fi foarte frustrant atunci când nu o ating, deşi este imposibil să fii perfect. Obiectivul este să încerc mereu să fac totul perfect, dar şi să fiu mai blândă cu mine atunci când nu-mi iese”.

    Americanii au fost curioşi să afle cel mai mare sacrificiu făcut în carieră de constănţeancă, iar Simona a nominalizat operaţia de micorare a sânilor, făcută în 2009, la începutul carierei:  “Cred că operaţia de micşorare a sânilor, în 2009. Când am făcut-o, am făcut-o pentru tenis. Azi sunt numărul 1 şi poate că această decizie a fost foarte importantă. Acesta cred că a fost cel mai mare sacrificiu. Ştii, nu simt că fac sacrificii fiind aici sau jucând tenis, pentru că mie chiar îmi place acest sport şi pentru mine nu e niciodată greu să mă antrenez”, a transmis cea mai bună jucătoare a lumii.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Cum ajung românii să se trateze la spitalele din Austria? În ultimii ani numărul pacienţilor a explodat. ”Ţine de neîncrederea în sistemul medical local”

    Clinica medicală privată Wiener Privatklinik (WPK), cu sediul în capitala Austriei, Viena, a înregistrat în primul trimestru din 2018 un număr de pacienţi români cu 15% mai mare faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent. Nu este un caz izolat, ci în ultimii ani numărul pacienţilor români care aleg să se trateze în străinătate este într-o continuă creştere. Care sunt însă motivele care îi determină pe aceştia să se orienteze spre centre internaţionale de tratament?

    Reprezentanţii spitalului vienez spun la unison că principalul motiv pentru care românii, dar şi alţi pacienţi internaţionali aleg să se trateze în afara ţării ţine de neîncrederea în sistemul medical local. Printre alte aspecte care stau la baza acestei alegeri se numără şi intervalele lungi de timp petrecute în aşteptarea unui rezultat sau a unei examinări, lipsa condiţiilor şi, mai ales, imposibilitatea de a găsi tratamentul necesar în ţara de provenienţă.

    „Uneori, pacienţii aleg să se trateze la noi deoarece nu sunt mulţumiţi de medicina din România. Alteori, dacă sunt diagnosticaţi cu cancer, vor să audă o a doua opinie. În România nu au posibilitatea de a se trata, aşa că vin în Austria, pentru tratamente precum imunoterapia. Când primeşti un astfel de diagnostic, eşti dispus să cauţi în toată lumea o soluţie”, spune Robert Winkler, CEO şi director general al clinicii WPK.Ideea este întărită şi de dr. Walter Ebm, celălalt CEO şi director general al spitalului, care deţine totodată şi funcţia de şef al centrului aeromedical: „În unele ţări, calitatea sistemului medical e scăzută. Dar oamenii nu cred în sistemele medicale din ţările lor mai ales pentru că există o lungă istorie a corupţiei în spatele acestora”. Peter Sloup, directorul financiar al spitalului, consideră la rândul său că „principalul motiv este că nu sunt mulţumiţi de spitalele din ţările lor şi nu au încredere în sistem”.

    Cum ajung românii să se trateze la spitalele din Austria? În ultimii ani numărul pacienţilor a explodat. ”Ţine de neîncrederea în sistemul medical local”

  • De ce îşi caută românii sănătatea în străinătate?

    Reprezentanţii spitalului vienez spun la unison că principalul motiv pentru care românii, dar şi alţi pacienţi internaţionali aleg să se trateze în afara ţării ţine de neîncrederea în sistemul medical local. Printre alte aspecte care stau la baza acestei alegeri se numără şi intervalele lungi de timp petrecute în aşteptarea unui rezultat sau a unei examinări, lipsa condiţiilor şi, mai ales, imposibilitatea de a găsi tratamentul necesar în ţara de provenienţă.

