BusinessMagazin

Tag: spaţii

  • Antreprenorul care mişcă economia a ajuns la 1.300 de camioane şi are în plan 250.000 de metri pătraţi de spaţii logistice

    „Deţinem 100 de hectare de terenuri în apropiere de Bucureşti şi de Piteşti, pe care vrem să dezvoltăm viitoare proiecte. Până acum, am investit în total 25 de milioane de euro în cei 53.000 de metri pătraţi construiţi deja. În circa zece ani, dacă lucrurile merg bine, intenţionăm să ajungem la circa 250.000 de metri pătraţi“, spune Ion Lazăr, unicul acţionar al companiei.
     
    Grupul Lazăr are 900 de angajaţi, atât în serviciile de transport, cât şi în logistică şi producţie. Potrivit datelor de pe site-ul companiei, Internaţional Lazăr are o flotă de peste 1.300 de unităţi de transport.
     

  • Afacerile se mută în birouri all-inclusive – VIDEO

    „Mindspace s-a născut atunci când eu şi partenerul meu, Yotam Alroy, am descoperit o schimbare fundamentală în mediul de lucru şi că modelul tradiţional de închiriere nu mai funcţionează”, explică Dan Zakai, cofondator şi CEO al companiei Mindspace, o nevoie sesizată pe piaţa de birouri. Înainte de a cofonda Mindspace, Dan Zakai a pus bazele companiei G Systems Solar Solutions, în domeniul energiei solare, pe care a vândut-o ulterior. A lucrat însă şi în zona de investiţii bancare la instituţii cunoscute, precum Lehman Brothers şi HSBC.

    În 2014 a pornit la drum cu soluţiile de co-working cu două spaţii în centrul oraşului Tel Aviv. În prezent, Mindspace deţine spaţii de lucru în 13 oraşe – Londra, Varşovia, San Francisco, Washington, Amsterdam, Utrecht, Tel Aviv, Herzliya (Israel), Berlin, Frankfurt, München, Hamburg şi Bucureşti, unde planurile se referă la trei spaţii, printr-un parteneriat cu Globalworth. Compania a cunoscut o creştere rapidă, de la 50 de angajaţi în 2017 la peste 180 anul acesta.

    În Bucureşti, preţurile pleacă de la 150 de euro pe lună şi pot ajunge până la 350 de euro pentru un birou privat. Cele trei spaţii din Bucureşti au o suprafaţă totală de 12.000 de metri pătraţi.
    Sistemul de co-working e relativ simplu: pentru o anumită sumă, chiriaşii primesc atât birouri cât şi diferite servicii, aşa cum ar fi accesul la săli de conferinţă sau posibilitatea de a folosi multifuncţionale.

    „Oferim orice, de la accesul în cafenea sau bucătării aprovizionate în permanenţă până la conexiune ultrarapidă la internet, suport IT, cabine private de telefon, recepţie, servicii de corespondenţă şi multe altele”, spune Zakai. „Unii membri beneficiază de oferte speciale de la parteneri globali precum Google, Amazon, Uber sau Microsoft, dar şi de la unii locali – restaurante, companii de închirieri auto sau hoteluri.”

    Companiile de co-working au închiriat suprafeţe record de 16.800 mp, cele mai mari provenind de la două nume noi importante – Mindspace (12.000 mp) şi Spaces (3.000 mp). Cererea din partea acestui sector este deja de două ori mai mare decât pentru întreg anul 2017 şi astfel de tranzacţii vor continua să apară în contextul în care România urmează tendinţa globală, potrivit raportului Mid-Year Market Update, realizat de Colliers International.

