BusinessMagazin

Tag: spitale

  • Pacientă cu leziuni pulmonare, refuzată de trei spitale, vindecată la Timişoara

    Ergica Ştirban a fost diagnosticată cu coronavirus, în luna martie şi a stat trei săptămâni în Spitalul Judeţean Suceava. A avut o formă gravă a bolii, iar după externare, a rămas cu sechele pulmonare

    A încercat să facă recuperare la patru spitale, însă toate au refuzat-o. Ergica şi-a încercat norocul şi la Timişoara, unde a fost primită, a făcut recuperare şi a plecat acasă perfect sănătoasă. 

    Erjica Ştirban este una dintre pacientele confirmate cu COVID-19, în focarul de la Suceava. La ea boala s-a manifestat sever, a făcut pneumonie bilaterală şi nu credea că mai scapă cu viaţă. A stat internată în infernul de la Spitalul Judeţean Suceava, trei săptămâni. Femeia spune că în fiacare zi a trăit cu frica morţii. După externare a continuat să se simtă rău.

    Noul coronavirus a lăsat urme adânci în plămânii femeii. Ergica avea dificutăţi de respiraţie şi de concentrare, obosea repede şi simţea dureri permanente în spate. Îi era teamă că va avea nevoie de oxigen toată viaţa. A vrut să înceapă şedinţele de recuperare post COVID-19, însă a fost refuzată la toate cele trei spitale la care a bătut la uşă. Într-un final a trimis un mail la Spitalul Victor Babeş din Timişoara unde spre surprinderea ei a fost acceptată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Jumătate dintre judeţele ţării au sub zece medici infecţionişti pentru sute de mii de pacienţi. În total, sunt 700 de medici infecţionişti în toată ţara, în plină pandemie de COVID-19

    ♦ Doar 1% din totalul medicilor din România sunt infecţionişti, specialişti importanţi în tratamentul pacienţilor cu COVID-19 ♦ Sunt 20 de judeţe cu sub zece medici infecţionişti, iar cele mai afectate sunt Ialomiţa, Giurgiu, Mehedinţi ♦ Capitala adună 25% din totalul de medici infecţionişti din ţară.

    Zeci de spitale funcţionează fără infecţionist sau cu un deficit major de personal în această specialitate me­dicală, iar problema lipsei medicilor în plină pandemie de COVID-19 pune şi mai mare presiune pe sistemul medical de stat, dincolo de numărul în creştere de cazuri de infectare cu noul virus.

    Ilfov, Ialomiţa, Tulcea, Giurgiu, Mehedinţi sunt judeţele unde există un medic sau doi infecţionişti, specialişti vitali în buna gestionare a protocoalelor din spitale astfel încât să fie limitată răspândirea virusului, dar şi a tra­tamentului pacienţilor cu Covid. Datele sunt furnizate de Colegiul Medicilor din România (CMR), la solicitarea ZF, şi cuprind medicii cu drept de liberă practică, pe specialitatea de boli infecţioase.

    „A crescut foarte mult necesarul, cu atât mai mult cu cât nu avem acoperire la nivel naţional, sunt încă spitale care nu au propriul infecţionist sau au even­tual contracte de colaborare şi atunci este clar o nevoie crescută în acest domeniu“, a spus medicul infecţionist Valeriu Gheorghiţă, de la Spitalul Militar Carol Davila din Bucureşti.

    Sunt spitale care au găsit soluţii în cadrul altor secţii din spitale, cum ar fi cea de epidemiologie sau pneumologie, medicii specialişti din aceste ramuri ocupându-se de pacienţii suspecţi sau confirmaţi cu noul virus.

