BusinessMagazin

Tag: scadere

  • S-a mai stins setea de gadgeturi Apple? Rata de creştere a afacerilor Apcom IT, unicul distribuitor autorizat Apple în România, a scăzut sub 5% în 2024 iar profitul s-a diminuat cu peste 10 procente

    Una dintre cele mai vechi companii de pe piaţa locală de IT, Apcom IT Distribution, care a funcţionat anterior sub numele IRIS, şi care este unicul distribuitor autorizat al gadgeturilor Apple din România încă din 1994, a înregistrat în 2024 o rată de creştere a cifrei de afaceri de peste două ori mai mică faţă de evoluţia din 2023, raportând de asemenea şi un declin al profitului faţă de evoluţia pozitivă din anul precedent, arată datele din bilanţul companiei, care au devenit disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.

    Mai exact APCOM IT Distribution a raportat pentru 2024 o scădere a profitului net cu peste 12%, ajungând la 60,7 milioane de lei. În 2023 raportase o creştere de 17% faţă de 2022.

    Cifra de afaceri a companiei a continuat să crească, înregistrând un avans de 4,8% faţă de 2023, până la valoarea de 2,58 miliarde de lei. Însă ritmul de creştere a fost considerabil mai mic faţă de 2023, când businessul urcase cu 12,9% faţă de 2022.

    În acelaşi timp, datoriile companiei s-au majorat cu peste 18%, în timp ce numărul mediu de angajaţi a rămas constant, la 11 persoane.

    “Apcom IT Distribution este unicul distribuitor autorizat al produselor Apple în România începând din 1994, iar din anul 1998 face parte din holdingul internaţional Midis Group. Colaborăm cu o vastă reţea de parteneri autorizaţi, inclusiv magazine Apple Premium Reseller, jucători importanţi din domeniul retail electro-IT fizic şi  online şi parteneri specializaţi B2B, pentru a aduce pe piaţa din România produsele Apple. Apcom IT Distribution are, de asemenea, în portofoliu şi alte branduri premium”, conform datelor companiei.
     

  • Dobânzile negative din Elveţia aruncă un avertisment dur asupra economiilor europene. Ce pericole se ascund în spatele transformărilor economice din Elveţia şi de ce economiştii stau ca pe ace?

    În timp ce economiştii dezbat efectele războaielor comerciale asupra inflaţiei, Elveţia a intrat deja într-o zonă periculoasă: inflaţia anuală a scăzut în mai sub zero, la -0,1%. Acest fenomen ar putea determina Banca Naţională a Elveţiei (SNB) să reducă dobânda chiar şi sub zero, la şedinţa din 19 iunie, iar o nouă reducere în teritoriu negativ este considerată posibilă în lunile următoare, scrie Bloomberg.

    SNB (Banca Naţională a Elveţiei – n.r) încearcă să oprească aprecierea prea puternică a francului elveţian faţă de euro, deoarece un franc mai scump face exporturile mai puţin competitive. Dobânzile negative, dintre 2015 şi 2022, rămân o opţiune de politică monetară, deşi nu sunt pe placul nimănui. Potrivit analiştilor, SNB ar putea reintroduce dobânzile negative chiar din toamnă.

    Inflaţia negativă este un semnal de alarmă nu doar pentru Elveţia, ci şi pentru Zona Euro, care se confruntă cu o scădere a inflaţiei sub ţinta Băncii Centrale Europene (BCE). În mai, inflaţia în zona euro a coborât la 1,9%, sub pragul de 2% urmărit de BCE. Aceasta a dus la o scădere importantă a costurilor serviciilor şi a preţurilor mărfurilor, ceea ce pune presiune pe băncile centrale pentru reducerea rapidă a dobânzilor.

    BCE a redus recent dobânda-cheie la 2%, pentru a opta oară consecutiv, în încercarea de a susţine economia şi de a împiedica o scădere prea abruptă a preţurilor. Dar întrebarea este dacă această politică va fi suficientă pentru a evita o perioadă prelungită de deflaţie, o situaţie care ar putea bloca creşterea economică pe termen lung.