    „Uneori, pacienţii aleg să se trateze la noi deoarece nu sunt mulţumiţi de medicina din România. Alteori, dacă sunt diagnosticaţi cu cancer, vor să audă o a doua opinie. În România nu au posibilitatea de a se trata, aşa că vin în Austria, pentru tratamente precum imunoterapia. Când primeşti un astfel de diagnostic, eşti dispus să cauţi în toată lumea o soluţie”, spune Robert Winkler, CEO şi director general al clinicii WPK.Ideea este întărită şi de dr. Walter Ebm, celălalt CEO şi director general al spitalului, care deţine totodată şi funcţia de şef al centrului aeromedical: „În unele ţări, calitatea sistemului medical e scăzută. Dar oamenii nu cred în sistemele medicale din ţările lor mai ales pentru că există o lungă istorie a corupţiei în spatele acestora”. Peter Sloup, directorul financiar al spitalului, consideră la rândul său că „principalul motiv este că nu sunt mulţumiţi de spitalele din ţările lor şi nu au încredere în sistem”.

    Anual, numărul total al pacienţilor spitalului este de circa 7.000 de persoane, din care un procent de 45% (aproximativ 3.000) e reprezentat de pacienţii internaţionali. Dintre aceştia, în jur de 20% sunt români. „În procent de 50%, pacienţii sunt constanţi, vin anual sau o dată la doi ani”, afirmă Peter Sloup. El adaugă că piaţa din Austria este una stabilă şi că investiţiile în medicină sunt rentabile, deoarece numărul pacienţilor străini este într-o continuă creştere. În prezent, rata de ocupare a spitalului este de circa 85%.

    Ca pondere, românii sunt a doua naţionalitate, după pacienţii ruşi. În 2017, numărul românilor care s-au adresat spitalului vienez a fost de 630 de persoane, dublu faţă de anul precedent. Dintre aceştia, 60% au solicitat tratamente oncologice, 10% au venit pentru servicii de second opinion şi check-up, iar restul au optat pentru servicii de ortopedie, traumatologie şi medicină sportivă, tratamente pentru afecţiuni cardiovasculare şi ORL.

    În 2017, cifra de afaceri înregistrată de grupul medical vienez a fost de 80 de milioane de euro, iar pentru anul acesta, aşteptările vizează o creştere de 3-4%. „Creşterea nu poate fi prea mare, deoarece din octombrie până în martie clinica este, de obicei, plină”, afirmă Peter Sloup, directorul financiar al WPK.

    La nivel de investiţii, Sloup spune că acestea sunt stabile şi se ridică anual la 2-2,5 milioane de euro, fiind direcţionate în principal către achiziţionarea echipamentului medical şi renovări. În ceea ce priveşte salariile, reprezentantul clinicii spune că diferenţa dintre piaţa din România şi ţările vestice este uriaşă. El exemplifică cu salariile mediciilor austrieci aflaţi la începutul carierei, care pornesc de la 4.000 de euro, atât în sistemul public, cât şi în cel privat. Cu toate acestea, el spune că şi sistemul medical din Austria se confruntă cu migrarea cadrelor medicale spre alte ţări, şi că de obicei aceştia aleg Elveţia, iar de acolo pleacă spre Germania. Anual, bugetul alocat salariilor angajaţilor WPC este de 13-14 milioane de euro.

    Echipa clinicii WPK numără circa 500 de angajaţi, dintre care jumătate sunt medici  angajaţi ai spitalului în mod direct sau colaboratori. „Avem în jur de 80-100 de doctori care vin zilnic. Medicii din spitalul de stat pot veni să lucreze la noi. Statul nu plăteşte foarte mult, dar au doctori buni, care lucrează acolo 40 de ore şi apoi vin aici, să facă mai mulţi bani”, povesteşte Robert Winkler. Din echipa de asistente, trei sunt românce, cu o vechime de 3-5 ani în cadrul spitalului.

    Clinica WPK dispune de 145 de paturi şi un bloc operator cu patru săli de operaţie, servicii de imagistică avansată, fizioterapie şi recuperare medicală la standarde internaţionale. Winkler spune că grupul medical pe care îl conduce deţine, de asemenea, cinci farmacii în Praga, o casă de bătrâni în afara Vienei, un birou în Bucureşti şi o companie care cumpără şi vinde medicamente.

    Sloup spune că, la nivel european, principalele ţări în care se găsesc clinici de top sunt Franţa, Germania şi Elveţia, însă adaugă că serviciile medicale din Elveţia sunt mult mai scumpe decât în Austria.

