Tag: sefi

  • Şefii gigantului japonez Sony au aşteptat cinci ani pentru a face acest anunţ

    Conducerea Sony, gigantul japonez în domeniul tehnologiei, a raportat pentru prima oară în ultimii cinci ani înregistrarea unui profit net la finalul unui an financiar, informează BBC.

    Astfel, profitul net al Sony în anul financiar încheiat pe data de 31 martie 2013 a fost de 436 de milioane de dolari (echivalentul a 43 de miliarde de yeni).

    Reprezentanţii conglomeratului multinaţional japonez se aşteaptă acum ca în actualul an financiar profitul net să ajungă la circa 506 milioane de dolari (echivalentul a 50 de miliarde de yeni).

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Foşti şefi şi angajaţi ai BCR de la sucursalele Gorj şi Novaci, condamnaţi la închisoare cu executare

     Tribunalul Argeş a decis, la sfârşitul lunii aprilie, ca fostul director al BCR Gorj Dumitru Contoloru să fie condamnat pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, spălare de bani şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, pentru prima dintre ele acesta fiind condamnat la cinci ani de închisoare. Toate pedepsele decise au fost contopite într-una singură, cea de cinci ani, care a fost majorată cu un an, inculpatul având astfel de executat şase ani de închisoare.

    Magistraţii au mai decis ca pe perioada executării sentinţei, precum şi trei ani după aceea să-i fie interzise o serie de drepturi civile.

    În aceeaşi sentinţă, magistraţii au decis ca procesul să înceteze pentru acuzaţia de fals adusă altor patru inculpaţi din dosar întrucât s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale. Cei patru, Sorin Popescu, Marilena Giurcă, Ion Chiriac şi Ion Marin, au fost condamnaţi, în schimb, pentru alte acuzaţii ce le-au fost aduse de către procurorii DNA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zeci de directori Sony renunţă la bonusuri totalizând 10 milioane de dolari, pentru că nu au obţinut profit

     Şefii Sony au mai renunţat şi în trecut la bonusuri, dar ultimul “act de pocăinţă” este cel mai amplu de până acum, notează publicaţia britanică, potrivit Financial Times.

    Consiliul director a aprobat o propunere a directorului general, Kazuo Hirai, ca directorii să renunţe la bonusuri reprezentând 30-50% din pachetele salariale pentru anul fiscal încheiat în martie, a declarat un purtător de cuvânt al Sony pentru Bloomberg.

    Reprezentantul grupului a refuzat să precizeze valoarea bonusurilor la care renunţă directorii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANALIZĂ: Circa 4.000 de români lucrează pe navele de croazieră. Salariile pleacă de la minimum 1.000 de dolari pe lună

     “Se poate estima la circa 4.000 de persoane numărul total de români care lucrează pe vasele de croazieră. Ei ocupă diverse posturi, printre care căpitan pe vasul Azamara, director Head Office Miami la food-beverage pe vasele Celebrity Cruises, ofiţeri, organizatori de spectacole, dealeri în cazinouri, şefi de restaurante, muzicieni, vânzători în magazine, dansatori şi acrobaţi, ospătari etc.”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Nicolae Demetriade, preşedintele agenţiei de turism World Travel, care reprezintă în România şi Republica Moldova grupul de companii Royal Caribbean, Celebrity Cruises şi Azamara, care este al doilea grup modial de croazieră, ca mărime a flotei, şi care deţine cele mai mari două vase de croazieră din lume, Oasis of the Seas şi Allure of the Seas.

    De altfel, pe cele două mari vase lucrează 50, respectiv 62 de români. În total, doar pe navele Royal Carribean îşi câştigă existenţa aproximativ 900 de români.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul şefilor de promoţie MBA – ce măsuri ar lua

    Ş I-AU „SACRIFICAT„, timp de doi ani, o mare parte din timpul liber (weekend-uri şi concedii) pentru a se întoarce la şcoală şi pentru a încerca să devină mai buni manageri. Cei peste 200 de executivi care au terminat anul trecut un program de MBA oferit de una dintre şcolile de afaceri locale completează o comunitate de afaceri de mai bine de 4.500 de manageri români.

    Pe Mircea Spinei, şeful de promoţie al programului de EMBA al ASEBUSS, cursurile programului l-au ajutat să îşi dezvolte într-un mod accelerat felul de a gândi şi de a judeca lucrurile. O altă componentă importantă a programului a fost crearea unui grup nou de prieteni, care lucrează în industrii diferite şi care sunt fie manageri, fie antreprenori, care l-au ajutat să îşi extindă aria de expertiză, ajutându-l să vadă lucrurile şi din alte unghiuri. De profesie inginer IT, Mircea Spinei spune că prin prisma acestui fapt nu este un „people’s person„, dar că programul l-a ajutat şi din acest punct de vedere.