    Pe lângă aceasta, aprecierea euro faţă de dolar, care a crescut cu peste 10% în acest an, pune presiune suplimentară pe exportatori, făcând produsele europene mai scumpe pe pieţele internaţionale.

    Atât Elveţia cât şi Zona Euro se confruntă cu provocări majore: inflaţia scăzută şi riscul de deflaţie pot aduce dobânzi negative înapoi pe masa decidenţilor, în ciuda reticenţei generale faţă de această măsură. Experienţa Elveţiei ar trebui să fie un semnal pentru Europa că nu poate ignora aceste semnale şi trebuie să se pregătească pentru o perioadă economică dificilă.

  • Retailerul PC Garage, parte din grupul eMAG, şi-a redus profitul cu peste un sfert în 2024, dar afacerile au depăşit 365 mil. lei, o creştere de aproape 7%

    Compania PC Garage, care administrează unul dintre cele mai mari magazine online de produse IT şi electronice din România, parte a grupului eMAG, a încheiat 2024 cu o cifră de afaceri de 365,9 mil. lei, în creştere cu 6,7 % faţă de 2023, însă profitul net a coborât la 5,2 mil. lei, cu 25,7 % mai puţin decât anul precedent. Datoriile totale au scăzut la 38,0 mil. lei (-18,4 %), iar numărul mediu de angajaţi a urcat uşor, cu 2 persoane, la 81.

    Comparativ cu 2020, vânzările companiei sunt cu 3,6 % mai mici, profitul net s-a diminuat cu 68,7 %, datoriile au crescut cu 9,6 %, iar numărul de angajaţi este cu 6 persoane mai mic.

  • Tranzacţiile cu apartamente au scăzut cu 9% la nivel naţional şi cu 12% în Bucureşti în primele patru luni din 2025. Colliers: Interesul pentru locuinţe în marile oraşe rămâne ridicat, în ciuda ajustării pieţei

    Accesul tot mai dificil la credite, instabilitatea economică şi creşterea costurilor din construcţii a conturat un început de an destul de tensionat pentru piaţa rezidenţială. Astfel, în primele patru luni din 2025 numărul tranzacţiilor cu apartamente din România a scăzut cu aproape 9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. În Bucureşti, declinul a fost şi mai accentuat, ajungând la 12%, potrivit datelor Colliers.

    „Scăderea activităţii de pe piaţa imobiliară este efectul cumulat al mai multor factori care afectează atât încrederea, cât şi puterea de cumpărare a românilor. Încetinirea pieţei muncii, temperarea creşterii veniturilor, incertitudinile generate de contextul electoral şi creşterea constantă a preţurilor la locuinţe creează un climat dificil pentru tranzacţii. În plus, accesul la finanţare bancară este tot mai limitat, pe fondul inflaţiei ridicate şi al instabilităţii economice”, spune Gabriel Blăniţă, Associate Director Î Valuation & Advisory Services, Colliers România.

    El menţionează că în cazul apartamentelor noi, presiunile sunt şi mai mari. Atfel, eliminarea unor facilităţi fiscale, începând cu ianuarie 2025, a dus la creşterea costurilor cu forţa de muncă, afectând direct marjele dezvoltatorilor şi alimentând scumpirea locuinţelor. Totodată, deficitul de personal din construcţii devine tot mai evident, mai ales în condiţiile în care proiectele de infrastructură avansează într-un ritm accelerat.

    După un 2024 în care livrările de locuinţe în Bucureşti au scăzut cu aproape 20%, nici anul 2025 nu aduce semne convingătoare de revenire. Chiar dacă volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 9% în primul trimestru, potrivit datelor oficiale, este puţin probabil ca ritmul livrărilor să revină curând la nivelurile din anii anteriori, spun consultanţii de la Colliers România.

    Deşi începutul de an a adus provocări pentru piaţa rezidenţială, interesul pentru achiziţia unei locuinţe rămâne ridicat, apropiindu-se de maxime istorice, arată sondajele Eurostat.

    Totuşi, pentru cei care depind de creditare, procesul de cumpărare s-a complicat vizibil. Inflaţia, costurile ridicate ale finanţării şi posibilele măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar afectează suplimentar accesibilitatea locuinţelor.