    Wiener Privatklinik este unul dintre puţinele centre medicale private din Europa care oferă cele mai moderne terapii împotriva cancerului – imunoterapia şi terapia personalizată ţintită. În ceea ce priveşte serviciile de second opinion şi check-up, avantajele oferite de clinica vieneză sunt legate în primul rând de rapiditate, deoarece investigaţiile, analizele şi consultaţiile pentru evaluarea completă a stării de sănătate sunt soluţionate într-o singură zi. Costurile pornesc de la 250 de euro pentru o consultaţie şi ajung la aproape 5.500 de euro pentru un pachet de check-up de lux.

    Pentru a facilita accesul pacienţilor români la serviciile sale medicale, WPK a încheiat parteneriate cu diverse companii aeriene şi cu unităţi de cazare din Viena, oferind astfel condiţii avantajoase şi discounturi pentru cazare şi transport. „Datorită numărului crescut al pacienţilor români care s-au adresat spitalului nostru în primul trimestru al anului, am decis înfiinţarea, în cadrul WPK Viena, a unui serviciu special care să le asigure acestora suport pe întreaga perioadă a internării. Astfel, toţi pacienţii români care se tratează la Wiener Privatklinik beneficiază de asistenţă permanentă în limba română, oferită de către personalul nostru, atât la Viena, cât şi la reprezentaţa din Bucureşti”, susţine Walter Ebm, CEO al Wiener Privatklinik. Reprezentanţa WPK în România a fost înfiinţată în 2016. Conducătorul clinicii adaugă că personalul însărcinat cu asistenţa pacienţilor români transmite dosarul echipei medicale, obţine o propunere iniţială pe care o comunică pacienţilor, le oferă acestora suport pentru deplasarea şi cazare la Viena şi, de asemenea, îi însoţeşte în spital. Cele mai frecvente patologii oncologice întâlnite în rândul pacienţilor care ajung la Wiener Privatklinik sunt, în cazul pacienţilor de sex feminin, cancerul la sân şi cancerul pulmonar, cel din urmă având o incidenţă în creştere în rândul populaţiei generale.

    „Cererea ridicată pentru serviciile medicale oncologice se datorează tratamentelor inovatoare pe care spitalul nostru le oferă pacienţilor, precum imunoterapia şi terapia personalizată ţintită, şi echipei de experţi oncologi de renume european la care aceştia au acces în cadrul Centrului de Excelenţă în Oncologie”, afirmă prof. univ. dr. Christoph Zielinski, coordonatorul Centrului de Excelenţă în Oncologie al Wiener Privatklinik. Centrul de Excelenţă în Oncologie (WPK Cancer Center) are capacitatea de a aborda multidisciplinar şi individualizat toate tipurile de cancer în diferite stadii. Diagnosticul final este emis de către o comisie interdisciplinară de experţi în oncologie, genetică şi biologie moleculară (Tumor Board), care analizează caracteristicile moleculare şi individuale ale mutaţiilor ADN-ului celulelor tumorale şi ale celulelor sănătoase.

    Dr. Walter Ebm spune că, adesea, se confruntă cu diverse cazuri în care pacienţii au nevoie de o mobilizare specială din partea reprezentanţilor clinicii. Printre astfel de cazuri, se numără cel al unui pacient din Qatar care cântărea 450 de kilograme şi a apelat la serviciile spitalului pentru o operaţie de obezitate. Din pricina greutăţii, au fost necesare folosirea unui avion militar pentru transportul acestuia, precum şi montarea unui mecanism special cu care îl puteau ridica şi evacua în caz de incendiu. CEO-ul povesteşte că respectivul pacient a plecat acasă cu 250 de kilograme mai puţin. El este optimist şi în privinţa tratamentelor oncologice, mai ales că, spre deosebire de acum câţiva ani, când diagnosticul de cancer de piele era echivalent cu o condamnare la moarte, astăzi pot fi trataţi în jur de 70% din pacienţi. El speră ca, pe viitor, aceste tratamente noi, în prezent foarte scumpe, să devină mai accesibile.