    PROGRAMUL M-A AJUTAT SĂ DEVIN PRIETEN CU UN GRUP DE OAMENI DIN INDUSTRII VARIATE, permiţându-mi să văd acum şi în viitor economia şi, dacă vreţi, viaţa dintr-un număr de puncte de vedere mult mai mare decât până în acel moment şi, în acelaşi timp, mi-a creat o fundaţie formată din informaţii care permit unui manager să înveţe mai repede decât din ani de experienţă şi să aibă şanse mai mari să evite potenţialele eşecuri care creează, şi ele, experienţă„, a spus Mircea Spinei.

    Dacă ar fi la guvernare, şeful de promoţie de anul trecut al ASEBUSS spune că s-ar uita la o serie de măsuri care să îmbunătăţească calitatea învăţământului, chiar dacă în prezent se vorbeşte mai mult despre o accelerare a absorbţiei de fonduri europene sau de investiţiile în infrastructură.

    „Cred că învăţământul are nevoie de investiţii care să îi ridice nivelul de competitivitate şi care să prevină situaţii precum cea de anii trecuţi, când atât de mulţi elevi nu şi-au luat bacalaureatul. În fapt, printr-un învăţământ de calitate putem dezvolta indivizi care să adauge cât mai multă valoare muncii lor. Iar indivizii de valoare vor atrage investitorii străini care vor veni aici nu pentru că forţa de muncă este ieftină, ci pentru că este o forţă de muncă pentru care raportul valoare/remuneraţie este unul extrem de competitiv„, a mai spus Mircea Spinei.

    GEORGE BERAR, UNUL DINTRE CEI TREI ŞEFI DE PROMOŢIE AI PROGRAMULUI DE EMBA OFERIT DE TIFFIN UNIVERSITY (2012), antreprenor în serie şi cofondator al mai multor businessuri din domenii variate (de la produse de analiză a ADN-ului până la asigurări de viaţă, produse de îngrijire a pielii sau telecomunicaţii), spune că şi-a început cariera de antreprenor fără să aibă noţiuni de management. El admite că a simţit lipsa educaţiei în domeniul managementului mai ales când businessul a început să crească foarte mult, iar la problemele pe care le întâlnea existau deja soluţii dezvoltate de alţii. De asemenea, el adaugă că o parte din membrii echipei sale de management sunt deja înscrişi la cursurile MBA-ului pe care l-a urmat.

    „După absolvire am făcut multe schimbări în echipa de management, am schimbat mult în strategia de business, iar acum dacă mă uit înapoi, am aplicat multe concepte fără să îmi dau seama. Ca rezultat, 2012 a fost cel mai bun an de până acum atât din punct de vedere al venitului, cât şi din punct de vedere al organizării interne, a crescut eficienţa şi producem mai mult cu resurse mult mai puţine.

    Principalul câştig sunt cunoştinţele dobândite de la profesori şi de la colegi, dar şi faptul că am evoluat la un alt nivel în business în urma absolvirii„, explică George Berar, care este cofondator al companiei Benevolent Generation (un grup de investiţii care oferă sprijin financiar, îndrumare şi orientare pentru mai multe companii), dar şi cofondator şi CEO al AdNet Telecom (o companie cu venituri anuale de 4 milioane de dolari). În ultimii doi ani, din poziţia de CEO al Yum Software (o divizie a companiei Madrivo Media), el a pus bazele unei companii de marketing online, care a crescut de la 2 la 30 de angajaţi şi care a generat venituri anuale de peste 3 milioane de dolari.

  • Preşedintele CJ Caraş, Frunzăverde: Dacă vom plăti salariile şi pensiile să fim fericiţi. Ponta: Avem bani de salarii, pensii şi FMI, dar poate tăiem la CJ Caraş, unde şefii vor la TV

     Premierul a apreciat că mesaje de acest gen, privind lipsa banilor în buget, “pe care la un moment dat le mai dădea şi preşedintele Băsescu”, sunt mesaje iresponsabile.