    Consultanţii Colliers estimează că inflaţia va rămâne ridicată pe termen mediu, ceea ce pune piedici băncii centrale în tentantiva de relaxare a politicii monetare. Totodată, măsurile fiscale necesare pentru reducerea deficitului bugetar ar putea îngreuna şi mai mult accesul la locuinţe, direct sau indirect. Astfel, 2025 se conturează ca un an dificil pentru cei care doresc să cumpere.

    Pe lângă incertitudinile economice şi inflaţioniste, consultanţii Colliers subliniază că accesul la finanţare rămâne un obstacol major. Costurile ridicate de finanţare, în paralel cu o posibilă întârziere a ciclului de reducere a dobânzilor, afectează nu doar cererea, ci şi posibilitatea dezvoltatorilor de a lansa proiecte noi, în special în segmentul mediu de piaţă.

    În acest context, piaţa chiriilor devine tot mai relevantă. Pentru mulţi, închirierea nu este doar o alternativă viabilă, ci şi o soluţie mai accesibilă. În Bucureşti, aproximativ 15% dintre locuitori stau cu chirie, iar acest procent ar putea creşte în anii următori, în linie cu tendinţele din marile oraşe europene. Pentru mulţi cumpărători care întâmpină dificultăţi în accesarea unui credit, închirierea devine o soluţie tranzitorie firească. Procentul de închiriere rămâne relativ scăzut raportat la media europeană, dar direcţia este clară: presiunea asupra accesibilităţii şi lipsa de stoc nou în zonele centrale şi bune vor alimenta cererea de închiriere.

    „Privind spre viitor, dinamica pieţei rezidenţiale va depinde într-o mare măsură de deciziile de politică monetară şi fiscală, de stabilitatea pieţei muncii şi de capacitatea dezvoltatorilor de a se adapta noilor condiţii de cost şi cerere. În timp ce scăderea activităţii de tranzacţionare reflectă o perioadă de ajustare, interesul fundamental pentru locuire în marile oraşe rămâne ridicat. Prin urmare, este de aşteptat ca piaţa să rămână activă, dar într-un ritm mai temperat, cu un accent tot mai mare pe eficienţă şi accesibilitate”, conchide Gabriel Blăniţă.

     


     

     

  • Care a fost impactul tensiunilor politice de după primul tur al alegerilor prezidenţiale asupra pieţei valutare? Cât a intervenit BNR ca să apere leul? Ieşirile din rezervele valutare au fost de 12,5 mld. euro în luna mai. Rezervele valutare la BNR au scăzut luna trecută cu 6,7 miliarde de lei

    ♦ În contextul tensiunilor politice, cursul valutar a depăşit în 6 mai pentru prima dată pragul de 5 lei/euro, iar apoi a urcat şi peste 5,12 lei/euro, saltul fiind de circa 3%. Moneda naţională a atins un nivel maxim faţă de euro în 8 mai, când cursul a urcat la 5,122 lei/euro ♦ Estimările unor bancheri legate de intervenţiile BNR pentru a apăra leul au fost apropiate de realitate, spunea recent Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, el adăugând că „uşor au fost chiar subevaluate ieşirile de capital şi intervenţiile băncii centrale“. Analiştii de la Erste au estimat că BNR a cheltuit probabil circa 6 mld. euro din rezervele sale valutare pentru a susţine leul, iar alte estimări indicau intervenţii de 8 mld. euro ♦ După intervenţiile BNR  şi calmarea situaţiei politice, cursul valutar a scăzut sub 5,1 lei/euro, ieri cotaţia de referinţă anunţată de BNR fiind de 5,0572 lei/euro.

    Cifrele anunţate ieri de BNR privind evoluţia rezervelor valutare în luna mai dau indicii privind  amploarea tensiunilor de pe piaţa valutară în contextul crizei politce de după primul tur al alegerilor prezidenţiale şi cât de mult a intervenit banca centrală pentru a apăra moneda naţională.