    „Tendinţa de pe pieţele vestice, în care operatorii de spaţii de co-working au început să acapareze o cotă din ce în ce mai mare din activitatea tranzacţională, a început cu adevărat să se manifeste şi în piaţa birourilor din Bucureşti. Anul trecut, 21% din spaţiile închiriate pe piaţa birourilor din Londra au fost preluate de operatori de spaţii de co-working. În prima jumătate a acestui an, 13,4% din birourile închiriate în Bucureşti au ca destinaţie spaţii de co-working. Miza acestor firme o reprezintă atât liber profesioniştii şi start-up-urile, cât şi companiile care pot şi doresc să le ofere angajaţilor posibilitatea de a lucra dintr-un alt birou, situat mai aproape de casă, pentru a reduce din timpul petrecut în trafic. În condiţiile în care traficul din Bucureşti continuă să fie un factor major de disconfort, iar presiunea pe atragerea şi menţinerea forţei de muncă este ridicată, companiile găsesc soluţii pentru a-şi menţine angajaţii eficienţi şi fericiţi”, notează şi Mădălina Cojocaru, partner în cadrul Cushman & Wakefield Echinox, în deschiderea raportului Marketbeat Bucharest Office H1 2018.

    Unul din avantajele oferite de Mindspace, dar întâlnit şi la alte companii de profil, este accesul în orice clădire de birouri deţinută în Europa sau în altă parte a lumii. „Dacă eşti membru al Mindspace, poţi lucra de la sediile noastre din oraşe precum Berlin, Londra, San Francisco sau Tel Aviv”, explică CEO-ul companiei.

    Care sunt însă principalii clienţi ai unor astfel de servicii? „Sistemul de co-working are multe avantaje; în primul rând, în zonele metropolitane aglomerate, co-workingul îţi poate permite să lucrezi în locuri centrale, care în mod normal ar costa extrem de mult. E un contract lunar, flexibil, care nu necesită un capital semnificativ şi care nu implică alte bătăi de cap. În al doilea rând, spaţiul e deja amenajat – infrastructura e acolo, nu mai ai nimic de făcut. Serviciile adiacente fac şi ele o diferenţă destul de mare, pentru că e important să ai personal specializat la faţa locului”, explică Dan Zakai. Pe de altă parte, spune el, un element important este cel al networkingului, pentru că poţi intra în contact cu alţi antreprenori sau oameni de afaceri aflaţi într-o etapă similară a dezvoltării companiei.

    Globalworth, cel mai mare investitor pe piaţa de birouri din Europa Centrală şi de Est, a semnat un contract de închiriere cu furnizorul global de spaţii de co-working Mindspace. Totodată, Globalworth a devenit acţionar al Mindspace printr-o investiţie de 10 milioane de dolari în companie, susţinându-şi astfel strategia de creştere, potrivit ZF.

    Mindspace Business District, aflat în interiorul Globalworth Campus, s-a deschis pe 1 decembrie; spaţiul disponibil este de 4.500 de metri pătraţi, desfăşuraţi pe două etaje, care pot primi până la 700 de persoane. Mindspace Victoriei se va deschide pe 1 februarie 2019 în Tower Center International, cu o suprafaţă de 2.000 de metri pătraţi. Cel de-al treilea spaţiu de lucru, Mindspace City, se va deschide tot la începutul lunii februarie în partea de sud a Capitalei, cu un spaţiu total de 4.400 de metri pătraţi.

    Celălalt jucător important de pe piaţa locală de co-working este Spaces, deţinut de International Workspace Group, care a închiriat recent 4.100 de metri pătraţi de spaţii de birouri în proiectul Expo Business Park, dezvoltat de Portland Trust în zona Expoziţiei din nordul Capitalei; potrivit ZF, tranzacţia a fost intermediată de compania de consultanţă imobiliară CBRE, centrul urmând să fie deschis la jumătatea anului viitor. International Workspace Group (IWG) mai deţine în portofoliu brandurile Regus, Basepoint, No. 18, Signature şi Open Office, compania fiind activă pe piaţa locală de mai bine de 19 ani prin intermediul brandului Regus.