    „În mo­men­tul de faţă este o situaţie la nivel de ţară pentru că s-a suplimentat foarte mult nu-mă­rul de paturi. Avem patru medici infecţionişti încadraţi, avem şi medicul nostru epidemiolog din cadrul spitalului care şi-a luat specialitatea boli infec­ţioase. Din păcate în această perioadă nu avem cum să atragem alţi colegi pentru că toţi care au specialitatea într-un fel sau altul sunt blocaţi în alte spitale. Deocamdată stăm bine, noi ne asi­gurăm, dar creşte foarte mult n­umărul de cazuri, trebuie să supli­men­tăm numărul de paturi şi este mai greu de gestionat“, a spus pentru ZF Elena Bololoi, director de îngrijiri la Spitalul Judeţean de Urgenţă Drobeta- Turnu Severin.

    Mehedinţiul de altfel este la coada cla­samentului privind numărul de me­dici infecţionişti, iar în Spitalul Judeţean din Drobeta-Turnu Severin s-a luat mă­sura ca me­di­cii de la pneu­mo­lo­gie să facă parte din echi­pa cu medicul de boli infec­ţioase. Ju­de­ţul Mehe­dinţi are 241.000 de lo­cuitori, po­tri­vit celor mai recente date.

     

    „În această perioadă me­dicul infecţionist este vital pentru că de la momentul în care se prezintă un pacient cu suspiciune trebuie să fie consultat, testat de un medic de boli in­fecţioase, apoi se continuă conduit tera­peutică în funcţie de diagnostic“, a mai spus Elena Bololoi.

    Şi Brăila se confruntă cu un deficit de medici infecţionişti, doar patru medici infecţionişti asigurând asistenţa medicală, potrivit datelor CMR.

    „În spital există patru medici de specialitate boli infecţioase şi un medic pediatru“, a transmis pentru ZF Mihaela Ra­soveanu, managerul Spitalului Ju­de­ţean Brăila. Oficialul spitalului a răspuns că se descurcă „greu“ cu deficitul de medici pe această specializare.

    Spitalul orăşenesc Găeşti de exemplu, unitate transformată recent în spital care preia doar pacienţi cu COVID-19, nu are medic infecţionist, din informaţiile din presa locală. În plus, spitalul funcţionează cu deficit de medici pe mai multe specialităţi.

    La polul opus, marile centre univer­sitare atrag ca un magnet medicii, iar Bu­cureşti de exemplu are un sfert din totalul me­dicilor infecţionişti din ţară, 180 de specialişti. Capitala este urmată de Cluj, Iaşi şi Timiş în topul celor mai bine pre­gătite zone cu medici infecţionişti.

    De altfel, polarizarea din ramura bolilor infecţioase este o replică a diferenţelor dintre zone la tot ceea ce înseamnă sistem sanitar, de la număr de spitale, la număr de medici pe fiecare specialitate.

     

    De unde vine deficitul de medici infecţionişti?

    Din calculele ZF pe baza datelor dis­ponibile, 1,1% din totalul de medici din România sunt infecţionişti, o spe­cia­litate medicală de care este însă nevoie permanent pentru a ţine sub con­trol infecţiile, fie că este vorba de cele nosocomiale, fie că este cazul unei pan­demii ca în situaţia actuală. În total, sunt 60.000 de medici în România, po­tri­vit celor mai recente date de la Statistică.

    Totuşi, organizarea sistemului medical nu a încurajat studentţii la medicină să aleagă această specialitate, secţiile de boli infecţioase fiind separate de spitale. În acest timp însă, nevoia de medici infecţionişi a crescut, lucru care a dus la acest deficit din prezent.

    „Fiind specialităţi mono­disci­pli­nare, ele nu erau integrate din cauza contextului epidemiologic într-un spital pentru că erau acele boli contagioase şi era mai greu de creat circuite. A crescut necesarul de specialişti în boli infec­ţioase pentru că în momentul de faţă, con­form legislaţiei, fiecare spital ar trebui să aibă măcar un medic infec­ţionist la 400 de paturi, integrat în ser­viciilor de prevenire a infecţiilor aso­ciate asistenţei medicale“, a spus pentru ZF medicul infecţionist Valeriu Gheor­ghiţă, de la Spitalul Carol Davila Din Bucureşti. În plus, mai explică medicul, specialitatea de boli infec­ţi­oase nu este dezvoltată în sistem privat, nefiind atrac­tivă pentru stu­denţi, fiind o ra­mură a medicină complicată, aşa cum o arată şi actuala situaţie sanitară.