    Din rezervele valutare au ieşit în luna mai 12,5 mld. euro, a transmis banca centrală, iar intrările au fost de doar 5,8 mld. euro. În ceste condiţii, rezervele valutare la BNR au scăzut în luna mai cu 6,7 mld. euro faţă de aprilie, până la 55,6 mld. euro.

    Atunci când intervine în piaţa valutară, banca centrală nu dă detalii, nu spune când intervine şi cu cât.

    „Rezervele valutare la BNR s-au situat la finalul lunii mai la nivelul de 55,6 mld. euro, fiind în scădere cu 6,7 mld. euro faţă de 62,4 mld. euro la 30 aprilie 2025. În cursul lunii mai, la BNR au intrat 5,8 mld. euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor şi altele. În paralel, din rezervele valutare au ieşit 12,5 mld. euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută; plăţi din contul Comisiei Europene şi altele”, a transmis ieri BNR.

    Ne amintim că intensificarea tensiunilor pe scena politică – după rezultatul surprinzător din primul tur al alegerilor prezidenţiale, demisia premierului Marcel Ciolacu şi ieşirea PSD de la guvernare  -, a stârnit în luna mai agitaţie pe pieţele financiare, valutară şi monetară, iar cursul valutar a depăşit în 6 mai pentru prima dată pragul de 5 lei/euro, iar apoi a urcat şi peste 5,12 lei/euro, saltul fiind de aproximativ 3%. Moneda naţională a atins un nivel maxim faţă de euro în data de 8 mai, când cursul a urcat la 5,122 lei/euro. În contextul presiunii puternice de pe piaţa valutară, a ieşirilor mari de capital, istorice, BNR a intervenit pentru a apăra cursul, lichiditatea interbancară restrângându-se. Când banca centrală vinde valută, se restrânge astfel lichiditatea în lei din piaţă şi cresc dobânzile.

    Pe piaţa interbancară ROBOR la 3 luni, referinţă pentru creditele în lei (corporate şi retail de dinainte de mai 2019) cu dobândă variabilă, a trecut de 7%. Intervenţiile au urmărit stabilitatea cursului valutar, dar şi asigurarea plăţilor bugetare, inclusiv plata pensiilor.

    Estimările unor bancheri legate de intervenţiile BNR pentru a apăra leul au fost apropiate de realitate, spunea recent Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, el adăugând că „uşor au fost chiar subevaluate ieşirile de capital şi intervenţiile băncii centrale“. Analiştii de la Erste au estimat că BNR a cheltuit probabil circa 6 mld. euro din rezervele sale valutare pentru a susţine leul, iar alte estimări indicau intervenţii de 8 mld. euro.

    După intervenţiile BNR  şi calmarea situaţiei politice, cursul valutar a scăzut sub 5,1 lei/euro, ieri cotaţia de referinţă anunţată de BNR fiind de 5,0572 lei/euro.

    „S-a limitat deprecierea cursului valutar, s-a asigurat şi lichiditatea în piaţă necesară pentru a se face plăţile bugetare şi pentru plata pensiilor“. O politică raţională nu poate face două lucruri conflictuale în acelaşi timp: adică pe de o parte să apere leul, cursul, iar pe de altă parte să introducă şi lichiditate în piaţă, a explicat recent Mugur Isărescu, guvernatorul BNR „Orice intervenţie scoate lichiditatea din piaţă. Gândiţi-vă, dacă vinzi 1 mld. euro scoţi din piaţă 5 mld lei, nu vindem valuta pe nasturi, o dăm pe lei. Şi retragerile de lichiditate sunt chiar foarte importante dacă intervenţiile sunt mari”, după cum a explicat guvernatorul băncii centrale, susţinând că pragul cursului valutar de 5 lei/euro nu mai putea fi apărat.

    Dar care este noul prag psihologic pentru cursul leu/euro? „Nu-l spun. Cel mult pot să vorbesc despre o zonă de echilibru şi cred că acum suntem în acea zonă de echilibru. Dar o zonă de echilibru nu înseamnă margini, pentru că exact acolo te atacă speculatorii. Noi intervenim, dar nu spunem când şi cu cât. Calculând cursul de schimb real efectiv, cred că suntem pe unde trebuie. Nu ştim unde va fi noul nivel de echilibru, putem să discutăm, piaţa îl va determina în mare măsură”.