  • Şerban Patriciu, avocat asociat, Patriciu SCA: „Există standarde de piaţă la închirierea spaţiilor de birouri din România?“

    Din păcate, piaţa închirierii de birouri din România nu a atins încă un grad suficient de maturizare pentru a putea vorbi de adevărate standarde de piaţă conturate în mod neechivoc şi acceptate ca atare de către jucătorii de pe piaţă. Piaţa este într-o zonă gri, între începutul preluat ca atare din ţările civilizate, la pachet cu modelele de contracte de sute de pagini, specifice dreptului anglo-saxon, şi perioada de aşezare pe o linie proprie.
    Existenţa unor standarde de piaţă acceptate general ar facilita acest business şi ar aduce beneficii atât proprietarilor de clădiri de birouri cât şi chiriaşilor acestora, multe deal-uri fiind ratate din cauza unor aşteptări nerezonabile ale părţilor.
    Până atunci însă, vă prezint câteva dintre reperele ce pot fi luate în calcul de proprietarii sau potenţialii chiriaşi ai spaţiilor de birouri ce par să se fi cristalizat pe piaţă până în acest moment:

    Acordul
    Ca procedură, prima etapă după contactul iniţial cu reprezentanţii proprietarului clădirii de birouri este semnarea unui acord preliminar neangajant prin care se agreează principalii termeni comerciali (suprafaţă, chirie, durată, facilitaţi etc.). După această etapă, chiriaşii mai sofisticaţi analizează titlul de proprietate asupra imobilului, existenţa certificatului de performanţă energetică şi a autorizaţiilor necesare conform legii (securitate la incendiu, protecţie civilă, funcţionare – după caz şi ISCIR pentru lifturi şi cazane).

    Contractul
    Urmează negocierea şi semnarea contractului de închiriere. Chiriaşul notează apoi contractul de închiriere în cartea funciară a imobilului, se fac măsurarea şi predarea spaţiului închiriat, chiriaşul elaborează planurile de arhitectură şi instalaţii pentru amenajarea spaţiului închiriat şi obţine, după caz, autorizaţia de construire pentru partiţionările interioare, precum şi autorizaţia de securitate la incendiu, dacă este necesar.
    Reperele comerciale şi legale ale unui asemenea contract de închiriere sunt următoarele:
    • Spaţiul: spaţiul închiriabil este format din spaţiul net de birouri la care se adaugă o cotă din spaţiile comune ale clădirii. Această cotă, denumită add-on factor, este calculată ca raport între spaţiile comune ale clădirii şi spaţiul total al clădirii şi variază, de obicei, între 5 si 25%. Se închiriază complementar spaţii de parcare şi spaţii de depozitare.
    • Chiria: este exprimată în mod normal în euro (de regulă între 5 şi 25 euro pe metru pătrat de spaţiu închiriabil), plata fiind făcută lunar, în avans, la cursul de schimb comunicat de către Banca Naţională a României pentru data plăţii. În plus faţă de chirie, se datorează o taxă pe servicii, exprimată de asemenea în euro (între 3 şi 5) pe metru pătrat de spaţiu închiriabil, taxă care cuprinde toate cheltuielile comune ale clădirii (inclusiv asigurarea şi taxele locale aferente clădirii), împărţite pro-rata între chiriaşi şi plătibile la fel şi odată cu chiria. Taxa pe servicii se regularizează anual pe baza cheltuielilor efective, chiriaşii având dreptul să verifice anual calculele proprietarului (sistem open book). De asemenea, chiriaşul va suporta costul utilităţilor consumate în spaţiu care sunt contorizate individual (de obicei electricitate şi apă).
    • Garanţia: chiriaşul constituie o garanţie în favoarea proprietarului, sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau a unui depozit, valoarea garanţiei fiind în mod uzual la nivelul a trei luni de chirie şi taxă de servicii.
    • Facilităţi: chiriaşul beneficiază în mod normal de două tipuri de facilităţi din partea proprietarului: o contribuţie pentru lucrările de amenajare (exprimată în euro pe metru pătrat de spaţiu închiriabil, de obicei între 50 şi 150) şi o perioadă de scutire de la plata chiriei (de obicei între 3 şi 9 luni, împărţite pe perioada contractuală).
    • Termen: termenul închirierii este de obicei un termen ferm de minimum 5 ani, chiriaşul având uneori posibilitatea de a denunţa contractul (break option) la/după o anumită perioadă (de obicei minimum 3 ani). Predarea spaţiului către chiriaş se face cu o perioadă (de obicei minimum o lună) înainte de data începerii termenului pentru a permite chiriaşului să amenajeze spaţiul închiriat. Pentru această perioadă nu se datorează chirie, dar se plătesc taxa pe servicii şi utilităţile consumate în spaţiu.
    • Penalităţi: termenul ferm se traduce prin existenţa unor penalităţi datorate proprietarului de către chiriaş în cazul încetării contractului anterior împlinirii termenului (exceptând încetarea din culpa proprietarului), respectiv chiria şi taxa de servicii pe întreg termenul rămas (sau până la prima dată la care chiriaşul putea denunţa contractul). Chiriaşul poate rezilia contractul doar în situaţii strict limitate (de exemplu în cazul în care utilităţile sunt întrerupte pentru mai mult de două săptămâni sau spaţiul este neutilizabil într-un procent de minimum 50% pentru mai mult de o lună).
    • Extindere: uneori, chiriaşul beneficiază de un drept de preferinţă la închirierea spaţiilor adiacente,
    dar acesta se exercită ţinând seama de alte drepturi similare prealabile acordate altor chiriaşi (care au prioritate).
    • Prelungire: prelungirea termenului de închiriere iniţial se face, de obicei, în condiţiile de piaţă de la momentul respectiv şi nu în aceiaşi termeni comerciali.
    • Restituire: restituirea spaţiului închiriat către proprietar se face în mod uzual după înlăturarea amenajării chiriaşului şi curăţarea/repararea spaţiului, proprietarul urmând să predea spaţiul open space noului chiriaş. Costul demolării amenajării chiriaşului şi al efectuării curăţeniei şi a reparaţiilor necesare se ridică în mod normal la jumătate din costul realizării acelor amenajări. Noul chiriaş poate prelua amenajările chiriaşului anterior (de obicei fără vreun cost), preluând în acest mod şi obligaţia de a aduce spaţiul la starea iniţială (open space) la sfârşitul termenului închirierii.
    Piaţa închirierii spaţiilor de birouri se maturizează într-un ritm accelerat, cele de mai sus fiind deja cunoscute şi acceptate de către jucătorii din domeniu. Alte aspecte generează încă discuţii aprinse, dar tendinţa este una pozitivă, piaţa devenind din ce în ce mai matură.