    „România în mod particular are această specialitate de sine stătătoare pentru că în foarte multe ţări, inclusiv în Europa, specialitatea de boli infecţioase este cumva o supra-specializare din specialitatea de medicină internă. Nu poţi să faci ca atare boli infecţioase. Trebuie să faci medicină internă şi ulterior te poţi supra-specializa“, a mai spus medicul.

    El a explicat că medicul infecţionist par­ticipă alături de ceilalţi specialişti în epi­demiologie, management, terapie intensivă, pneumologie la crearea de circuite ale pacientului, de la primire, triaj. Tot specialistul infecţionist ela­bo­rează protocoalele locale de diagnostic şi tratament, se ocupă şi de moni­torizarea şi tratamentul pacienţilor.

    georgiana.mihalache@zf.ro

     

     

     

  • Firea: În Bucureşti, sunt suficiente paturi de spital şi există personal care să trateze COVID-19

    În Bucureşti, sunt suficiente paturi de spital şi există personal care să trateze pacienţii cu COVID-19, susţine primarul general, Gabriela Firea, care răspunde vocilor care spun că nu mai sunt locuri la ATI în spitalele din Capitală.

    „20 din cele 25 de ventilatoare mecanice mobile recent achiziţionate de Primăria Capitalei, prin ASSMB, le punem la dispoziţie, pe perioada pandemiei, Ministerului Sănătăţii, care zilnic transmite că nu mai sunt paturi de ATI în spitalele din Bucureşti şi nici ventilatoare mecanice. Subliniez încă o dată faptul că raportările Ministerului Sănătăţii se referă doar la numărul de paturi normale şi de ATI alocate în martie pentru tratarea infecţiei COVID-19 în spitalele de linia 1, 2 şi suport, adică şase la număr (Victior Babeş, Matei Bals, Colentina, Marius Nasta, Carol Davila, Maternitatea Bucur) şi nu la toate paturile normale şi de ATI din spitalele bucureştene, în număr de 45”, a scris, sâmbătă, pe Facebook, Gabriela Firea.

    Conform sursei citate, „este de neacceptat dezinformarea pe care o face guvernul prin ministerul de resort”.

    „Şi azi, sunt spitale de linia 1 şi 2 care deţîn 600-700 de paturi normale şi 50-60 de paturi de ATI care au alocat pt tratarea COVID-19 doar 200-300 de paturi normale şi câte 20 de paturi de ATI, pe motiv că nu au personal. Dar acestea există fizic. De ce nu se extind aceste secţii cu resursele existente? Şi de ce nu se preocupă imediat (însemnând acum) Ministerul Sănătăţii să transfere medici de ATI de la alte spitale din Bucureşti, pentru a putea răspunde prompt nevoilor pacienţilor? Sau le convine să anunţe la televizor că au trimis un pacient la Ploieşti, pentru că nu mai erau paturi ATI libere în Bucureşti?! Mai mare ruşinea! Sunt şi suficiente paturi de spital, de toate categoriile, există şi personal medical foarte bine pregătit!”, conform primarului Capitalei.

    Potrivit secretarului de stat în MAI Raed Arafat, în spitalele din Bucureşti, pentru tratarea bolnavilor de COVID-19 nu mai era, vineri după-amiază, niciun loc liber la terapie intensivă.

  • Cum au reuşit spitalele private de la noi să se ferească de COVID-19, în timp ce spitalele de stat au devenit adevărate focare

    Cele mai mari focare de Covid-19 au fost spitalele publice. La Spitalul Judeţean Suceava s-au infectat cu SARS COV 2 peste 1000 de pacienţi şi cadre medicale. Peste 3000 de angajaţi din sistemul sanitar sunt infectaţi cu Sars Cov 2

    Oficial nu se ştie cât personal medical din spitalele de stat este testat. Dr. Andrei Rogoz, medic la spital privat: imediat ce am avut testele, am testat toţi medicii şi pacienţii

    Dr. Andrei Rogoz, medic de boli infecţioase la Spitalul Sanador, explică de ce în unitatea privată nu au existat focare de Covid 19 în cele 4 luni de epidemie.

    Dr. Rogoz spune că au existat încă de la început circuite clare, şi că imediat ce au apărut pe piaţă testele de diagnostic a luat decizia alături de echipa sa de a testa tot personalul medical şi toţi pacienţii, chiar dacă nu aveau simptome de boală.
    În spital toţi medicii purtau deja măşti, pe când acest lucru era doar o recomandare.

    Asta în vreme ce la Suceava, Braşov  sau Deva, conducerea militară a stabilit reguli stricte pentru traseul pacienţilor, abia după ce în spitale s-au infectat sute de medici şi pacienţi.

    În spitalele de stat sunt testate oficial cadrele medicale simptomatice, conform protocoalelor Ministerului Sănătăţii. În realitate însă, Grupul de Comunicare Strategică nu anunţă câţi medici şi asistenţi  sunt testaţi, sau de unde sunt pacienţii infectaţi, ci doar numărul total de teste făcute.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum au reuşit spitalele private de la noi să se ferească de COVID-19, în timp ce spitalele de stat au devenit adevărate focare

    Cele mai mari focare de Covid-19 au fost spitalele publice. La Spitalul Judeţean Suceava s-au infectat cu SARS COV 2 peste 1000 de pacienţi şi cadre medicale. Peste 3000 de angajaţi din sistemul sanitar sunt infectaţi cu Sars Cov 2

    Oficial nu se ştie cât personal medical din spitalele de stat este testat. Dr. Andrei Rogoz, medic la spital privat: imediat ce am avut testele, am testat toţi medicii şi pacienţii

    Dr. Andrei Rogoz, medic de boli infecţioase la Spitalul Sanador, explică de ce în unitatea privată nu au existat focare de Covid 19 în cele 4 luni de epidemie.

    Dr. Rogoz spune că au existat încă de la început circuite clare, şi că imediat ce au apărut pe piaţă testele de diagnostic a luat decizia alături de echipa sa de a testa tot personalul medical şi toţi pacienţii, chiar dacă nu aveau simptome de boală.
    În spital toţi medicii purtau deja măşti, pe când acest lucru era doar o recomandare.

    Asta în vreme ce la Suceava, Braşov  sau Deva, conducerea militară a stabilit reguli stricte pentru traseul pacienţilor, abia după ce în spitale s-au infectat sute de medici şi pacienţi.

    În spitalele de stat sunt testate oficial cadrele medicale simptomatice, conform protocoalelor Ministerului Sănătăţii. În realitate însă, Grupul de Comunicare Strategică nu anunţă câţi medici şi asistenţi  sunt testaţi, sau de unde sunt pacienţii infectaţi, ci doar numărul total de teste făcute.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O bancă din România oferă gratuit 1.000 de pachete de vacanţă celor care au luptat în prima linie împotriva COVID-19

    CEC Bank, instituţia financiară cu cea mai extinsă reţea teritorială din România, oferă 1.000 de pachete de vacanţă gratuite salariaţilor din spitalele care au luptat în prima linie împotriva COVID-19.

    Pachetele de vacanţă, valabile în perioada 1 septembrie 2020 – 1 septembrie 2022, includ trei nopţi de cazare, în unităţi hoteliere de 4 şi 5 stele din rândul clienţilor CEC Bank, instituţia urmând să suporte integral costurile aferente, cu plata în avans către hotelurile partenere.

    “Noua campanie este modul în care vrem să ne arătăm recunoştinţa faţă de cei care au avut grijă de sănătatea noastră şi a celor dragi în perioada dificilă prin care am trecut.  În plus, am implicat în campanie şi în schema noastră de sprijin şi companiile hoteliere, clienţi ai băncii, care au trecut printr-o situaţie foarte dificilă, în contextul restricţiilor impuse pentru limitarea răspândirii coronavirusului”, explică Bogdan Neacşu, Preşedinte, Director General al CEC Bank.

    Pachetele de vacanţă acordate de CEC Bank se adresează salariaţilor din spitalele de asistenţă pentru cei diagnosticaţi cu COVID-19 şi spitale suport, conform Ordinului Ministrului Sănătăţii 623/2020 cu modificările ulterioare.

  • Donaţiile companiilor private în lupta împotriva COVID-10 continuă. Superbet a donat teste şi mijloace de protecţie pentru trei spitale

    Grupul Superbet a anunţat că susţine în continuare prin donaţii pe cei aflaţi ȋn linia ȋntâi a luptei împotriva COVID-19, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Astfel, Superbet a anunţat că susţine printr-o donaţie proiectul mai amplu “Împreună Testăm Cadrele Medicale din România”, derulat cu sprijinul Colegiului Medicilor din România şi menit să asigure sănătatea cadrelor medicale şi a pacienţilor. Testele de detecţie şi de tip RT-PCR achiziţionate au ajuns la două spitale din Bucureşti şi din ţară – Spitalul de Pneumofiziologie “Marius Nasta”şi Spitalul Judeţean de Urgenţă Drobeta-Turnu Severin.

    În cadrul aceleiaşi campanii de data aceasta cu susţinerea INACO – Iniţiativa pentru Competitivitate, Superbet a livrat şi montat pereţi despărţitori la parterul Spitalului Universitar din Bucureşti pentru a spori siguranţa celor care îl tranzitează.

    “Continuăm în direcţia pe care ne-am ales-o pentru campania #PariemPeBine. Adică, să fim alături de cei care salvează vieţi şi să-i ajutăm în SuperEforturile pe care le fac. Putem găsi mereu cuvinte frumoase, dar e mai greu să găsim timp pentru a ne arăta recunoştinţa prin fapte faţă de ei. Considerăm că orice ajutor – oricât de mic – poate face diferenţa, dacă vine la timp şi dacă este din suflet”, a declarat Augusta Dragic, preşedintele Fundaţiei Superbet.

    Donaţia Superbet este o contribuţie financiară şi logistică la proiectul “Împreună testăm cadrele medicale din România”, un demers fondat de avocatul Viviana Boţoacă, de Dr. Arhitect Adrian Arendt şi de Şerban Georgescu, director Catedra de Studii Asiatice în cadrul Universităţii Româno Americane.

    “Cu ajutorul cetăţenilor binevoitori şi al companiilor responsabile din ţară, continuăm proiectul privind testarea cadrelor medicale din România. În data de 18 mai, 320 de teste au fost donate către Institutul de Pneumologie ‘Marius Nasta’, în vederea testării cadrelor medicale, iar către Spitalul Judeţean Drobeta Turnu Severin au fost donate 96 de teste tip RT-PCR  şi 120 de teste detectie IgG/IgM Covid19”, a detaliat avocatul Viviana Boţoacă, aflată şi ea în prima linie a celor care fac eforturi să fie alături de cadrele medicale.

    Fondat în 2008, Superbet este liderul industriei de pariuri sportive din România.

     

  • O nouă descoperire de la spitalele din Wuhan: Coronavirusul persistă în aer în spaţiile aglomerate închise

    Noul coronavirus persistă în aer în spaţiile aglomerate lipsite de ventilaţie, conform unui studiu realizat în Wuhan, China, citat de Bloomberg.

    La două spitale din Wuhan, China, cercetătorii au descoperit părţi mici din materialul genetic al virusului care pluteau în aerul din toaletele spitalului, precum şi în camerele în care cadrele medicale îşi dau jos echipamentele de protecţie.

    Studiul a fost publicat luni în jurnalul medical Nature Research, însă cercetătorii nu au reuşit să determine dacă aceşti aerosoli ar putea cauza îmbolnăviri.