    După ce lichiditatea pe piaţa interbancară a scăzut puternic, BNR a intervenit şi a dat băncilor 13,5 mld. lei printr-o operaţiune repo generală pentru a asigura lichidităţile în tot sistemul. ROBOR la 3 luni a scăzut de la 7,3% .

     

    Ce a transmis oficial BNR privind rezervele valutare din luna mai:

    Rezervele valutare la BNR s-au situat la finalul lunii mai la nivelul de 55,6 mld. euro, fiind în scădere cu 6,7 mld. euro faţă de 62,4 mld. euro la 30 aprilie 2025. În cursul lunii mai, la BNR au intrat 5,8 mld. euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor şi altele. În paralel, din rezervele valutare au ieşit 12,5 mld. euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută; plăţi din contul Comisiei Europene şi altele. Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 9,69 mld. euro. Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 mai 2025 au fost de 65,3 mld. euro, faţă de 72 mld. euro la 30 aprilie 2025. Plăţile scadente în luna iunie 2025 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 87 mil. euro. Cristina Bellu

     

  • Cum a arătat piaţa muncii în cea mai tensionată luna a anului: angajatorii au scos în piaţă 22.000 de joburi în mai, un plus de 11% faţă de aprilie, dar în scădere cu 10% an/an; Angajatorii încep să ceară prezenţa fizică la birou 5 zile pe săptămână

    Un număr de 22.000 de joburi noi au fost postate în luna mai a acestui an de către angajatori, cu 11% mai mult decât în luna aprilie, şi cu aproximativ 10% mai puţin decât în luna mai din 2024, potrivit  eJobs, principala platformă de recrutare online din România.

    „Luna aceasta a fost una marcată de tensiuni inclusiv pe piaţa muncii, ceea ce s-a tradus într-o reacţie de expectativă pentru o parte dintre angajatori. În ultimele aproape două săptămâni însă, lucrurile reîncep să intre în logica deja cunoscută de recrutare. Vedem o revenire a numărului de joburi noi scoase în piaţă şi planuri concrete de extinderi ale echipelor şi de atragere de candidaţi”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs.

    Potrivit analizei eJobs, luna mai se plasează la acelaşi nivel sau chiar depăşeşte uşor numărul de joburi postate în ianuarie, februarie şi martie. În plus, există domenii precum retail, call-center / BPO sau servicii care au continuat să angajeze indiferent de contextul economic, social şi politic.

    O tendinţă puternică remarcată în piaţă arată o revenire către angajările tradiţionale, care cer prezenţa fizică la birou 5 zile pe săptămână, în defavoarea joburilor remote.

    „Este pentru prima oară anul acesta şi, de altfel, în ultimii ani, când numărul joburilor care cer prezenţa la birou depăşeşte pragul de 90% (93,9%). Numărul de joburi remote a ajuns la 3,4%, iar cele pentru străinătate la 2,7%. Piaţa începe să îşi revină, dar acest lucru se întâmplă în termeni ceva mai riguroşi decât până acum”, explică Bogdan Badea.

    Domeniile care au avut cele mai multe joburi disponibile luna aceasta au fost retail, call-center / BPO, servicii, industria alimentară, turism şi producţie. De cealaltă parte, cele mai puţine anunţuri postate au fost pentru media, energie, educaţie / training, arte / entertainment, imobiliare sau sectorul farmaceutic. 60% dintre locurile de muncă scoase în piaţă luna aceasta au vizat candidaţii entry level (0 – 2 ani de experienţă). Următorii cei mai căutaţi au fost cei din segmentul mid – level (2 – 5 ani de experienţă), în timp ce managerii şi specialiştii cu mai mult de 5 ani de experienţă au reprezentat categoriile cu un număr mai scăzut de oportunităţi.

    De altfel, tot ei sunt şi candidaţii cu cel mai mic număr de aplicări – din cele 740.000 de aplicări aferente lunii mai, 160.000 aparţin seniorilor cu mai multe de 5 ani de experienţă şi aproape 40.000 managerilor. Candidaţii entry level şi mid-level continuă să aplice cel mai mult.

    „Inclusiv candidaţii au simţit tensiunea din piaţă în luna mai, lucru care i-a determinat să fie mai precauţi în ceea ce priveşte ideea de a-şi schimba jobul. Am văzut candidaţi care au continuat să aplice pentru că nu lucrează în acest moment, însă cei care voiau să schimbe angajatorul au preferat să amâne momentul unei schimbări până când la nivel general, urma să se creioneze o imagine mai clară asupra modului în care aveau să se deruleze lucrurile din a doua jumătate a anului. Aşa cum s-a întâmplat în cazul angajatorilor, şi în ceea ce-i priveşte pe candidaţi ultimele aproape două săptămâni au readus o creştere a numărului de aplicări”, mai spune Bogdan Badea.

    Deşi numărul de joburi remote este în scădere, numărul de aplicări pentru acestea rămâne ridicat. 12% din aplicările acestei luni au fost pentru joburile remote, 1,1% pentru străinătate şi 86,8% pentru joburile din România care cer prezenţă la birou. Cele mai multe aplicări le-au primit angajatorii din retail, servicii, call-center / BPO, financiar / bancar. IT-ul continuă să suscite interesul candidaţilor, cu toate, că, din punctul de vedere al joburilor postate, se află doar pe locul al10-lea. Alte domenii care au primit peste 55.000 de aplicări în luna mai au fost turism, transport / logistică, construcţii şi industria alimentară.

    În acest moment, pe eJobs.ro sunt disponibile 24.000 de locuri de muncă.


     

     

  • Tsunami pe piaţa auto din China: Războiul preţurilor declanşează panică în industrie şi ameninţă cu o epurare brutală a producătorilor nepreformanţi

    O intensificare dramatică a războiului preţurilor din industria auto chineză a reaprins temerile legate de o „epurare” iminentă în cea mai mare piaţă auto din lume, informează Reuters.

    Luni, acţiunile principalilor constructori auto chinezi s-au prăbuşit după ce gigantul vehiculelor electrice BYD a anunţat reduceri semnificative de preţuri la o serie dintre modelele companiei. Cea mai ieftină ofertă a firmei, modelul electric Seagull, a scăzut sub pragul psihologic de 10.000 de dolari, ajungând la 55.800 de yuani (aproximativ 7.765 USD).

    Potrivit lui Tu Le, director general al firmei de consultanţă Sino Auto Insights, aceste reduceri indică apropierea unui punct de cotitură periculos, în care jucătorii mai slabi nu vor mai putea suporta pierderile acumulate pe fondul scăderii continue a preţurilor.

    „Ne îndreptăm spre o baie de sânge în a doua parte a anului”, avertizează Tu Le. „Aceste mişcări ar putea fi primul domino care va pune capăt rezistenţei startup-urilor vulnerabile precum Neta sau Polestar.”

    Tensiunile din industrie sunt reflectate şi de declaraţiile lui Wei Jianjun, preşedintele Great Wall Motors, care a tras un semnal de alarmă privind starea „nesănătoasă” a sectorului auto chinez. El a comparat situaţia actuală cu criza care a dus la lichidarea gigantului imobiliar Evergrande:

    „Avem deja un Evergrande în industria auto. Nu a colapsat încă, dar există”, a spus Wei într-un interviu acordat Sina Finance.

    Un alt semn al tensiunilor: autorităţile de reglementare din China investighează o practică tot mai frecventă – vânzarea de „maşini second-hand” care, în realitate, sunt complet noi şi neutilizate. Această strategie ar fi folosită pentru a atinge ţinte de vânzări agresive, potrivit unei surse citate de Reuters.

    Impactul bursier a fost sever: Acţiunile BYD listate la Hong Kong au închis cu o scădere de 8,6%, Geely Auto a pierdut 9,5%, în timp ce Nio şi Leapmotor au înregistrat scăderi cuprinse între 3% şi 8,5%.

