THR Marea Neagră (Turism, Hoteluri, Restaurante Marea Neagră- simbol bursier EFO) are în portofoliu 24 de unităţi de cazare, clasificate de la o stea până la patru, precum şi 20 de centre de alimentaţie publică. Hotelurile pe care le deţine sunt în staţiuni ca Eforie Nord, Eforie Sud, Venus, Saturn şi Neptun, însumând 7.984 de locuri de cazare. Multe hoteluri sunt nerenovate şi de câţiva ani scoase la vânzare. Compania mai deţine trei aqua park-uri şi patru baze de tratament.
Tag: statiune
-
Ce a mai rămas din COMOARA BĂRĂGANULUI? Reportaj în staţiunea unde altădată nu găseai un loc de cazare
Pe la mijlocul distanţei dintre Bucureşti şi Constanţa, când totul pare pierdut, iar buzele se mişcă spasmodic, rostind, tăcute, „water, water”, ca în bancul acela, celebru, zăreşti pe marginea drumului, prin ceaţa caniculei, la intrarea în Slobozia, indicatorul salvator: „Amara – 7 km”.
Uiţi de Mare, uiţi de munte, uiţi de supermarketul în care tocmai îţi puseseşi ultima speranţă, faci sensul giratoriu de vreo două-trei ori, până te dezmeticeşti, şi o iei în stânga, pe Şoseaua Amarei, spre Buzău, pe sub singurii copaci rămaşi în picioare, la margine de drum – restul fiind culcaţi la pământ, zice-se, de o directivă europeană.
-
Staţiunea din România cu peisaje spectaculoase şi izvoare terapeutice care a revenit la viaţă
Judeţul Covasna este cunoscut pentru aşezările sale de munte şi drumurile superbe care te duc la staţiuni precum Băile Tuşnad; dar nu toate locurile sunt cunoscute de turişti.
Unul dintre locurile mai puţin cunoscute în zonă este Balvanyos; aflată într-un cadru pitoresc, pe drumul ce la leagă Bixad de lacul Sf. Ana, Balvanyos oferă turiştilor ape terapeutice şi mâncare specifică zonei.
Gastronomia şi prietenia merg mână în mână la Festivalul Internaţional Pomana Porcului din staţiunea Băile Balvanyos; de altfel, autorităţile covăsnene au încercat în ultimii ani să promoveze evenimentele legate de turism în judeţ, iar promovarea tradiţiilor locale este asigurată şi de o serie de evenimente gastronomice, precum Parada Cârnaţilor de la Sfântu Gheorghe, Festivalul Cartofului de la Târgu Secuiesc, Concurs de preparare a tocăniţei la ceaun în oraşul Covasna, Festivalul Pescăresc la Belin sau Festivalul Vânătoresc de la Malnaş-Băi.
Balvanyos este o staţiune balneoclimaterică de interes local, situată în judeţul Covasna, la nord-vest de oraşul Târgu Secuiesc din acelaşi judeţ. Este caracterizată de prezenţa a numeroase izvoare de apă minerală.
Staţiunea este străbătută de drumul judeţean DJ113, care leagă Târgu Secuiesc – situat la intersecţia DN11 cu DN11B şi DN2D, de Bixad – situat pe DN12. Acesta trece prin pasul Turia (maghiară Torjai), situat între Munţii Bodoc – la sud şi Masivul Puturosu-Ciomatu – la nord. Din acest drum se desprinde spre nord derivaţia care duce la Lacul Sfânta Ana şi Tinovul Mohoş.
-
Staţiunea din România cu peisaje spectaculoase şi izvoare terapeutice care a revenit la viaţă
Judeţul Covasna este cunoscut pentru aşezările sale de munte şi drumurile superbe care te duc la staţiuni precum Băile Tuşnad; dar nu toate locurile sunt cunoscute de turişti.