    Cât de uşor se poate răspândi virusul prin aer – a fost o întrebare care a stârnit multe dezbateri până acum. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a transmis că riscul se limitează la circumstanţe specifice, plecând de la o analiză a peste 75.000 de cazuri din China, unde nu a fost identificată transmisia pe calea aerului.

    Însă pe măsură ce virusul avansează şi pandemia se apropie de 3 milioane de îmbolnăviri la nivel global, oamenii de ştiinţă încearcă să determine cu exactitate modul în care se desfăşoară contaminările.

    Oamenii produc două tipuri de stropi atunci când respiră, tuşesc sau vorbesc. Stropii mai mari ajung pe o suprafaţă înainte să se evapore, ceea ce duce la infectarea obiectelor pe care se aşează. Stropii mai mici – cei care duc la formarea de aerosoli – pot rămâne în aer chiar şi pentru câteva ore.

    Echipa de cercetători condusă de Ke Lan de la Universitatea din Wuhan a experimentat cu aşa-numite capcane de aerosoli – aplicate atât în interiorul cât şi în exteriorul celor două spitale situate în oraşul considerat a fi punctul de plecare al pandemiei.

    Cercetătorii au descoperit puţini aerosoli în secţiile unde erau internaţi pacienţii, în magazine şi în clădirile rezidenţiale. Totuşi, au descoperit mult mai mulţi aerosoli de acesst tip în toalete şi în două zone prin aglomerate prin care circulă mulţi oameni.

    Mai mult, au descoperit concentraţii ridicate în camerele în care cadrele medicale renunţă la echipamentul de protecţie.

    Descoperirile studiului subliniază importanţa ventilaţiei, a distanţării sociale şi a unor eforturi sanitare sporite, au notat cercetătorii.

  • Două ventilatoare achiziţionate din donaţiile făcute pe platforma creată de eMAG, Banca Transilvania, Mobexpert şi Bitdefender au ajuns în spitalele aflate în linia întâi în lupta cu coronavirusul

    Două ventilatoare necesare pentru bolnavii de Covid-19 aflaţi în stare gravă au ajuns la spitale din Suceava şi Bucuresti, după ce au fost achiziţionate prin intermediul platformei „Donează pentru linia întâi”, creată de eMAG, Banca Transilvania, Mobexpert şi Bitdefender.

    Lipsa ventilatoarelor a fost încă de la începutul crizei una dintre problemele sistemului medical în toată lumea, iar cele două ventilatoare de tip Mindray SV600 au ajuns la Spitalul Judeţean Suceava, respectiv Spitalul Clinic Victor Babeş din Bucureşti. Acestea dispun de tehnologii avansate de asistenţă clinică şi îi ajută pe medici să salveze vieţile celor aflaţi în stare gravă.

    Citeşte continuarea articolului pe www.zf.ro

  • Ipocrizie de oameni bogati: de la celebrităţi bogate care îi îndeamnă pe oameni să stea acasă din casele lor luxoase sau de pe iahturi, la cei care s-au testat de COVID înaintea tuturor

    Clipurile în care celebrităţi bogate îndeamnă din casele lor luxoase, din ranch-uri uriaşe sau din izolarea pe iahturi oamenii să stea acasă sunt ipocrite pentru unii. Financial Times a scris despre acest lucru, la fel şi The Guardian. Sunt ziare puternice, cu public fidel şi numeros. The New York Times a făcut un studiu în SUA, o economie unde inegalitatea este la ea acasă, în care se arată că „a sta acasă în timpul coronavirusului este un lux”.

    Bogaţii şi-au permis să se retragă mai devreme – limitându-şi astfel expunerea la virusul care provoacă pandemia – decât oamenii de rând, obligaţi să rămână activi mai mult timp pentru a-şi câştiga traiul. Ziarul a tras această concluzie pe baza datelor privind locaţia persoanelor furnizate de serviciile de telefonie mobilă.

    De asemenea, oamenii cu bani şi-au permis să se testeze de COVID din timp. Asupra acestui lucru atrage atenţia The Atlantic. Tot în SUA, când testul pentru SARS-CoV-2 al jucătorului vedetă de baschet Rudy Gobert a ieşit pozitiv, s-a simţit un scurt moment de panică naţională. Mijlocaşul clubului de baschet Utah Jazz a fost în contact strâns cu coechipierii, personalul şi fanii care căutau autografe.

    Atinsese mânerele uşilor, mingiile, microfoanele, dispozitivele de înregistrat – ar fi putut transmite virusul la sute de oameni. Asociaţia Naţională de Baschet (NBA) a acţionat agresiv. După doar câteva ore, statul Oklahoma testase deja 58 de jucători şi membri ai personalului de la Utah Jazz şi Oklahoma City Thunder. Jucătorilor de la Raptors din Toronto, care au jucat cu Jazz cu două zile înainte, li s-au făcut şi lor teste, din precauţie.

    Unul dintre coechipierii lui Gobert, Donovan Mitchell, a fost găsit pozitiv. Restul testelor au fost negative. NBA a suspendat totuşi sezonul. Acţiunea rapidă a contrastat puternic cu răspunsul la nivel de stat. Spre exemplu, în perioada 6 – 12 martie, statul Alabama – care a anunţat primul caz confirmat de COVID-19 – a efectuat doar 12 teste. În Oklahoma, Utah Jazz a consumat 20% din întregul stoc de kiturilor de testare ale statului.

    „Oamenii vor să vorbească despre acest virus ca despre un agent patogen care nu face discriminare, dar nu este chiar aşa”, spune Ashwin Vasan, profesor de sănătate publică la Universitatea Columbia. „Virusul atacă direct prin fisurile societăţii noastre.”

    În Financial Times, Angus Deaton, autor alături de Anne Case al cărţii „Moarte şi disperare şi viitorul capitalismului”, scrie că oamenii din păturile superioare ale societăţii sunt mai sănătoşi şi trăiesc mai mult. Cu toate acestea, pandemia de COVID-19 pare că oferă o excepţie de la regulă – este o infecţie care nu-i iartă pe liderii mondiali, pe politicienii de rang înalt sau chiar pe membrii caselor regale şi nici pe celebrităţi.

    Pe măsură ce bursele de acţiuni se prăbuşesc, boala loveşte la fel de feroce portofelele precum atacă plămânii. Companiile din industria farma lucrează din greu pentru a dezvolta teste, pe care le vor furniza gratuit, şi investesc în dezvoltarea rapidă a unui vaccin. În SUA, o industrie scumpă arată lumii un chip mai blând. În Marea Britanie, un sistem naţional de sănătate cronic subfinanţat se confruntă cu un tsunami de cazuri de îmbolnăviri şi decese. Poate că pandemia de COVID-19 va inversa inegalitatea crescândă din ultimele decenii. Dacă da, este puţin probabil ca aceste efecte ale virusului să dureze. Istoria arată că în epidemiile anterioare, în fazele incipiente, când bolile sunt noi sau slab înţelese, cei bogaţi şi puternici nu sunt scutiţi.

    Cu timpul, situaţia se schimbă. În Anglia modernă timpurie, ciuma şi bolile epidemice erau încă un flagel frecvent. Speranţa de viaţă a fluctuat sălbatic, scăzând brusc atunci când variola sau ciuma cuprindea ţara. Speranţa de viaţă la naştere era aceeaşi în 1800 ca în 1550. În cea mai mare parte a timpului, aristocraţia nu s-a descurcat mai bine; ducii şi familiile lor bogate trăiau la fel de mult (sau de puţin) ca lucrătorii, slujitorii sau iobagii. Nimeni, bogat sau sărac, nu a înţeles cum să evite ciuma şi nici cum să se protejeze de variolă.