  • Fondatorii 7card au făcut o investiţie de 100.000 de euro pe piaţa spaţiilor de coworking

    Spaţiul are o capacitate de 50 de locuri şi reprezintă o investiţie de 100.000 de euro făcută de cei doi antreprenori, cu scopul de a susţine business-urile la început de drum şi de a-l transforma într-un incubator de afaceri în următorul an.

    Membri au birouri flexibile de lucru şi acces la săli de şedinţă şi conferinţe, internet, bucătărie, spaţii de depozitare sau de relaxare şi bibliotecă. Pe lângă acestea, vor avea acces şi la beneficii oferite în parteneriat cu business-urile care vor avea biroul în hub.

    V7 Startup Studio a fost gândit de arhitecţi ca un spaţiu modular, atât la mansardă cât şi la mezanin putând fi organizate diverse tipuri de evenimente, de la workshop-uri, cursuri în weekend, lansări de produs, sesiuni de pitching sau evenimente de networking. Investitorii şi-au propus ca lunar să organizeze 2-3 evenimente pentru comunitate şi în jur de 6-8 să fie organizate de alte companii.

    „Cum putem face un spaţiu să fie viu, creativ, dar în acelaşi timp şi productiv? Cum putem crea o astfel de comunitate? Acestea erau întrebările noastre la început, când am văzut pentru prima dată spaţiul. Astfel am ajuns să creăm un Startup Studio, aşa cum ne place nouă să-l numim, un loc în care vii cu drag să lucrezi zi de zi, încercând să scalezi un business alături de alţi oameni la fel de pasionaţi ca şi tine de la care ai ce învăţa. Oricine are această motivaţie, este binevenit să lucreze din hub”, declară Andrei Creţu, cofondator 7card şi V7 Capital, fondul de investiţii care susţine şi investeşte în business-uri cu potenţial.

    Hub-ul oferă atât  acces de scurtă durată (o jumătate de zi, o zi sau 10 zile/lună) cât şi abonamente lunare cu preţuri cuprinse între 15 euro-220 euro.

    “O treime din locuri au fost ocupate înainte de deschidere datorită cererii mari care există pentru astfel de spaţii de lucru din Bucureşti, în special de oameni care ne cunoşteau şi s-au regăsit în conceptul nostru. Investiţia realizată din fondul de investiţii V7 Capital estimăm că va fi amortizată în aproximativ un an şi jumătate. Dar, pentru 2019, primul an întreg de funcţionare, sperăm să ajungem la o cifră de afaceri de 100.000 de euro”, precizează Iulian Cîrciumaru, cofondator 7card & V7 Capital. 

    În Bucureşti sunt în prezent 52 de spaţii de coworking , respectiv 45 în alte oraşe, cel mai multe, 13, fiind în Cluj-Napoca. Spre comparaţie, Ucraina are 99 de astfel de spaţii, iar Cehia, Austria şi Polonia câte 340 fiecare. În întreaga lume piaţa de coworking space reprezintă 1% din cea a birourilor, cu un număr de 15.000 locuri în prezent, cu estimări de până la 25.000 în 2025. Spaţiile de coworking au în prezent peste 1,2 milioane de rezidenţi în întreaga lume. Un procentaj de 35% din forţa de muncă din USA e freelance, iar în Franţa 50% din rezidenţii hub-urilor sunt angajaţi, nu antreprenori, ceea ce arată creşterea interesului pentru acest model de spaţiu comun de către companii. 

  • Confort păsăresc

    Printre acestea se numără, scrie Financial Times, aşa-numitul apartament al păsărilor, realizat de compania japoneză Nendo, care este, de fapt, o căsuţă în copac, prevăzută într-o parte cu locuinţe pentru păsări şi în cealaltă cu un spaţiu în care poate sta un om care să admire păsările prin nişte găurele din peretele despărţitor. Aceste adăposturi includ şi mobilă pentru hrănit păsările Green & Blue, formată din nişte bile colorate ceramice prevăzute cu spirale metalice pe care să stea vrăbiuţe, piţigoi sau alte păsări mici ori un turn pentru lilieci, care seamănă la formă cu un astfel de animal şi este prevăzut în partea superioară cu spaţii de acces pentru aceştia, ce le permit să intre şi să doarmă agăţaţi de tavan.

  • Casă şi prieteni la pachet

    Cei care optează pentru co-living nu o fac numai pentru a plăti o chirie mai mică împărţind o locuinţă cu alţi oameni, ci şi din dorinţa de a intra într-o comunitate în care să-şi petreacă o parte a timpului liber, scrie Wall Street Journal. Există deja o serie de firme care oferă asemenea servicii, cum ar fi Ollie, Common, Starcity, PodShare, WeLive şi altele, iar oferta lor este atractivă mai ales pentru tinerii care abia îşi formează grupul de prieteni după absolvirea facultăţii.

    Unele dintre aceste companii au în administrare proprietăţi imobiliare special amenajate pentru co-living, cu dormitoare separate şi spaţii comune, în timp ce altele oferă un serviciu în stilul Airbnb, intermediind închiriatul de locuinţe de la diverşi proprietari către persoane care doresc să locuiască la comun.

    Pe lângă punerea la dispoziţie a spaţiului de locuit, firmele din domeniu se ocupă de utilarea spaţiilor comune, instalarea de internet wireless şi oferirea de servicii de curăţenie – astfel, chiriaşii nu trebuie să îşi bată capul nici măcar cu cumpăratul de şampon sau săpun. În plus, acestea organizează evenimente în cadrul cărora cei care locuiesc în clădirile transformate în spaţii de co-living să se poată cunoaşte şi împrieteni.