  • Un dezastru pe care nu îl opreşte nimeni: Anual, România pierde 140.000 de oameni, care înseamnă aproape 2 miliarde euro numai din salarii. Anul trecut, peste 17.000 de copii au fost născuţi de mamele românce din străinătate

    „Avem un deficit natural de aproape 70.000 de persoane şi un deficit din zona de migraţie tot de circa 70.000 de persoane – mai scăzut decât în anii trecuţi –, dar, per total avem o scădere a populaţiei cu 140.000 de persoane în ultimul an. Dacă ar fi să facem o proiecţie simplistă, vom vedea că în următorii 4- 5 ani populaţia va scădea sub 19 milioane de persoane“, a spus Tudorel Andrei, preşe­dintele Institutului Naţional de Statistică.

    Aproape 2 miliarde de euro pe an ar intra în consum dacă România ar avea 140.000 de locuitori care să lucreze şi care să câştige salariul mediu pe economie de 1.000 de euro brut pe lună (590 de euro net, adică 2.700 de lei net), arată un calcul al ZF.

    În ultimele două decenii, 2,5 – 3 milioane de români au plecat la muncă în străinătate, iar numărul celor care se întorc înapoi în ţară este în continuare redus. Dacă ar lucra în România pe salariul mediu de 1.000 de euro brut, cei 3 milioane de români din străinătate ar aduce în consum 36 de miliarde de euro pe an, adică aproape jumătate din masa salarială totală din economie (de 67 de miliarde de euro în 2017).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Un producător de textile din Suceava: „Mulţi angajaţi pleacă în străinătate câte trei luni, dar le dăm concedii fără plată pentru că 95% dintre ei se întorc“

    Cei doi antreprenori deţin trei businessuri în producţia textilă şi au în prezent 240 de angajaţi, faţă de 320 anul trecut. „Avem o fluctuaţie constantă de personal în fiecare an şi aceasta este determinată de mai mulţi factori: avem angajaţi care s-au pensionat, angajaţi plecaţi în concediu de maternitate, am încercat să eficientizăm producţia cu un număr mai mic de angajaţi, dar există şi un număr mare de angajaţi care şi-au luat concediu fără plată pentru a pleca pentru o perioadă de o lună sau trei la cules de căpşuni sau sparanghel. Preferăm să le dăm concedii fără plată pentru că 95% dintre ei se întorc şi pentru că am investit în ei“, a spus Magdalena Pastramă.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Răsturnare de situaţie: Cum au ajuns românii să îşi cheltuie cea mai mare parte a banilor pe călătorii. Câţi bani dau românii pe o vacanţă

    Când vine vorba de evoluţia bugetului pe care românii îl ia în calcul pentru a călători, datele din studiul internaţional despre călătorii al Momondo arată că atunci când aleg pe ce să îşi cheltuiască banii, principala prioritate pentru ei au devenit călătoriile (34%), urmate de alimente, băuturi şi electrocasnice. Pentru a-şi permite o vacanţă, de exemplu, majoritatea (67%) pun în mod regulat bani deoparte. Referindu-se, în mod particular, la bugetul de călătorie pentru vacanţa de vară din 2018, studiul arată că majoritatea respondenţilor (37%) se aşteaptă să cheltuiască între aproximativ 416 şi 845 de euro de persoană. Acelaşi buget a fost o referinţă pentru români (36%) şi pentru vacanţa de vară din 2017, conform răspunsurilor primite de reprezentanţii platformei anul trecut.

    În ceea ce priveşte costurile unei vacanţe în străinătate cu avionul, datele momondo.ro indică o scădere a preţurilor pentru aceste destinaţii în 2018. De exemplu, costurile zborurilor spre Barcelona au scăzut în ultimii trei ani. Pentru un zbor dus-întors la clasa economic în 2016, românii au plătit în medie 793 lei, iar în 2017 în medie 718 lei. Pentru un zbor în 2018, călătorii plătesc în medie 522 lei de persoană. Roma rămâne cea mai ieftină destinaţie din top, cu plecare din Bucureşti, în 2018. Dintre românii care au plecat în călătorii mai lungi de o lună, cei mai mulţi au cheltuit sub 1.000 de euro pe lună, alegând destinaţii aproape de casă. 19% dintre respondenţii studiului au ales să descopere Europa de Est, majoritatea cu un buget de până în 1.000 de euro pe lună.