    “Primul-ministru, ministrul de Finanţe, ministrul Bugetului, guvernatorul Băncii Naţionale, FMI, Banca Mondială nu reprezentăm nimic în faţa presei dacă iese un domn, dimineaţa, seara, nu ştiu pe unde pe la Reşiţa, şi îşi dă cu părerea. Avem banii de pensii, avem banii de salarii, poate nu o să-i mai avem la Consiliul Judeţean Caraş, poate îi tăiem de acolo, că văd că îi dăm degeaba acolo, că oamenii, sau cel puţin şefii, vor să fie la televizor”, a spus Ponta în şedinţa de guvern.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unul dintre directorii Deutsche Bank a cerut să-i fie redus salariul cu 2 milioane de euro

     Anshu Jain, unul dintre cei doi şefi ai băncii, a cerut tăierea salariului pentru a ajunge la acelaşi nivel de remuneraţie financiară cu cel al codirectorului Juergen Fitschen, potrivit publicaţiei Welt am Sonntag, preluată de New York Times.

    Deutsche Bank a anunţat vineri că cei doi codirectori vor primi pentru anul trecut câte 4,8 milioane de euro.

    Preşedintele consiliului de supraveghere, Paul Achleitner, a declarat că a fost considerată o idee bună ca cei doi codirectori generali să aibă salarii egale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Criza din Cipru scade încrederea mediului de afaceri din Germania în economie

     Indicele calculat de institutul Ifo prin consultarea a circa 7.000 de directori de companii a scăzut în luna martie, deşi analiştii anticipau o îmbunătăţire, relatează Bloomberg.

    “În pofida declinului, nivelul indicelui calculat de Ifo sugerează creştere economică în primul trimestru. Totuşi, un început bun nu este garanţia unui final fericit. Noi incertitudini şi tensiuni din zona euro ar putea afecta recuperarea economică”, a declarat Carsten Brzeski, economist la ING Group în Bruxelles.

    Mai mulţi indicatori recenţi sugerează o încetinire a activităţii economice, notează Bloomberg.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • După Elveţia, şi Germania vrea limitarea remuneraţiilor „exorbitante“ ale şefilor de companii

    Coaliţia de guvernământ din Ger­mania intenţionează să dea prin lege investitorilor un control mai mare asupra plăţilor executivilor, aceasta fiind cea mai recentă iniţiativă luată de politicienii europeni ca răspuns la ne­mulţumirea populaţiei în privinţa bonu­surilor pe care le consideră prea gene­roase primite de directorii de companii, scrie The Wall  Street Journal. Măsura vine după ce elveţienii au votat printr-un referendum organizat duminică pentru limitarea salariilor şi bonusurilor acordate şefilor de companii şi după ce liderii UE au convenit ca bonusurile bancherilor să fie limitate la maxim dublul salariului fix, dacă aceasta este acceptată de acţionari. Iniţiativa politicienilor germani ar reprezenta extinderea controlului sala­rial în Europa deoarece în Germania îşi au sediul central unele dintre cele mai mari companii de pe continent, precum producătorul auto Volkswagen, cel mai mare din Europa, gigantul industrial Siemens şi Deutsche Bank, cea mai mare bancă europeană. „Vom încerca să impunem transparenţă şi să regle­mentăm sistemul de acordare a bo­nusurilor şi compensaţiilor pentru ca acestea să nu ajungă la sume exor­bitante“, a declarat Michael Grosse-Broemer, politician în cadrul coaliţiei de centru-dreapta conduse de cancelarul Angela Merkel. El a adăugat că remuneraţia executivilor ar trebui să fie limitată pentru a fi „acceptată de societate“.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Membrii UE nu se înţeleg pe bugetul 2014-2020, nu este exclus ca summitul liderilor Uniunii să eşueze

    Debutul ucrărilor Consiliului European în cadrul cărora şefii de state şi de guverne din UE ar fi trebuit să adpote bugetul multianual al Uniunii 2014-2020 au fost amânate pentru a doua oară în această după-amiază. Iniţial, summitul trebuia să înceapă, la Bruxelles, la ora locale 15.00, dar au fost amânate pentru 17.30 şi apoi cu încă o oră, pentru 18.30 (e posibilă o nouă amânare pentru 20.30), situaţie ce reflectă tensiunile din cadul negocierilor în timpul cărora ar trebui găsite modalităţi de reduce a bugetul total al Uniunii cu încă 30 mld. lei pe lângă tăierile de 70 mld. euro decise în noiembrie trecut. Bugetul multianual al UE ar urma să se ridice, între 2014 şi 2020,  950 – 970 mld. euro – iar sumele de care ar urma să beneficieze România  ar putea fi de peste 35 mld. euro, adică peste cele stabilite pentru exerciţiul 2007-2013 (fonduri structurale şi pentru agricultură).

    Mai multe pe zf.ro