  • Mobilier stradal contra teroriştilor

    O bancă frumoasă ori un rastel de biciclete pot fi astfel nu numai nişte piese utile de mobilier stradal, ci şi o modalitate de prevenire a unor atentate cum ar fi cele în care diverşi atacatori intră cu camioane ori alte vehicule în mulţime, aşa cum s-a întâmplat în ultimii ani la Londra, Toronto, Nisa, Berlin sau Charlottesville, în statul american Virginia.

    Dat fiind că se doreşte încurajarea oamenilor să iasă din case şi să petreacă mai mult timp în spaţii publice, să meargă mai mult pe jos ori cu bicicleta sau să facă sport şi să-şi folosească mai rar maşinile, spaţiile publice trebuie să rămână deschise şi primitoare, aşa că nu se recomandă blocarea lor cu garduri, parapete de beton ori bariere.

    Arhitecţilor care se ocupă de amenajarea acestora nu le rămâne atunci decât să apeleze la soluţii precum copaci, ghivece şi mobilier stradal, care trebuie astfel amplasate încât oamenii obişnuiţi să nu-şi dea seama de scopul lor antiterorist. Apar astfel bănci, stâlpi de iluminat stradal, fântâni şi statui bine ancorate de suporţi de beton, precum şi zone supraînălţate ori coborâte în pieţe pentru a îngreuna accesul vehiculelor, iar o altă măsură propusă de arhitecţi este construirea unui număr mai mare de străzi şerpuite. 

  • Julian Balea, managing director pentru America de Nord În cadrul Stefano Ricci: „Dacă ar fi să mă întorc, ar trebui să am un motiv cu adevărat bun să o fac”

    Julian Balea
    Funcţie: managing director pentru America de Nord În cadrul Stefano Ricci
    Oraş de reşedinţă: Miami, SUA

    Cum arată o zi din viaţa dumneavoastră?
    Sunt la birou înainte de 9.00 şi încep cu o întâlnire cu echipa pentru a planifica ziua. Unele zile sunt mai aglomerate ca altele. Prioritatea numărul unu este să-mi verific e-mailurile care vin de la sediul central din Italia. Trebuie să rezolvăm orice problemă sau cerinţă înainte de ora 12.00 ora noastră, adică ora 18.00 a Italiei, când se termină acolo programul. Apoi ne concentrăm atenţia pe lucrurile care se îmtâmplă pe fusul nostru orar şi al celorlalte Americi. De cele mai multe ori trebuie să ne ocupăm de comenzile sezoniere sau nonsezoniere. Sunt în permanentă legătură cu managerii locali din punctele de vânzări pentru a rezolva eventuale probleme şi pentru a-i stimula să crească. Supraveghez zilnic şi activitatea departamentelor de contabilitate şi juridic, dar aprob şi noi spaţii, lucrez cu arhitecţii, pentru a mă asigura că totul merge bine pentru deschideri.

    Zece poveşti ale unor români care au reuşit. Cum au ajuns să lucreze pentru NASA, în laboratoarele de cercetare ale unor giganţi sau chiar să conducă companii de sute de milioane de dolari

    Spuneţi-mi trei lucruri care ar trebui îmbunătăţite în România
    În primul rând aş aminti infrastructura şi lipsa spaţiilor de parcare în oraşe. În zona de retail cred că mai e spaţiu de dezvoltare pentru a acoperi toate palierele de preţ. Totodată, cred că ar trebui adoptată moneda euro care oricum este moneda folosită pentru anumite hoteluri şi restaurante, la fel şi la companiile de rent-a-car.

    Cum e traficul în România faţă de unde locuiţi? Dar cafeaua şi scena culinară? 
    Din lipsa autostrăzilor, traficul din România are mult de suferit. Este dificil să conduci prin satele din România şi ar trebui să existe o variantă ocolitoare. Prin comparaţie, în Miami există blocaje fix pe autostrăzi, motiv pentru care eu le evit. La polul opus, am simţit o dezvoltare a scenei culinare din România. Spre exemplu, am descoperit şi în Braşov o cafenea Starbucks, brandul nostru de toate zilele în SUA. Mai mult, există o varietate mult mai mare de restaurante, atât în Bucureşti, dar şi în oraşe de provincie precum Braşovul. Se observă o îmbunătăţire majoră faţă de acum un deceniu.