Unul dintre locurile mai puţin cunoscute în zonă este Balvanyos; aflată într-un cadru pitoresc, pe drumul ce la leagă Bixad de lacul Sf. Ana, Balvanyos oferă turiştilor ape terapeutice şi mâncare specifică zonei.
Gastronomia şi prietenia merg mână în mână la Festivalul Internaţional Pomana Porcului din staţiunea Băile Balvanyos; de altfel, autorităţile covăsnene au încercat în ultimii ani să promoveze evenimentele legate de turism în judeţ, iar promovarea tradiţiilor locale este asigurată şi de o serie de evenimente gastronomice, precum Parada Cârnaţilor de la Sfântu Gheorghe, Festivalul Cartofului de la Târgu Secuiesc, Concurs de preparare a tocăniţei la ceaun în oraşul Covasna, Festivalul Pescăresc la Belin sau Festivalul Vânătoresc de la Malnaş-Băi.
Balvanyos este o staţiune balneoclimaterică de interes local, situată în judeţul Covasna, la nord-vest de oraşul Târgu Secuiesc din acelaşi judeţ. Este caracterizată de prezenţa a numeroase izvoare de apă minerală.
Staţiunea este străbătută de drumul judeţean DJ113, care leagă Târgu Secuiesc – situat la intersecţia DN11 cu DN11B şi DN2D, de Bixad – situat pe DN12. Acesta trece prin pasul Turia (maghiară Torjai), situat între Munţii Bodoc – la sud şi Masivul Puturosu-Ciomatu – la nord. Din acest drum se desprinde spre nord derivaţia care duce la Lacul Sfânta Ana şi Tinovul Mohoş.
-
Un weekend într-un hotel din Mamaia costă cât unul într-o staţiune de pe Coasta de Azur. Bulgarii practică tarife chiar şi de trei ori mai mici
Hotelierii bulgari de la Nisipurile de Aur practică tarife şi de trei ori mai mici.
Un cuplu care vrea să petreacă un weekend în staţiunea Mamaia, cea mai populară de pe litoralul românesc, trebuie să scoată din buzunar peste 750 de lei pentru două nopţi de cazare într-un hotel de trei stele, preţ similar cu cel practicat şi de hotelierii din staţiunea franceză Nisa de pe Coasta de Azur, una dintre cele mai populare destinaţii de vacanţă din Europa, potrivit unei analize a ZF. Analiza a luat în calcul perioada de cazare 29-31 iulie şi oferta de hoteluri prezentată de site-ul internaţional de rezervări booking.com.
Pe de altă parte, în staţiunea Nisipurile de Aur, de pe litoralul bulgăresc, se găsesc camere în hoteluri de trei stele la tarife de la 250 de lei pentru două nopţi de cazare, arată acelaşi site de rezervări.
„Este vorba de raportul cerere-ofertă care determină tarifele hotelierilor. În Mamaia, cererea este mult mai mare faţă de ofertă, infrastructura de cazare este limitată, sunt puţine hoteluri ce oferă servicii de calitate, de aici şi preţurile mari la cazare”, spune Sorin Ionescu, consultant în turism.
-
Se deschide prima staţiune exotică din România: Sat plutitor într-un peisaj de poveste – FOTO SI VIDEO
Judeţul Caraş-Severin înregistrează o nouă premieră – prima staţiune lacustră din România. Proiectul derulat cu fonduri de la Uniunea Europeană, de către un investitor privat prevede amenajarea în localitatea Berzasca a 30 de case suspendate pe piloni deasupra Dunării, care vor fi legate prin pontoane. Potrivit celor de la romani-buni.info, staţiunea îşi va deschide porţile la sfârşitul lunii iulie.
Vor exista piscine, restaurante, alei de promenadă, o pistă pentru biciclete, un punct de belvedere şi un port turistic, informează radioresita.ro. Valoarea proiectului intitulat ”Dreptul la Dunăre” se ridică la 1.800.000 lei.