  • Depozitele de la bănci, în lei şi valută, au înregistrat o creştere anuală de 6,8% în aprilie, până la 629,5 mld. lei. Economiile în lei ale populaţiei s-au majorat cu 11,2%, în timp ce depozitele companiilor au scăzut cu 1,1%

    Depozitele populaţiei şi ale companiilor au ajuns în luna aprilie 2025 la un total de 629,5 miliarde lei, în creştere cu 6,8% fată de perioada similară din 2024 (1,8% în termeni reali), după ce depozitele în lei s-au majorat cu 5,7%, iar cele în valută cu 9,4%, potrivit BNR.

    Comparativ cu martie 2025, în aprilie depozitele au crescut cu 0,1%.

    Depozitele în lei ale rezidenţilor, cu o pondere de 69,8% în totalul depozitelor clienţilor neguvernamentali, au scăzut cu 0,1% faţă de luna martie 2025, până la 439,5 mld. lei. Comparativ cu luna aprilie 2024, acestea s-au majorat cu 5,7% (0,8% în termeni reali).

    Din suma totală, economiile în lei ale populatiei au urcat cu 11,2%, la 256,9 miliarde lei (6% în termeni reali).

    Depozitele în lei ale altor sectoare (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) au scăzut cu 2% (până la 182,6 mld. lei) faţă de luna precedentă, iar faţă de luna aprilie 2024, au înregistrat o diminuare de 1,1% (minus 5,7% în termeni reali).

    Depozitele în valută ale rezidenţilor, exprimate în lei, reprezentând 30,2% în volumul total al depozitelor clienţilor neguvernamentali, au crescut cu 0,5% faţă de luna martie 2025, ajungând până la nivelul de 189,9 mld.lei, evoluţie similară în cazul exprimării indicatorului în euro.

    Comparativ cu luna aprilie 2024, indicatorul exprimat în lei a crescut cu 9,4% (evoluţie similară în cazul exprimării indicatorului în euro).

    Depozitele în valută ale populaţiei, exprimate în lei, au crescut cu 0,5% faţă de luna martie 2025, până la 129,7 mld.lei (evoluţie similară în cazul exprimării indicatorului în euro). Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2024, creşterea acestui indicator exprimat în lei a fost de 7,6% (evoluţie similară în cazul exprimării indicatorului în euro).

    Depozitele în valută ale altor sectoare, exprimate în lei,  au crescut cu 0,3% faţă de luna martie 2025, până la 60,2 mld.lei (evoluţie similară în cazul exprimării indicatorului în euro). Comparativ cu martie 2024, indicatorul exprimat în lei s-a majorat cu 13,5% (13,4% în cazul exprimării indicatorului în euro).


     

     

  • Sondaj CFA România: Încrederea în economie a scăzut în aprilie la cel mai mic nivel de la pandemie. Deficitul bugetar anticipat s-a majorat către 8% din PIB, iar creşterea economică anticipată a scăzut sub 1%

    Încrederea în economia naţională a scăzut puternic în luna aprilie, în rândul managerilor, cu 10,6 puncte procentuale, până la o valoare de 33,3 puncte, cel mai mic nivel de la declanşarea pandemiei Covid-19, potrivit Indicatorului de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România.

    Scăderea s-a datorat exclusiv  componentei de anticipaţii a indicatorului, care s-a diminuat cu 16,9 puncte, în timp ce componenta de condiţii curente a crescut cu 2,1 puncte.

    În acest context, analiştii consultaţi estimează o rată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (mai 2026) în creştere la 4,78%.

    “Riscul unui rezultat al alegerilor prezidenţiale care ar fi condus România pe o traiectorie către euroscepticism a generat o scădere puternică a componentei de anticipaţii, care a dus indicatorul de încredere la cea mai mică valoare de după pandemie. În acelaşi timp, deficitul bugetar anticipat pentru anul în curs s-a majorat către 8% din PIB, iar creşterea economică anticipată a scăzut sub 1%.”, a declarat Adrian Codirlaşu, CFA – Preşedinte al Asociaţiei CFA România.

    În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, aproximativ 86% dintre participanţii la sondajul CFA anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0494 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului EUR/RON anticipat este 5,1112 lei pentru un euro.