    Visul american: Julian Balea locuieşte pe coasta de est a Statelor Unite, în însoritul Miami, de unde conduce, din poziţia de general manager, operaţiunile din America de Nord, Centrală şi Sud ale brandului italian de modă de lux Stefano Ricci. A plecat din ţară acum mai bine de două decenii şi a decis să îşi construiască o carieră dincolo de Atlantic.

    „Am plecat din ţară în 1995, când am primit o bursă (cu finanţare doar parţială – n.red.) pentru a studia la Universitatea Colorado. Eram atunci în anul III de liceu şi am decis să accept. Am văzut în această oportunitate şansa să descopăr mai multe despre ţara considerată a fi cel mai de succes exemplu de stat capitalist”, spune executivul.

    Recunoaşte că nu s-a gândit şi nu se gândeşte să se întoarcă în ţară, afirmând că atât el, cât şi familia sa sunt fericiţi cu viaţa pe care şi-au construit-o în SUA. Îi e dor totuşi de locurile unde a crescut, de lucrurile simple pe care nu le aprecia când era în ţară.

    „Mi-e dor să culeg cireşele din livada şi strugurii din vie. Şi cel mai dor îmi e de părinţii mei, care nu mai sunt.” Nu-i e dor însă de iernile dure din România, mai ales că locuieşte la Miami, unde este vară permanent.

    A fost acasă recent, în această vară, şi spune că observă o serie de schimbări în bine, de la customer service la faptul că oamenii sunt mai prietenoşi. Şi sunt şi mai puţine gropi în asfalt. Iar copiii au mai multe locuri unde îşi pot petrece timpul, parcuri şi zone de relaxare. „Dacă ar fi să mă întorc, ar trebui să am un motiv cu adevărat bun să o fac. Nu contează dacă ar fi pentru o poziţie de angajat sau pentru o oportunitate antreprenorială, dar ar trebui să fie ceva care să îmi permită să aplic tot ce am învăţat în aceşti ani cât am locuit peste hotare.”

    Şi totuşi, ce l-a convins pe Julian Balea să rămână în SUA timp de mai bine de două decenii? După absolvirea facultăţii a lucrat ca barman, apoi ca vânzător într-un magazin, iar astăzi este managing director pentru America de Nord, Centrală şi de Sud în cadrul Stefano Ricci, unul dintre cele mai scumpe branduri de lux din lume. Executivul de origine română lucrează astfel cu peste 100 de magazine multibrand, monobrand şi de tip department store, administrând un business de câteva zeci de milioane de dolari, conform celor mai recente date. S-a alăturat brandului italian la începutul anului 2010, iar la momentul acela se ocupa doar de vânzările în sistem angro către clientul Neiman Marcus (un lanţ de magazine de tip department store). În ianuarie 2014 i s-a oferit posibilitatea să preia rolul de manager de vânzări en gros pentru toată America de Nord. „Abia la momentul acesta ajunsesem să înţeleg cu adevărat potenţialul brandului Stefano Ricci pe scena globală a modei. Iar doi ani mai târziu am preluat chiar mai multe responsabilităţi, inclusiv poziţia de director de vânzări.”

    Astăzi este managing director pentru Americi, fiind responsabil pentru operaţiunile de tip angro dar şi pentru o parte din cele de tip retail.

    „Am implementat noi canale de distribuţie în Americi (America de Nord, Centrală şi de Sud – n. red.) folosind cele mai noi tehnologii disponibile. Mai mult, am dezvoltat segmentul de e-commerce în America de Nord.” Iar acum lucrează la noi proiecte pentru a creşte vizibilitatea brandului şi eficienţa businessului pe pieţele de care se ocupă.