În oglindă cu acest complex aproape finalizat, mai va fi încă unul identic, iar în mijloc – un restaurant. Satul lacustru de la Berzasca va fi unic, la fel ca şi locul unde va fi amplasat, Clisura Dunării fiind cel mai spectaculos defileu al fluviului.
32 de metri are o căsuţă de pe apă. Marius Liudimirescu are 42 de ani şi, de când se ştie, şi-a dorit să construiască o astfel de casă lacustră. E inginer-constructor, s-a specializat în Germania, iar acolo a învăţat că secretul unui astfel de sat stă în pilonii de metal şi structurile de lemn spun cei de la digi24.ro.
-
Ce făcea acest ”viking” în 1966 în faţa unui nou hotel din staţiunea Eforie Nord: seara ajungea în jurnalul de ştiri de la televizor. Imagini de arhivă
Un jurnal de ştiri din vara lui 1966 îl prezintă pe acest bărbat viking:
”Trăiască sezonul! Peste zece zile, noul hotel din Eforie Nord îşi va cunoaşte primii musafiri. Noii vikingi fac plajă metodologic şi admiră aceste corăbii lungi ale arhitecţilor români (n.r. hotelurile). Omul zăpezilor (n.r. un bărbat corpolent care intră în mare) dă un spectacol în premieră”.
Vezi aici ce făcea acest ”viking” în 1966 în faţa unui nou hotel din staţiunea Eforie Nord. VIDEO!
-
Ce făcea acest ”viking” în 1966 în faţa unui nou hotel din staţiunea Eforie Nord: seara ajungea în jurnalul de ştiri de la televizor. Imagini de arhivă
Un jurnal de ştiri din vara lui 1966 îl prezintă pe acest bărbat viking:
”Trăiască sezonul! Peste zece zile, noul hotel din Eforie Nord îşi va cunoaşte primii musafiri. Noii vikingi fac plajă metodologic şi admiră aceste corăbii lungi ale arhitecţilor români (n.r. hotelurile). Omul zăpezilor (n.r. un bărbat corpolent care intră în mare) dă un spectacol în premieră”.
Vezi aici ce făcea acest ”viking” în 1966 în faţa unui nou hotel din staţiunea Eforie Nord. VIDEO!
-
Cum ajuns să arate staţiunea care pe vremuri era numită de străini “Perla Carpaţilor” – GALERIE FOTO
În 1873, câştiga medalia de aur la Târgul Internaţional de la Viena. Trei ani mai târziu ridica medalia de argint la Berlin pentru ca în 1878 să obţină diploma de onoare a Târgului Internaţional de la Paris. Astăzi, staţiunea Borsec este în paragină.
Povestea locului supranumit “Perla Carpaţilor” începe în 1803, atunci când un austria pe nume Valentin Gunther a urmat un tratament la băile termale şi s-a vindecat de o boală considerată incurabilă. Întors la Viena, Gunther îi propune unei rude să facă comerţ cu apă adusă de la Borsec; pentru această afacere, cei doi au arendat localitatea Borsec de la comunele Lazărea şi Ditrău, care erau proprietarele.
În 1804, membri ai familiei Gunther reuşesc să negocieze un contract valabil timp de 28 de ani şi pornesc construcţia unei fabrici de sticlă, pentru a putea îmbutelia apa. Producţia a început în 1806, an în care au fost îmbuteliaţi peste 3 milioane de litri de apă minerală. Un detaliu interesant: apa îmbuteliată provenea doar de la izvoarele 1 şi 2, iar procesul avea loc doar în zilele cu soare, atunci când presiunea atmosferică era maximă (prin urmare, şi conţinutul de dioxid de carbon era crescut).
A urmat o perioadă de glorie pentru Borsec, transformată spre sfârşitul anilor 1800 într-o staţiunea luxoasă, cunoscută pentru proprietăţile benefice ale apelor de acolo. În perioada interbelică şi comunistă, Borsecul a continuat să prospere. La mijlocul anilor ’70, în localitatea harghiteană erau peste o sută de unităţi de cazare. Astăzi, au rămas mai puţin de zece.