    O schimbare esenţială a venit odată cu variolizarea – o formă incipientă de imunizare împotriva variolei – şi mai târziu cu vaccinarea. Inocularea s-a extins printre păturile sociale, dar începând cu familia regală. A ajuns la mulţime mult mai târziu şi mai lent. Ducii au început să trăiască mai mult în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, dar creşterea longevităţii generale nu s-a manifestat serios până în anii 1850. Cei bogaţi şi puternici s-au descurcat mai bine, odată ce şi-au dat seama ce să facă – sau după ce cineva şi-a dat seama pentru ei. De atunci, sănătatea mai bună a celor avuţi este documentată anecdotic şi în statisticile naţionale, fie ele şi înscrise în piatră.

    Pietrele funerare dintr-un cimitir din Glasgow sunt mai mari şi mai ostentative atunci când datele arată că defunctul a ajuns la bătrâneţe. În ultimii ani, pe măsură ce speranţa de viaţă la nivel naţional s-a apropiat de stagnare, mortalitatea în Anglia a crescut în zonele mai defavorizate din nord şi a scăzut în sud-estul mai activ economic. Americanii zilelor noastre aflaţi în al patrulea deceniu de viaţă trăiesc mai mult cu 15 ani dacă declaraţiile lor fiscale arată că au un venit din top 1% comparativ cu cei 1% de la nivelul cel mai de jos al societăţii. Începând cu mijlocul anilor 1990, decalajul educaţional în ceea ce priveşte vârsta morţii s-a lărgit. Numărul celor care „mor din disperare” – prin sinucidere, supradozaj de droguri şi boli hepatice cauzate de alcool – s-a ridicat în SUA de la 65.000 în 1995 la 150.000 în 2018, sprijinit de utilizarea la scară largă şi de abuzul de OxyContin şi alţi opioizi.

    Aproape toată creşterea a fost în rândul americanilor mai puţin educaţi. O diplomă universitară de patru ani a reprezentat un certificat de exceptare aproape infailibil. În aceeaşi perioadă, de creşterea de şase ori a preţurilor acţiunilor, măsurată prin evoluţia S&P 500, au beneficiat în mod disproporţionat americanii mai înstăriţi, care sunt mai susceptibili să deţină acţiuni, direct sau prin planurile de pensie. Între timp, câştigul mediu pe oră pentru salariaţii obişnuiţi, ajustat la inflaţie, abia dacă depăşeşte nivelul anilor ’70.

    Va inversa aceste tendinţe pandemia de COVID-19? Datele sunt disponibile doar parţial. Testarea în SUA şi Marea Britanie a fost extrem de inadecvată. Poate că virusul este astăzi cum au fost variola sau ciuma bubonică din Europa înainte ca aceste boli să fie bine înţelese şi tratabile. Acest virus este nou, nimeni nu are imunitate şi, în afară de autoizolare, oamenii de azi sunt la fel de neputincioşi ca oraşul italian Pistoia în anii 1630-31, când autorităţile au blocat porţile împotriva ciumei şi au expulzat străinii.

    Desigur, comercianţii săi pofticioşi după bani au insistat pe o deschidere temporară pentru toţi cei de veneau acolo pentru a facilita exportul vinului. Unii directori de firme fac astăzi presiuni mari pentru un sfârşit prematur al distanţării sociale. Dar 400 de ani au făcut o diferenţă. ARN-ul coronavirusului a fost decodificat rapid – nu va trebui să aşteptăm secole pentru un vaccin sau un tratament. Cu toate acestea, şansele sunt ca, odată ce vom şti să controlăm virusul, nu toată lumea va beneficia în egală măsură de succes.

    Odată ce pandemia se va termina, scenariul cinic este ca producătorii farma şi spitalele din SUA să devină mai puternici şi mai bogaţi ca niciodată până acum. Sau poate că nu. Dacă americanii vor fi indignaţi de costurile tratamentului sau de un tratament preferenţial pentru doar câţiva, ei cel puţin ar putea să solicite ca asistenţa medicală să ajungă sub controlul comunităţii. În Marea Britanie, indignarea privind pagubele produse NHS, sistemul naţional de sănătate, de anii de restructurare a serviciilor pentru a spori eficienţa va îngreuna subfinanţarea serviciului – cel puţin pentru un timp.