    „Pe scurt, jobul meu presupune: majorarea vânzărilor, crearea de noi oportunităţi de business, deschiderea de noi pieţe.” Recunoaşte însă că are în jurul său o echipă eficientă care-l ajută să îşi îndeplinească targeturile.

  • Locuinţa care se adaptează vremurilor

    Firma de arhitectură MAIO de la Barcelona propune clădirea 110 Rooms, un bloc de apartamente ale cărui încăperi, mai puţin bucătăriile şi băile, sunt legate unele de altele fără spaţii de circulaţie, prevăzute cu deschideri cât pentru o uşă dublă şi care pot fi adaptate de locatari în funcţie de nevoile lor, scrie Financial Times. Astfel, dacă proprietarii doresc, pot avea numai dormitoare, numai sufragerii, împărţi camere în două sau le pot utiliza pentru orice alt scop, apartamentele putând fi transformate cu uşurinţă pe măsură ce necesităţile locatarilor se schimbă de-a lungul timpului. 

  • Piaţa spaţiilor de birouri din Bucureşti atinge cel mai scăzut nivel al ratei de neocupare din istoria recentă

    Conform datelor CBRE, în S1 2018 au fost tranzacţionaţi 149.000 mp. Din punct de vedere al livrărilor, prima parte a anului a înregistrat un ritm relativ lent, cu 28.000 mp finalizaţi şi daţi în folosinţă, dar estimările agenţiei pentru al doilea semestru al anului sunt optimiste: 158.000 mp sunt în construcţie şi vor fi terminaţi până la finalul anului. Din stocul total de spaţii de birouri, 47% sunt în clădiri de clasă A.

    “Scăderea ratei de neocupare este un semnal clar că segmentul de spaţii de birouri din Bucureşti are nevoie de cât mai multe proiecte noi, pentru a face faţă cererii care creşte accelerat. Un aport important în majorarea gradului de ocupare îl au companiile de co-working, cum este Spaces, care au o activitate din ce în ce mai mare şi se extind cu rapiditate”, a declarat Mihai Păduroiu, head of advisory & transaction services – office al CBRE Romania.

    Din cei 149.000 metri pătraţi tranzacţionaţi în S1 2018, 80% se găsesc în clădiri de birouri de clasă A. Din punct de vedere al tipului de tranzacţie, circa 20% este reprezentat de reînnoiri şi renegocieri, iar restul de aproximativ 80% se împarte între: cereri noi de închirere (15%), relocări (22%),
    pre-închireri (36%) şi extinderi (7%).

    Clasamentul celor mai mari tranzacţii de închiriere, care au marcat piaţa spaţiilor de birouri în S1 2018, cuprinde suprafeţe care variază între 12.000 metri pătraţi şi 3.000 metri pătraţi, ocupate de companii importante din domenii ca producţie industrială şi energie, IT, co-working sau retail.

    În S1, segmentul spaţiilor de birouri a înregistrat cele mai multe cereri din partea companiilor din domeniul IT (27%), urmate de jucători importanţi din sectorul producţiei industriale şi al energiei (26%), precum şi de serviciile de afaceri (17%), retail (17%) şi financiar (6%).

    Zonele cu cea mai mică rată de neocupare sunt zona de nord (4.2%), unde se găseşte şi cel mai mare stoc de spaţii de birouri din capitală (782.000 mp), CBD (Piaţa Victoriei, Piaţa Charles de Gaulle – 4.7%), urmate de zona de vest (7.3%).

    Cele mai active zone, din punct de vedere al activităţii de închiriere, au fost: zona de vest (36% din volumul total al închirierilor), zona centrală (24%) şi zona de nord (16%). În semestrul al doilea (S2) al anului, 62% din cei 158.000 mp programaţi pentru finalizare vor fi livraţi în zona de vest, iar 38% în centru şi în CBD. Circa 70% din spaţiile de birouri care sunt anunţate pentru S2 2018 au fost deja pre-închiriate.

    Chiria contractuală medie se menţine neschimbată faţă de ultima perioadă şi este estimată la
    18,5 euro/ mp/ lună.