Momentul revoluţiei a fost momentul în care Borsec a început să se stingă. Privatizările din anii ’90 au fost făcute în grabă, fără să se dea atenţie cui şi în ce condiţii sunt vândute spaţiile. În doar câţiva ani, “Perla Carpaţilor” şi-a pierdut toată strălucirea.
Lovitura de graţie a fost dată de închiderea bazei de tratament balnear din 2001, moment în care localitatea şi-a pierdut statutul de staţiune balneo-climaterică primit în 1953, dar şi pe cel de staţiune turistică de interes naţional, iar vilele au început să se degradeze, ducând la “un aspect estetic dezolant”, unul dintre punctele slabe trasate în interiorul Agendei Locale din 2005, valabil, se pare, şi pentru 2012.
LOCUL DIN ROMÂNIA CARE I-A ATRAS PE CEI MAI BOGAŢI AUSTRIECI – GALERIE FOTO
-
Noul Paradis Românesc. Staţiunea din munţi cu plaje artificiale la 900 de metri altitudine
Acum, Colibiţa poate fi declarată doar staţiune turistică de interes local
Situată la o altitudine de 900 de metri, localitatea Colibiţa este poarta de intrare în Munţii Călimani. Din 1923, Colibiţa a funcţionat ca staţiune balneo-climaterică până în 1975, însă apoi construcţiile s-au degradat. În 1980, întreaga aşezare, inclusiv staţiunea, au dispărut cu totul, aici fiind amenajat un lac de acumulare, iar satul a fost strămutat.
Totuşi, numărul mare de turişti şi frumuseţea zonei au determinat autorităţile să se implice pentru reatestarea staţiunii Colibiţa, conform actualelor legi. Acum, Colibiţa poate fi declarată doar staţiune turistică de interes local, doarece nu îndeplineşte cerinţele unei staţiuni de interes naţional. Până în urmă cu zece ani, la Colibiţa erau doar vreo 50 de case ale localnicilor strămutaţi., însă în ultimii zece ani zona s-a dezvoltat şi au fost construite aproximativ 400 de case de vacanţă, vile şi pensiuni. Acum, turismul este în plină ascensiune, fiind amenajat pe malul lacului un complex turistic privat, unde o noapte de cazare costă circa 70 de lei, în timp ce un bungalow de lux cu vedere la lac costă circa 450 de lei.
Numărul locurilor de cazare este însă foarte mic faţă de cerere, deoarece, potrivit autorităţilor, tot mai mulţi turişti ar dori să petreacă la munte câteva zile de relaxare. Zona oferă numeroase posibilităţi de destindere pentru iubitorii muntelui: excursii, drumeţii (Tăul Zânelor, izvorul de apa minerală Borcut, trasee montane – traseu marcat de 3,5 ore până în Vf. Bistricioru, Castel Dracula situat în Pasul Tihuta – 1100 metri alitudine), ciclism montan, caiac, alpinism, pescuit, plimbări cu sania, dar şi plimbări cu barca pe lac.
Proprietăţile curative ale aerului din zonă au fost confirmate într-un studiu
Poveştile celor care s-au vindecat de tuberculoză datorită proprietăţilor curative ale aerului din zonă au fost confirmate printr-un studiu comandat de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, care a vrut să vadă dacă aerul de la Colibiţa este într-adevăr special.
“În urma studiului de aer a rezultat că valoarea concentraţiei maxime de ozon măsurată în Colibiţa este de 90 micrograme/m3. Valoarea medie în România este de 72,6 micrograme/m3. Peste 120 micrograme/m3 aerul nu mai este respirabil. O concentraţie asemănătoare de ozon în aer şi un aer la fel de pur se mai găseşte în Soveja (Vrancea). Aceste cote sunt similare cu cele din Alpi”, afirmă preşedintele Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Emil Radu Moldovan.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Sursa Foto:Peter Lengyel