    Referitor la evoluţia preţurilor proprietăţilor rezidenţiale în oraşe, 43% dintre participanţi anticipează o stagnare în următoarele 12 luni, în timp ce 50% anticipează o  scădere. De asemenea 78% dintre participanţi consideră că preţurile actuale sunt supra-evaluate, iar 14% că sunt corect evaluate. 

    Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2025 a crescut comparativ cu exercitiul anterior la valoarea medie a anticipaţiilor de 7,9% din PIB.

    Anticipaţiile de creştere economică pentru anul 2025 se situează, din nou, în scădere faţă de exerciţiul anterior, la valoarea medie de 0,7%, existând şi opinii în rândul participanţilor privind o posibilă intrare în recesiune a economiei româneşti.

    Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 57% în următoarele 12 luni.

    O întrebare suplimentară introdusă în sondaj se referă la anticipaţiile privind retrogradarea României în categoria de rating nerecomandată investiţiilor („junk”). Astfel, conform rezultatelor, 64% dintre participanţi anticipează menţinerea, în următoarele 12 luni, a României în categoria de rating recomandată investiţiilor, în timp ce 36% (in crestere comparativ cu exercitiul anterior) anticipează o retrogradare în categoria nerecomandată investiţiilor („junk”).

    Spre comparaţie, din punct de vedere statistic, atunci când perspectiva unui emitent este revizuită de la „neutru” la „negativ”, în unul din trei cazuri acesta este retrogradat în următoarele 12 luni. De asemenea, cu cât ratingul este mai slab (ex: BBB-, BB+), cu atât riscul de retrogradare după o perspectivă negativă este mai ridicat.

     

  • Mugur Isărescu, guvernatorul BNR despre reducerea dobânzii-cheie: Nu se poate face o reducere a dobânzii de politică monetară până când dobânzile din piaţă nu scad sub rata-cheie

    Reducerea dobânzii de politică monetară nu se poate face până când dobânzile din piaţa interbancară nu scad sub rata-cheie, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, amintind de creşterea abruptă a dobânzilor din piaţă în contextul crizei politice.

    “Nu se poate face o reducere a dobânzii de politică monetară până când dobânzile nu scad sub rata -cheie. Creşterea (dobânzilor pe piaţa interbancară-n.red) a fost abruptă. Vedem cum va fi scăderea. Trebuie să se reinverseze, să se amelioreze fluxurile de capital străin. Acum avem lichiditate în piaţă pentru că este şi perioadă de închidere a formării rezervelor minime obligatorii. A fost un moment dificil şi pentru jucătorii interni. Treptat dobânzile se vor duce sub dobânda de politică monetară şi atunci vom putea vorbi de reducerea dobânzii-cheie. Ne uităm şi la inflaţie”, a explicat Isărescu, la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei.

    Boardul BNR a mizat în continuare pe prudenţă şi a menţinut dobânda-cheie şi la cea de-a patra şedinţă de politică monetară din anul 2025, la fel ca în ianuarie, februarie şi aprilie, la 6,5%, nivel stabilit în luna august 2024.

    Inflaţia fluctuantă şi incertitudinile „deosebit de ridicate“ au determinat BNR să menţină dobânda-cheie şi în luna mai, deşi economia a stagnat în primul trimestru din 2025, iar creditarea încetineşte.

    Intensificarea tensiunilor pe scena politică – după rezultatul surprinzător din primul tur al alegerilor prezidenţiale, demisia premierului Marcel Ciolacu şi ieşirea PSD de la guvernare – a stârnit agitaţie pe pieţele financiare, valutară şi monetară, iar cursul valutar a depăşit în data de 6 mai pentru prima dată pragul de 5 lei/euro, urcând până la 5,12 lei/euro, saltul fiind de aproximativ 3%.

    Şi dobânzile pe piaţa interbancară au crescut, ROBOR la 3 luni, folosit ca referinţă la creditele retail în lei cu dobândă variabiă luate înainte de luna mai 2019, precum şi pentru creditele corporate în lei, depăşind 7%.

    BNR a intervenit în piaţă pentru a apăra moneda naţională. Iar prin această intervenţie banca centrală vinde valută şi absoarbe astfel lichiditatea în lei din piaţă, iar dobânzile pe piaţa interbancară cresc.