    Citiţi mai multe aici

  • Gabriela Firea ştie de ce nu se întorc românii din străinătate

    Gabriela Firea a participat, marţi, la Guvern, alături de premierul Viorica Dăncilă şi alţi reprezentanţi ai Guvernului, la lansarea Campaniei Naţionale „Informare acasă! Siguranţă în lume!”, destinată românilor din afara graniţelor.

    Edilul Capitalei a declarat, cu această ocazie, că românii din afară ezită să se întoarcă în ţară dacă văd tensiune în societate.

    ”Fiecare în parte, cei care reprezentăm autoritatea publică, fie că suntem aleşi sau numiţi, avem o răspundere. Cred că dacă ne facem fiecare datoria, rezultatul va fi unul deosebit. Dacă însă românii din afara graniţelor vor observa că în ţară, chiar dacă vin investiţii, chiar dacă facem şcoli, străzi, mai multe spitale, dar este permanent o stare de instabilitate, permanent o stare incertă, un conflict social şi o tensiune în societate, nu cred că le dăm un bun exemplu românilor”, a declarat, marţi, Gabriela Firea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • RATB, maşina timpului: În timp ce în străinătate se vorbeşte despre autobuze dotate cu cele mai noi tehnologii, RATB-ul din Bucureşti parcurge două staţii în 20 de minute

    În nicio altă ţară în care am mers cu transportul în comun nu mi s-a întâmplat să văd afişaje stricate în autobuze sau tramvaie. RATB-urile din Bucureşti sunt însă nişte maşini ale timpului, care te proiectează în trecut la fiecare călătorie. E o excepţie să mă uit pe ecranele din 133 şi să văd că afişează data şi ora corecte, cele mai multe rămânând încă blocate chiar şi cu 5 ani în urmă. E drept, sunt în acord cu ritmul în care merg autobuzele şi la fel şi cu felul în care arată.

    În fabrica de tramvaie şi trenuri Pesa din Polonia, la vreo trei ore distanţă de mers cu maşina de Varşovia, se vorbeşte despre vehicule de transport în comun în care, atunci când trec pe lângă un restaurant, pe un ecran în interiorul tramvaiului să se afişeze imagini din restaurant, pentru călătorii care ar fi interesaţi să intre.
    În Bucureşti, la câteva sute de ani distanţă în trecut, în 133 – şi nu e singurul, vă asigur – vocea din difuzor anunţă staţiile cu un delay de cel puţin trei opriri. Când autobuzul ajungea astăzi la Calea Victoriei, în difuzor se anunţa că urmează Piaţa Gemeni, adică cinci staţii în urmă.

    Ce repere îşi pot lua turiştii – fie ei străini sau veniţi din provincie – când ar vrea să se orienteze într-un oraş pe care nu îl cunosc? Ce fel de capitală europeană care vrea să aducă turişti să-i vadă parcurile, clădirile (şi acelea cu bulină, 171 fiind pericole publice în caz de cutremur) sau străzile cândva numite ale Micului Paris, nu le pune la dispoziţie minimul necesar pentru a se orienta în oraş, adică un sistem de afişaj şi de indicaţii corecte în mijloacele de transport în comun?

    „O să se facă 10 până trecem de Foişor, aşa a fost şi ieri, aşa e în fiecare zi”, spunea azi-dimineaţă la ora 9.30, un cetăţean din 133, când până la Foişor mai era o singură staţie de mers. Şi-a luat oricum marjă de timp şi a plecat mai devreme de acasă, căci catastrofa de trafic bucureştean nici măcar nu e o surpriză, ci o formă tristă de resemnare, căreia ne-am supus cu toţii, în lipsă de alternative.

    Cine are ghinionul să vrea să ajungă în 133 şi la Piaţa Romană, mai stă zece minute în trafic pentru încă o staţie pe care ar parcurge-o pe jos în mai puţin de cinci minute.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro